Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1034/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 188/1999 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIAL, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1034
Ședința public din28 mai 2009
PREȘEDINTE: Bratu Ileana
Judector - -
Judector - -
Grefier - -
Pe rolul instanței se afl judecarea recursului declarat de pârâta Casa de Asigurri de Sntate, cu sediul în B,-, jud. B, împotriva sentințeinr. 293 din 25 februarie 2009, pronunțat de Tribunalul Boto șani- Secția comercial, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
La apelul nominal fcut în ședința public au lipsit prțile.
Procedura este legal îndeplinit.
S-a fcut referatul cauzei, dup care,
Vzând c și la a doua strigare a cauzei prțile lipsesc, instanța luând act c pârâta recurent a solicitat judecarea în lips conform art. 242 Cod procedur civil, constat recursul în stare de judecat și în conformitate cu dispozițiile art.150 Cod procedur civil, trece la soluționarea acestuia.
Dup deliberare:
CURTEA,
Asupra recursului de faț, constat urmtoarele:
Prin cererea înregistrat pe rolul Secției Comerciale și Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Boto șani sub nr-, la data de 16.01.2009 reclamantul în contradictoriu cu pârâta Casa de Asigurri de Sntate a solicitat obligarea acestuia la plata sumelor de bani reprezentând sporul privind suplimentul postului în procent de 25% din salarul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25% din salarul tarifar de încadrare, începând cu 03.08.2005 pân la 06.03.2008, sume actualizate cu indicele de inflație la data plții efective și anularea adresei nr. 1228/14.01.2008 emis de pârât prin care i s-a refuzat acordarea acestor drepturi.
În motivarea acțiunii reclamantul a artat c aceste sporuri sunt prevzute de art. 29 din Legea nr. 188/1999, modificat, c prin OG92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004-2006, îns nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate dup încetarea perioadei de suspendare.
Mai arat reclamantul c anterior introducerii acțiunii a solicitat pârâtei prin procedur prealabil, acordarea acestor drepturi, îns solicitarea sa a fost refuzat.
În susținerea acțiunii reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta legal citat nu a depus întâmpinare la dosar și nu a trimis reprezentant în instanț.
Prin sentințanr. 293 din 25 februarie 2009, Tribunalul Boto șani- Secția comercial, contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea reclamantului, a luat act c acesta a renunțat la anularea actului 1228/14.01.2009 și a obligat pârâta s acorde reclamantului suplimentul postului în procent de 25% din salariul de baz și suplimentul corespunztor treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baz,sporuri aferente perioadei efectiv lucrat de reclamat, - funcționar public, pentru perioada 03.08.2005 - 06.03.2008, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plții efective.
Pentru a hotrî astfel, instanța a reținut urmtoarele:
Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificat, care - în forma actual - prevede c salariul funcționarului public este compus din salariul de baz, sporul de vechime în munc, suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare.
Ori, aceast componenț a salariului a fost introdus prin art. 13 din Titlul III - Reglementri privind funcția public și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art. 25 din aceeași lege, a prevzut data aplicrii acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.
În ce privește efectul suspendrii sporurilor respective prin nr.OG 92/2004 și OG nr. 2/2006, pentru perioada 2004-2006, instanța a constatat c acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetrii perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 aliniat 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativ.
Faț de lipsa prevederii acestor sporuri prin nr.OG 6/2007 privind salarizarea funcționarului public pentru anul 2007, instanța a constatat c dispozițiile unei ordonanțe nu pot înltura o prevedere a legii în vigoare, întrucât abrogarea trebuie realizat doar în condițiile prevzute de art. 62 din Legea nr. 24/2000 - respectiv, printr-un act normativ de același nivel sau superior.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâta Casa de Asigurri de Sntate B, invocând excepția prescripției dreptului material la acțiune pentru perioada 03.08.2005 - 19.01.2006. Pe fondul cauzei recurenta a artat c nu s-au acordat aceste sporuri, întrucât acesta au fost suspendate.
Analizând hotrârea recurat, prin prisma actelor și lucrrilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constat neîntemeiat recursul.
Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfșurat funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de baz, sporul de vechime în munc, suplimentul postului, suplimentul corespunztor treptei de salarizare".
Așa cum de altfel pârâtul recurent admite, reclamanții nu au primit aceste sporuri salariale.
De principiu, o norm legal, o dat reglementat, trebuie s produc efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, s aib doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Aprarea Drepturilor Omului și Libertților Fundamentale "Orice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate public și în condițiile prevzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Dreptul reclamantului la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunztor treptei de salarizare este un drept de creanț și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția European a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate public pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare.
Cât privește suspendarea aplicrii dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din nr.OUG 92/2004, corect a reținut instanța de fond c, msura suspendrii s-a dispus cu înclcarea dispozițiilor constituționale ce reglementeaz drepturile persoanelor încadrate în munc.
Suspendarea aplicrii acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.
Art. 53 din Constituția României arat clar, situațiile în care exercițiul unor drepturi sau al unor libertți poate fi restrâns, iar restrângerea poate fi dispus numai dac este necesar într-o societate democrat. Msura trebuie s fie proporțional cu situația care a determinat-o, s fie aplicat în mod nediscriminatoriu și fr a aduce atingere existenței dreptului sau a libertții.
Prin suspendarea succesiv a aplicrii normei de drept, s-a ajuns la situația unei adevrate îngrdiri a dreptului câștigat și, practic, la anularea obligației corelative, fr nici o justificare legal.
Așadar, prin suspendarea succesiv, pân la 31.12.2006, a dispoziției care reglementeaz dreptul la plata acestor suplimente, obligația de plat a devenit exigibil abia la 01.01.2007 și deci, dreptul la acțiune s-a nscut la aceeași dat, putând fi valorificat în legtur cu suplimentul postului și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, aferente perioadei 2001 - 2006 inclusiv.
Ca urmare, cum dreptul la acțiune al reclamantului s-a nscut la 1 ianuarie 2007 și cum acțiunea a fost introdus la instanț la data de 16.01.2009, deci în termenul general de prescripție de 3 ani, Curtea constat c motivul de recurs privind prescripția extinctiv a dreptului la acțiune invocat de recurent este nefondat.
Totodat Curtea constat c necuprinderea sumelor în buget nu eop roblem de acordare și existenț a dreptului, ci doar de executare.
Împrejurarea c nu a fost prevzut cuantumul exact al sporului prin hotrâri ale Guvernului României de punere în aplicare și executare a legii, nu constituie un temei al respingerii acțiunii. Fiind prevzut de lege, dreptul pretins nu poate fi înlturat de instanț. Exercitarea real a acestui drept, impune statului luarea unor msuri pozitive printre care și msura stabilirii cuantumului sporului, lipsa acestei msuri echivalând cu o ingerinț în exercițiul dreptului de proprietate și cu neîndeplinirea obligațiilor pozitive ale statului ce îi incumb pentru salvgardarea dreptului de proprietate, obligații pozitive reținute și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului - cauza Oneryiediz Turcia din 18 iunie 2002. Sancționarea ingerinței statului, poate fi realizat doar prin stabilirea cuantumului sporului, de ctre instanț. Nu a fost învederat nici un motiv pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanț ar avea caracter nerezonabil și nici Curtea nu constat motive pentru care cuantumul sporului acordat de prima instanț ar putea fi considerat excesiv.
Faț de aceste aspecte, constatând legal și temeinic hotrârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedur civil, curtea va respinge ca nefondat recursul pârâtei.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Casa de Asigurri de Sntate, cu sediul în B,-, jud. B, împotriva sentințeinr. 293 din 25 februarie 2009, pronunțat de Tribunalul Boto șani- Secția comercial, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamantul intimat.
Irevocabil.
Pronunțat în ședința public din 28 mai 2009.
Președinte, Judectori, Grefier,
Red.
Jud. -
Tehnored.
Ex. 2/03.06.2009
Președinte:Bratu IleanaJudecători:Bratu Ileana, Nastasi Dorina, Grosu Cristinel
