Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1105/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1105
Ședința publică de la 22 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Magdalena Fănuță Judecător
- - JUDECĂTOR 2: Teodora Bănescu
- - JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu
Grefier:
********
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 384 din 06 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă Primăria.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns recurentul reclamant, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că a fost depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302 și este scutit de taxa de timbru; de asemenea se învederează că, prin Serviciul Arhivă, intimatul pârât a depus întâmpinare.
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, instanța acordă cuvântul asupra recursului.
Recurentul reclamant solicită admiterea recursului, casarea sentinței iar pe fond admiterea acțiunii în sensul acordării primei CO pe anii 2001-2003 reactualizată. Depune concluzii scrise.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Mehedinți la data de 05 februarie 2008 și înregistrată sub nr-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria, acordarea primei de concediu de odihnă egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, cuvenite pe perioada 2001-2003, conform art.34 din legea 188/1999 privind statutul funcționarilor public, precum și actualizarea acestor drepturi cu indicele de inflație până la data plății efective.
Prin sentința nr. 384 din 06 martie 2008, s-a respins cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâta Primăria.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că dispozițiile art.34 alin.2 din Legea nr. 188/1999 au fost suspendate anual prin legea bugetului de stat și că suspendarea nu echivalează cu stingerea dreptului, având ca efect doar imposibilitatea realizării lui pe perioada în care exercițiul a fost suspendat.
Referitor la perioada 2001-2003, s-a reținut că dreptul pretins de reclamant pentru această perioadă este prescris, avându-se în vedere prevederile art. 3 și 7 din Decretul nr. 167/1958.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivele de recurs, reclamantul a arătat că hotărârea pronunțată de instanța de fond este nelegală, fiind dată cu aplicarea greșită a legii, că în mod greșit s-a admis excepția prescripției dreptului la acțiune pentru plata primei de concediu de odihnă aferentă anilor 2001-2003.
A susținut recurentul reclamant că data începerii curgerii prescripției dreptului la acțiune coincide cu momentul încetării suspendării legale, respectiv 31.12.2006, când practic se naște dreptul la acțiune.
Recursul reclamantului este fondat, după cum se va arăta în continuare:
Cu privire la cererea reclamantului de acordare a primei de concediu de odihnă aferentă anilor 2001-2003, se apreciază că în mod greșit prima instanță a apreciat că pentru această perioadă acțiunea nu a fost exercitată în termenul legal de prescripție de 3 ani prevăzut de art.3 alin.1 din 167/1958, fiind prescrisă.
Astfel, prin OUG nr.146/2007 publicată în Monitorul oficial nr.877/20.12.2007, pentru aprobarea plății primelor de concediu de odihnă suspendate în perioada 2001-2006 s-a prevăzut pentru personalul din sectorul bugetar, inclusiv pentru funcționarii publici acordarea primelor de concediu pentru perioada 2001-2006 (art.1 din OUG 146/2007).
Art.4 alin.5 din actul normativ menționat anterior stipulează că plata drepturilor prevăzute de art.1 se face la cererea beneficiarilor acestor drepturi de către instituțiile la care persoanele îndreptățite au fost angajate în perioada respectivă.
Având în vedere dispozițiile legale precizate, se apreciază că în mod nelegal prima instanță a apreciat că pentru perioada 2001-2003 operat prescripția extinctivă.
În consecință, în baza art. 312 Cod pr.civilă, se va admite recursul reclamantului.
Se va modifica sentința, în sensul că se va admite acțiunea.
Va fi obligat pârâta să plătească reclamantului primele de concediu de odihnă pe anii 2001-2003, actualizate la data plății.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admis recursul declarat de către reclamantul împotriva sentinței nr. 384 din 06 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata pârâtă Primăria.
Modifică sentința în sensul că admite acțiunea.
Obligă intimata pârâtă să plătească recurentului reclam. primele CO pt. anii 2001-2003, actualiz. la data plății efective.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Mai 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud.
2 ex/ MB/04.06.2008
Jud. fond
Președinte:Magdalena FănuțăJudecători:Magdalena Fănuță, Teodora Bănescu, Doina Ungureanu