Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 103/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL Operator 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR:--15.01.2008

DECIZIA CIVILĂ NR.103

Ședința publică din 31.01.2008

PREȘEDINTE: Mircea Ionel Chiu

JUDECĂTOR 2: Cristian Alexandru Dacu

JUDECĂTOR: - -

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul formulat de pârâta Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr.2348/16.10.2007, pronunțată în dosarul -, al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu reclamantul intimat și pârâta intimată Casa Națională de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă reclamantul intimat personal, lipsă fiind celelalte părți.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că prin serviciul de registratură al instanței, pârâta intimată a depus întâmpinare.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea hotărârii pronunțate de instanța de fond ca temeinică și legală.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.2348/16.10.2007, pronunțată în dosarul -, Tribunalul Arada admis acțiunea formulată și precizată de reclamantul, împotriva pârâtei Casa Județeană de Pensii A și-n consecință a obligat pârâta să plătească reclamantului despăgubiri reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2001-2005, în valoare netă actualizată cu indicele de inflație, în sumă de 5.903 lei și a respins acțiunea față de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarele:

Având în vedere că reclamantul a fost funcționar public în cadrul Casei Județene de Pensii A, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și în temeiul art.137 Cod procedură civilă, a respins în baza excepției acțiunea față de această pârâtă.

Din actele dosarului instanța a reținut că reclamantul în calitate de funcționar public în cadrul Casei Județene de Pensii Aaf ormulat acțiune, întrucât în perioada 2001-2005 nu i s-a acordat prima de concediu la care avea dreptul conform art.33 (2) din Legea nr.188/1999 devenit art.34 (2) după republicarea legii în anul 2004.

Potrivit art.34(2) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, "funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat".

Aceste dispoziții au fost suspendate prin art.3 alin.1 din nr.OUG33/2001, art.32 din Legea nr.744/2001 și art.12 din Legea nr.743/2001 până la data de 31.12.2002. De asemenea, prin art.10 alin.3 din Legea nr.631/2002 a fost suspendată aplicarea acestor prevederi până la 31.12.2003, iar prin art.9 pct.7 din Legea nr.507/2003 au fost suspendate din nou prevederile privind plata primei de concediu până la data de 31.12.2004. Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr.511/2004 a suspendat aplicarea prevederilor privind prima de concediu până la data de 31.12.2005, iar Legea bugetului de stat pentru anul 2006 nr.379/2005 a prelungit suspendarea până la 31.12.2006.

Prin Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr.486/2005 nu s-a a mai prevăzut această suspendare și ca urmare conform art.62(2) din Legea nr.24/2004 republicată, care prevede că la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră în vigoare, dispozițiile art.34(2) din Legea nr.188/1999 au reintrat în vigoare începând cu 1.01.2007.

Succesiunea în timp a actelor normative la care s-a făcut referire impune deci, să se rețină că dreptul la prima de concediu de odihnă pentru funcționarii publici a fost introdusă prin art.34(2) din Legea nr.188/1999 republicată (fost 33(2)) și a produs efecte de la data de 1 ianuarie 2001, iar suspendarea exercițiului dreptului nu echivalează cu însăși înlăturarea lui, cât timp prin nici o dispoziție legală nu i-a fost înlăturată existența pentru anii 2001-2006.

Astfel, pentru ca un drept să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu există în perioada 2001-2005, pentru că exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat, întrucât s-ar ajunge la situația că un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și, practic, să devină lipsit de orice valoare.

Instanța a apreciat că acțiunea reclamantului este întemeiată, aceștia fiind îndreptățiți la plata despăgubirilor reprezentând prima de concediu pentru perioada 2001-2005.

Având în vedere prevederile art.93 din Legea nr.188/1999 republicată, potrivit cărora dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice și prevederile art.161(4), art.292 alin.1 și 295(2) din Legea nr.53/2002 Codul Muncii și art.1082 Cod civil, instanța va acorda reclamantului daune interese compensatorii pentru acoperirea prejudiciului suferit ca urmare a devalorizării monedei naționale în perioada 2001-2005, calculate conform coeficienților de inflație, conform calculului întocmit de pârâta Casa Județeană de Pensii A (fila 31).

Pentru aceste considerente de fapt și de drept expuse și prevederile art. 18 din Legea nr. 554/2004 instanța a admis acțiunea și a obligat pârâta Casa Județeană de Pensii A să plătească reclamantului despăgubiri reprezentând prima de concediu aferentă anilor 2001 - 2005 în valoare netă actualizată cu indicele de inflație în sumă de 5.903 lei.

Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs pârâta Casa Județeană de Pensii A și a solicitat modificarea sentinței și respingerea acțiunii reclamantului ca neîntemeiată.

În motivarea recursului se arată că, deși dreptul la plata primelor de concediu a fost stabilit prin dispozițiile art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999, republicată, aplicarea acestor dispoziții a fost suspendată prin acte normative succesive, care reglementează bugetul de stat, până la data de 31 decembrie 2005. În aceste condiții, instanța de fond a interpretat greșit actul dedus judecății, neținând cont de faptul că legea bugetară este o lege specială și are aplicabilitate înaintea legii generale și în mod nelegal a admis acțiunea reclamantului și a obligat pârâta la plata primelor de concediu.

Recursul este nefondat.

Din examinarea hotărârii instanței de fond prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art.306 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt pe baza actelor și probelor de la dosar și în mod legal a admis acțiunea și a obligat pârâta să plătească reclamantului prima de concediu de odihnă, pentru anii 2001-2006, actualizată cu indicele de inflație.

Prima instanță, a reținut în mod legal că dreptul la acțiune al reclamantului pentru plata primelor de concediu aferente perioadei 2001-2006 s-a născut la data încetării efectelor de suspendare. Respectiv la data de 31 decembrie 2006, când au intrat în vigoare dispozițiile art.34 alin.2 din Legea nr.188/1999 republicată, privind Statutul Funcționarilor Publici, care prevede că: "funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.

Rezultă din cele de mai sus, că motivele de recurs invocate de pârâtă sunt neîntemeiate, astfel că în temeiul prevăzut de art.312 pct.1 din Codul d e procedură civilă, instanța va respinge recursul pârâtei, ca nefondat și va menține sentința tribunalului ca temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul pârâtei Casa Județeană de Pensii A împotriva sentinței civile nr.2348/2007, pronunțată în dosarul -, al Tribunalului Arad.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 31.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - - - -

GREFIER

Red./06.03.2008

Tehnored. /11.03.2008

Ex.2

Primă instanță: Tribunalul Arad - judecători,

Președinte:Mircea Ionel Chiu
Judecători:Mircea Ionel Chiu, Cristian Alexandru Dacu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 103/2008. Curtea de Apel Timisoara