Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1196/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 1196/
Ședința publică din 08 decembrie 2009
Completul compus din:
- - Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursurilor formulate de pârâta - Instituția Prefectului Județului M, cu sediul în Târgu M, P-ța - nr.1, județul M și de chemata în garanție -Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu sediul în Târgu M,--3, județul M, împotriva sentinței civile nr. 264 din 22 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul Mureș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Față de actele și lucrările dosarului, văzând și invocarea disp. art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința nr. 264/22 aprilie iunie 2009 Tribunalului Mureș - Secția de contencios administrativ și fiscal, dos. nr- a admis acțiunea înaintată de reclamantul Sindicatul Polițiștilor "Pro " în numele membrilor de sindicat în contradictoriu cu Prefectul jud. M și Ministerul Administrației și Internelor să plătească pentru aceștia drepturile bănești cu titlu de spor de fidelitate pentru anul 2005, sume actualizate cu coeficientul de inflație până la plata efectivă.
A admis cererea de chemare în garanție a și a obligat pe chematul în garanție să aloce și să vireze pârâtului Prefectul jud. M fondurile necesare plății drepturilor salariale de mai sus, sumele urmând să fie actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
De asemenea, prin aceeași sentință a fost respinsă excepția prescripției dreptului la acțiune
Pentru a pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut, în considerentele hotărârii atacate, următoarele:
Prin cererea introductivă de instanță reclamanții au solicitat, în contradictoriu cu pârâții, obligarea acestora din urmă să plătească reclamantului drepturile bănești cu titlu de spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază pentru anul 2005, sume actualizate cu coeficientul de inflație până la plata efectivă. cu rata inflației până în momentul plății, precum și la plata cheltuielilor de judecată, motivând că în calitate de funcționar public avea dreptul, potrivit dispozițiilor art. 6 din nr.OG 38/2003, în aplicarea căruia a fost emis Ordinul nr. 132/2004.
Pe fond, pârâții au solicitat respingerea acțiunii pe motiv că, deși art. 6 din nr.OG 38/2003, în aplicarea căruia a fost emis Ordinul nr. 132/2004 prevede acest drept, acesta a fost suspendat de art. 2 alin. 1 din nr.OUG 118/2004.
Instanța de fond reține că într-adevăr acest drept a fost suspendat însă această suspendare, susține prima instanță, contravin dispozițiilor constituționale, respectiv art. 41 și 53 din Constituție.
Or, argumentează instanța de fond, dreptul bănesc solicitat de reclamant constituie un drept de remunerare a muncii care face parte din conținutul complex al dreptului fundamental la muncă; ca atare, potrivit art. 53 din Constituție acest drept nu poate fi restrâns în mod discriminatoriu și contrar echității impuse de o societate democratică.
Instanța de fond mai reține că suspendarea contravine și dispozițiilor art. 16 alin. 1 din Constituție, precum și art. 15 alin. 2 din Constituție, deoarece aceste măsuri legale sunt retroactive, suspendând retroactiv un drept câștigat sub imperiul actului normativ mai sus-amintit.
Pentru că acțiunea a fost introdusă la data de 29.11.2007, pentru perioada 01.01.2004 - 21.11.2004 instanța a admis excepția prescripției dreptului la acțiune.
Față de această hotărâre au declarat, în termen, recurs pârâtul M, în reprezentarea intereselor Ministerului Finanțelor Publice.
Recurenta M solicită ca prin admiterea recursului să fie modificată integral hotărârea atacată și, pe fond, respinsă acțiunea introductivă de instanță. În esență susține că nu poate avea calitate procesuală pasivă în cauză, excepție susținută și în fața instanței de fond, respinsă de instanță, pentru că nu există un raport juridic direct între intimat și recurentă care să dea naștere la drepturi și obligații reciproce între părți. În ce privește fondul cauzei, recurenta consideră că în primul rând nu se specifică cuantumul despăgubirilor solicitate, deși orice cerere de chemare în judecată ar trebui să cuprindă un obiect bine determinat. De asemenea, arată că dreptul bănesc a fost suspendat prin nr.OUG 118/2004. De asemenea, a invocat și prescripția dreptului la acțiune pe motiv că au trecut mai mult de trei ani de la data până la care reclamantul - intimat putea formula acțiunea.
De asemenea, a formulat recurs și pârâtul Prefectul Județului M solicitând respingerea acțiunii introductive, formulând, practic, aceleași apărări ca cele invocate în fața instanței de fond.
Analizând actele de la dosar, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și în virtutea rolului devolutiv prevăzut de art. 304 Cod procedură civilă, instanța de recurs reține următoarele:
În ce privește primul motiv de recurs invocat de, prin reprezentant, instanța nu-l va reține, urmând a-l respinge ca nefundat.
În acest sens, Ministerul Finanțelor are un rol bine determinat în elaborarea și aprobarea bugetului de stat anual, buget în care sunt prevăzute propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor principali de credite (art. 16 și art. 28 lit. e din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice).
Cu alte cuvinte, poate să respingă propunerile de buget ale ordonatorilor principali de credite, în cazul de față Ministerul Administrației și Internelor.
Din acest punct de vedere, instanța constată că, din această perspectivă, poate avea calitate procesuală pasivă și poate fi chemată în garanție în raport cu obligațiile sale legale prevăzute de art. 16 și 28 lit. e din Legea nr. 500/2002 și, ca atare, poate fi obligat la prevederea (și acceptarea propunerilor făcute de ordonatorii principali de credite) în bugetul anual sau în rectificările bugetare, care se adoptă de asemenea prin lege la propunerea și fundamentarea făcută de, a acestor sume ce concretizează drepturile solicitate de reclamanții-intimați.
În ce privește excepția prescripției dreptului la acțiune, trebuie observat că acțiunea a fost promovată în anul 2005 iar acțiunea a fost promovată în anul 2008, expirarea duratei la care face referire recurenta nefiind îndeplinită, intimatul înscriindu-se în termenul de 3 ani.
Pe fondul cauzei instanța reține ca fiind corectă soluția pe fondul cauzei, sporul de fidelitate fiind unul legal prevăzut și, ca atare, trebuia acordat. Din această perspectivă, instanța de recurs își însușește integral motivele de fapt și de drept, invocate de prima instanță în hotărârea atacată, astfel că și sub acest aspect va respinge ca nefondat recursul formulat de M, precum și cel al Prefectului Județului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile Direcției Generale a Finanțelor Publice M, cu sediul în Târgu M,--3, județul M și Prefectul Județului M, cu sediul în Târgu M, P-ța - nr.1, județul M, formulate împotriva sentinței civile nr. 264/22 aprilie 2009 în dosarul nr- a Tribunalului Mureș.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 decembrie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat - | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehnored.
6 exp./28.12.2009
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
