Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1164/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIE Nr. 1164/CA/2008

Ședința publică de la 29 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Iosif Morcan

JUDECĂTOR 2: Gabriela Costinaș

JUDECĂTOR 3: Ioan Cibu

Grefier - -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de reclamantul B împotriva sentinței civile nr.1253/CA/12.06.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic pentru pârâtul intimat, lipsind reclamantul recurent și intimata chemată în garanție.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea pârâtei intimate.

Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Reprezentantul pârâtei intimate solicită respingerea recursului ca nefundat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică pentru motivele arătate în întâmpinare și expuse oral. Nu solicită cheltuieli de judecată.

- CURTEA DE APEL -

Asupra recursului de față:

Reclamantul Bas olicitat in contradictoriu cu paratul PENITENCIARUL M acordarea dreptului la impozit diminuat si restituirea impozitului calculat suplimentar, începând cu data de la care a fost acordat însemnul onorific " Meritul Militar", suma actualizata cu indicele de inflație pana la data plății efective. In motivarea cererii s-a arătat ca reclamantul a fost decorat cu ordinul militar amintit si in baza 80/1995 privind statutul cadrelor militare beneficiază de reducere la impozitul pe venit. Se menționează ca textul legal a fost abrogat prin OG 73/1999, dar acest act normativ a fost la rândul sau abrogat prin prevederile art. 85 din OG 7/2001, ordonanța de abrogare fiind respinsa prin 206/2002. de prevederile art. 60 (3) din 24/2000 se considera ca aceste prevederi legale sunt in vigoare. S-a mai solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța pârâtul să fie obligat să-i plătească suma reactualizată cu indicele de inflație la data plății efective, sumă reprezentând impozit reținut în mod nelegal din plățile compensatorii acordate în temeiul Legii nr.138/1999.În motivarea acțiunii reclamantul arată că la data pensionării sale a fost îndrituită conform art. 31 alin.1 și 2 din Legea nr. 138/1999 la plata unui ajutor neimpozabil, dar că s-a reținut în mod nelegal suma, arătând că această sumă nu are caracter salarial nefiind primit ca preț al muncii fiind un ajutor acordat de la bugetul de stat prin care se compensează pierderea locului de muncă.

Prin sentința nr. 1250/CA/2008, acțiunea reclamantului a fost respinsă.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că sumele compensatorii primite de reclamantă cu ocazia pensionării au fost corect calculate, în temeiul OUG nr.136/2000. Instanța a reținut prin considerentele expuse ca dispozițiile legale au fost abrogate cu caracter definitiv. A fost invocata in acest sens decizia nr.55/2007 pronunțată de ICCJ intr-un recurs in interesul legii. A fost respinsă cererea de chemare în garanție formulata de ANP.

Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, care i-a adus critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând modificarea acesteia în admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.

În dezvoltarea motivelor de recurs, a susținut că OUG136/2000 a avut o aplicabilitate limitată în timp, pe perioada în care era în vigoare OG 73/1999, iar ulterior prin art.42 alin.1 din Legea 571/2003 s-a stabilit că ajutoarele acordate din bugetul de stat sunt venituri neimpozabile. În consecință, pârâta trebuia să dea eficiență acestei din urmă legi și să nu rețină impozit din plățile compensatorii. A mai arătat că din nici un act normativ adoptat ulterior intrării în vigoare a Legii 138/1999 nu rezultă că prevederile art. 31 ar fi fost modificate în vreun fel. Pe de alta parte se arata referitor la scutirea de impozit că dispozițiile legale invocate nu sunt abrogate, ci dimpotrivă ele se aplica și în continuare. In drept s-au invocat dispozițiile art. 299 și următoarele din Codul d e procedura civila si recursul este scutit de taxa de timbru potrivit art. 15 din 146/1997.

Examinând sentința atacata sub aspectul recursului declarat, Curtea constata ca recursul este nefundat pentru următoarele considerente:

Pe fondul drepturilor deduse judecății, se constată că instanța a făcut o corectă aplicare a legii. În acest sens, se reține că potrivit art.31 alin.1 din Legea nr.138/1999 reclamanta a beneficiat la data trecerii în rezervă de un ajutor neimpozabil calculat potrivit OUG nr. 136/2000. Această ordonanță prevede că sumele reprezentând plățile compensatorii prev. în art. 7,8 și 11 din OUG 7/1998, art. 6 și 7 din OUG 100/1999 și ajutoarele prev. de art. 31 și 32 al.1 din Legea 138/1999 se stabilesc în raport cu solda lunară netă. OUG 136/2000 a fost aprobată fără modificări prin legea nr.130/2001, astfel încât această ordonanță reprezintă voința legiuitorului care, modificându-și propriile acte prin altele de același nivel, a înțeles să stabilească faptul că sumele reprezentând plăți compensatorii nu se vor mai calcula conform legii nr. 138/1999 ( raportat la solda lunară brută) ci potrivit OUG 136/2000 (raportat la solda lunară netă).

Argumentele reclamantului privind neimpozitarea ajutoarelor de stat nu sunt pertinente în speță, întrucât prin OUG nr. 136/2000 nu s-a stabilit impozitarea unor ajutoare de stat, ci doar s-a stipulat că raportarea plăților compensatorii nu se va mai face la solda brută, ci la solda netă. Ori, sub acest aspect este evident că, dacă solda netă reprezintă solda brută din care se scade impozitul, acest lucru nu înseamnă că ajutorul de stat a fost impozitat.

În concluzie Curtea constată că OUG nr. 136/2000 este în vigoare, aceasta nu a căzut în desuetudine ca urmare a abrogării OG. Nr. 73/1999, singurul efect al acestei abrogări fiind acela că asupra soldelor lunare brute nu se mai aplică baremul de impozitare stabilit de ordonanța abrogată, ci cel stabilit de actul normativ în vigoare la data acordării plăților compensatorii, fără ca prin aceasta să se încalce dispozițiile Codului Fiscal.

În privința impozitului pe salariu,l se constata ca reclamantul se prevalează de prevederile Legii nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare care în forma inițială prevedea prin art. 10 ca pentru cadrele militare în activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I se acorda o reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% și, respectiv, 50%.

Dar, Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 in forma actualizată pana la data de 8 aprilie 2007 prevede ca art.10 a fost abrogat de <LLNK 11999 73130 302 86 47>art. 86 din ORDONANTA nr. 73 din 27 august 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 419 din 31 august 1999.

<LLNK 11999 73130 301 0 35>ORDONANTA nr. 73 din 27 august 1999 fost abrogată de <LLNK 12001 7130 301 0 33>ORDONANTA nr. 7 din 19 iulie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 435 din 3 august 2001.

<LLNK 11999 73130 301 0 35>ORDONANTA nr. 73 din 27 august 1999 fost respinsă de <LLNK 12002 206 10 201 0 33>LEGEA nr. 206 din 19 aprilie 2002 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 275 din 24 aprilie 2002.

<LLNK 12001 7130 301 0 33>ORDONANTA nr. 7 din 19 iulie 2001 fost abrogată de <LLNK 12003 571 10 201 0 35>LEGEA nr. 571 din 22 decembrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 927 din 23 decembrie 2003.

Potrivit art. 63 (3) din LEGE nr. 24 din 27 martie 2000

privind normele de tehnica legislativă pentru elaborarea actelor normative, abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial.

Așa după cum reiese din cuprinsul legii privind elaborarea normelor de tehnica legislativa, abrogarea unei dispoziții sau a unui act normativ are caracter definitiv si nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior să se repună în vigoare actul normativ inițial.

de efectele abrogării si care presupun ieșirea din vigoare a unui act normativ cu caracter definitiv, se ajunge la concluzia că odată abrogata o prevedere legala aceasta nu mai poate ca ulterior sa reintre in vigoare. O interpretare în sens contrar contravine instituției de drept civil a abrogării si principiilor de drept. juridic al abrogării este acela de a anula, a suprima o lege sau o alta dispoziție legala.

In consecință, prin abrogarea expresa a dispozițiilor art. 10 din Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 prin ORDONANTA nr. 73 din 27 august 1999, ieșirea din vigoare a acestor dispoziții legale are caracter definitiv. <LLNK 12001 7130 301 0 33>In consecință, cererea reclamantului întemeiată pe dispozițiile art. 10 din 80/1995 este nefondata. Așa după cum am mai arătat o interpretare de alta natura ar contraveni regulilor ce guvernează aplicarea legii in timp si normelor ce reglementează tehnica legislativa de elaborare a normelor juridice. Astfel,reglementarea relațiilor sociale prin lege și prin celelalte categorii de acte normative se realizează cu respectarea principiilor generale de legiferare proprii sistemului dreptului romanesc. Actele normative se inițiază, se elaborează, se adopta și se aplica în conformitate cu prevederile Constituției României, republicată, cu dispozițiile prezentei legi, precum și cu principiile ordinii de drept.

Prin Decizia nr. 55/4 IUNIE 2007 admițându-se recursul în interesul legii, ICCJ a stabilit că art.10 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare, potrivit căruia cadrele militare în activitate decorate cu ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% și, respectiv, 50%, a fost abrogat cu caracter definitiv, prin nr.OG73/1999 privind impozitul pe venit.

Față de aceste considerente, se apreciază că în cauză nu sunt motive de casare sau de modificare a sentinței atacate dintre cele prevăzute la art. 304, 312 Cod procedura civila și în consecință recursul paratei va fi respins ca nefondat.

Nu au fost solicitate cheltuieli de judecata.

Pentru aceste motive,
În numele legii,

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de către reclamantul B împotriva sentinței civile nr.1253/CA/12.06.2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 29 Octombrie 2008.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.

2 ex./12.11.2008

Jud.fond -

Președinte:Iosif Morcan
Judecători:Iosif Morcan, Gabriela Costinaș, Ioan Cibu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1164/2008. Curtea de Apel Alba Iulia