Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1112/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - funcț. publici -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1112
Ședința publică din data de 4 iunie 2009
PREȘEDINTE: Galan Marius
JUDECĂTOR 2: Mitrea Muntean Dana
JUDECĂTOR 3: Artene
Grefier
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanta cu domiciliul în G H, B-dul -, Bloc 14,.3,.15, județul S, împotriva sentinței nr. 570 din 26.03.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns avocat pentru recurentă, lipsă fiind recurentul și pârâta intimată Primăria orașului.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursul în stare de judecată a acordat cuvântul la dezbateri.
Apărătorul recurentei a solicitat admiterea recursului, modificarea în totalitate a sentinței atacate și admiterea acțiunii reclamantei așa cum a fost ea formulată. A arătat că hotărârea recurată se sprijină pe Decizia nr.14/2008 a ÎCCJ și că pretențiile reclamantei se situează înainte de publicarea acestei decizii în Monitorul Oficial; că într-o speță similară s-a admis o asemenea cerere și că altor salariați le-au fost acordate tichete de masă. Nu a solicitat cheltuieli de judecată.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- din 17.02.2009, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria orașului, jud. S - prin primar, obligarea acesteia la acordarea tichetelor de masă conform art. 1 din Legea nr. 142/1998, a reglementărilor legale în vigoare sau echivalentul în lei, calculate la valoarea din ziua acordării, după cum a evoluat aceasta în timp, începând cu data de 13.10.2005 până la data de 30.04.2008.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că, prin sentința nr. 3436 din 04.12.2008 a Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal s-a admis în parte acțiunea formulată de angajații Primăriei, dispunându-se acordarea și plata drepturilor bănești, reprezentând contravaloarea tichetelor de masă prev. de Legea nr. 142/1998, proporțional cu timpul lucrat, începând cu data de 13.10.2005 până la data pronunțării sentinței.
S-au avut în vedere prevederile art. 1 alin.1 din Legea nr. 142/09.07.1998, "Salariații din cadrul societăților comerciale, regiile autonome și din sectorul bugetar precum și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, denumite în continuare angajator, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajatori": art. 1 alin.2 al aceluiași act normativ, care prevede că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar.; disp. art. 1 și art. 2 din Legea nr. 193/2006, precum și ale Codului Muncii și Constituției României.
Pârâta, legal citată, nu a depus la dosar întâmpinare.
Prin sentința nr.570 din 26 martie 2009 Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantă.
În motivarea soluției, prima instanță a reținut următoarele:
Funcționarii publici au un statut special, reglementat de Legea nr. 188/1999, deoarece între ei și autoritatea publică angajatoare nu există un raport de muncă, ci un raport de serviciu. Această particularitate implică și faptul că funcționarii publici sunt remunerați în conformitate cu dispozițiile imperative ale legislației în vigoare, fără a avea posibilitatea de a negocia indemnizația și sporurile pe care le primesc.
-și consimțământul pentru numirea în funcțiile pe care le ocupă, funcționarii publici au acceptat să respecte obligațiile ce decurg din acest statut, precum și faptul că libertatea contractuală este în cazul lor suplinită de legiuitor, în majoritatea situațiilor.
Potrivit art. 31 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 republicată, pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
2 din același articol stipulează că funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii.
Conform art. 117 din Legea nr. 188/1999 republicată, dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile legislației muncii, precum și cu reglementările de drept comun civile, administrative sau penale, după caz, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Or, prevederile Legii nr. 142/1998, invocate ca temei de drept prin cererea de chemare în judecată, nu li se aplică funcționarilor publici, care nu au calitatea de salariați, în accepțiunea art. 1 din acest act normativ.
În acest sens s-a pronunțat Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, prin decizia nr. XIV din 18 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial nr. 853 din 18 decembrie 2008. Admițând recursul în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, instanța supremă a statuat că dispozițiileart. 1alin. (1) și (2) din Legea nr. 142/1998 se interpretează în sensul că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu se poate acorda funcționarilor publici din cadrul instanțelor și parchetelor.
Împotriva sentinței menționate a declarat recurs reclamanta arătând că hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost dată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 142/1998 coroborată cu Constituția României, Codul Muncii și Legea nr.193/2006, care instituie măsuri de protecție socială nediscriminatorii inclusiv acordarea tichetelor de masă ca o formă de protecție socială și că dreptul de a primi tichete de masă este valabil până la data publicării în Monitorul Oficial a Deciziei nr.14 a ÎCCJ respectiv 18.12.2008.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată că recursul nu este întemeiat.
Potrivit art. 1 al. 1 din Legea nr. 142/1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome și din sectorul bugetar precum și din cadrul unităților cooperatiste și al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator.
Alineatul 2 al aceluiași articol stipulează că tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau, după caz, ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar și în limita bugetelor de venituri și cheltuieli.
Rezultă din cuprinsul dispozițiilor legale învederate că acordarea tichetelor de masă constituie doar o facultate pentru angajator și în plus de aceasta, se acordă doar sub condiția cuprinderii lor în buget.
Prin legea tichetelor de masă nu s-a stabilit în mod imperativ obligația angajatorului de a acorda acest drept.
Potrivit prevederilor legilor bugetului de stat pentru perioada 2004 - 2007, respectiv Legea nr. 507/2003 - art. 46 alin. 4; Legea nr. 511/2004- art. 40; Legea nr. 379/2005- art. 24; Legea nr. 487/2006 - art. 18, în bugetele instituțiilor publice nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
importanța egalității în drepturi ca garanție constituțională art. 16 alin. 1 din Constituția României a stabilit că "cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări".
Această egalitate include domeniile în care persoanele își desfășoară activitatea, iar în aceste domenii nici prin legi sau alte acte normative, nici prin acte de aplicare a normelor juridice nu se poate face vreo discriminare între salariați, care trebuie, în condiții identice, tratați în mod identic.
Or, nu există nici o dispoziție legală care să acorde tichete de masă unor salariați ce își desfășoară activitatea în condiții identice cu reclamanții; dimpotrivă toți sunt tratați în mod identic, neprevăzându-se în bugete sume cu această destinație, așa cum s-a arătat mai sus.
Nu există astfel o încălcare a dispozițiilor art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care se referă la interdicția oricărei discriminări cu privire la exercitarea vreunuia din drepturile fundamentale reglementate prin convenții ori protocoale adiționale.
Nu orice diferență de tratament constituie o discriminare.
Pentru considerentele învederate, în temeiul art. 312 al. 1 Cod procedură civilă,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta cu domiciliul în G H, B-dul -, Bloc 14,.3,.15, județul S, împotriva sentinței nr. 570 din 26.03.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 4 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2ex/10.06.2009
Președinte:Galan MariusJudecători:Galan Marius, Mitrea Muntean Dana, Artene
