Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1154/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar - - Legea nr. 188/1999 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1154
Ședința publică din data de 11 iunie 2009
PREȘEDINTE: Hîncu Cezar
JUDECĂTOR 2: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 3: Galan Marius
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamanții și, cu domiciliu ales la Primăria comunei, județul S împotrivasentinței nr. 355/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, intimată fiind Primăria comunei - prin primar.
La apelul nominal s-au prezentat reclamanta - recurentă și consilier juridic, pentru pârâta intimată, lipsă fiind reclamantul - recurent G.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând că nu mai sunt cereri de formulat declară recursul în stare de judecată și acordă cuvântul la dezbateri.
Reclamanta - recurentă, solicită să li se recunoască dreptul solicitat prin acțiune.
Consilier juridic, pentru intimată nu se opune la solicitarea recurenților, dar precizează că este vorba despre o cerere nouă, care trebuie să urmeze calea legală.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal și înregistrată la data de19.01.2009, reclamanții și G în contradictoriu cu pârâta Comuna - prin primar, au solicitat obligarea acesteia la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază, retroactiv, pentru perioada 1.03.2006 - 13.12.2008.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt prevăzute la art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, care prevede că "Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare;
Reclamanții au mai arătat că drepturile solicitate constituie un drept de renumerare a muncii, care face parte din conținutul complex al dreptului fundamental la muncă.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 31 al. 1, lit. c, d, art. 109 din Legea nr. 188/1999, art. 38 și 39 din Legea nr. 53/2003 și au fost depuse înscrisuri la dosar.
Pârâta, legal citată, nu a formulat întâmpinare și nu s-a prezentat în instanță pentru a propune probe în apărare.
Prin sentința nr.355 din 26 februarie 2009, Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanții și G în contradictoriu cu pârâta Comuna - prin primar.
A obligat pârâta să plătească reclamanților sumele reprezentând suplimentul postului în procent de 25 % din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25 % din salariul de bază, proporțional cu timpul lucrat, sume ce vor fi indexate cu indicele de inflație de la data scadenței și până la data plății efective, pentru perioada 1.03.2008 - 31.12.2008.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că potrivit art. 40 alin. 2 lit. c din Codul Muncii, obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă încheiate revin angajatorului, respectiv pârâtei.
În acest context reclamanții, având calitatea de funcționari publici, sunt salarizați în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 și au dreptul să primească, pe lângă celelalte drepturi,cele două sporuri, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare,așa cum au fost reglementate prin art. 31 alin. 1 lit.c, d din actul normativ.
Aplicarea acestor prevederi a fost suspendată succesiv, prin dispozițiile art. 44 din OUG nr. 92/2004, aprobată prin Legea nr. 76/2005 și ale art. 48 din OG nr. 2/2006, aprobată prin Legea nr. 41/2006, în perioada 1 ianuarie 2005 - 31 decembrie 2006.
Instanța a constatat că nici unul dintre actele normative menționate nu conține vreo referire la eventualitatea desființării acestor drepturi, ci doar la suspendarea exercițiului lui, suspendare care nu echivalează cu însăși înlăturarea lor, dispoziția prevăzută de art. 31 din Legea nr. 188/1999, republicată, fiind în vigoare și nefiind abrogată.
Așa fiind, pentru ca un drept prevăzut într-un act normativ să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum just - ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui - un atare drept nu poate fi considerat că nu există în perioada de timp în care exercițiul lui este suspendat, iar nu înlăturat.
Reclamanții nu au primit, până în prezent, de la apariția actului normativ sporurile respective și acest drept tinde să fie lipsit de conținut, iar pentru această îngrădire pârâta nu are justificare într-o cauză de utilitate publică.
Mai mult, este de principiu că o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista a legilor să aibă doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Drepturile reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt drepturi de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâta, în condițiile art. 1082 cod civil, corect a fost obligat la plata sumelor solicitate prin acțiunea inițială, respectiv pentru perioada 1.03.2008 - 31.12.2008.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții și G, care, în motivarea acestuia au arătat că instanța de fond a omis a se pronunța în sensul acordării sporurilor solicitate și pentru perioada 1.01.2009-26.02.2009 - data pronunțării hotărârii.
În drept au indicat dispozițiile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului, cât și a motivului invocat în recurs, Curtea constată neîntemeiat recursul.
Prin acțiunea introductivă de instanță, reclamanții au solicitat acordarea suplimentului de post și a suplimentului corespunzător treptei de salarizare, ambele în procent de 25% din salariul de bază, pentru perioada 1.03.2008-31.12.2008, nu până la pronunțarea hotărârii în fond.
De urmare, instanța de fond și-a limitat verificările la ceea ce reclamanții au solicitat, respectând principiul disponibilității părților, neputându-se pronunța din oficiu asupra a ceea ce nu s-a cerut.
Pe cale de consecință, motivul de recurs vizat de dispozițiile art. 304 pct. 6 Cod procedură civilă nu este incident în speță, astfel încât în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul reclamanților ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamanții și, cu domiciliu ales la Primăria comunei, județul S împotrivasentinței nr. 355/26.02.2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal, intimată fiind Primăria comunei - prin primar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
2 ex./17.06.2009
Jud. fond
Președinte:Hîncu CezarJudecători:Hîncu Cezar, Grosu Cristinel, Galan Marius
