Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1210/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1210
Ședința publică de la 17 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Constantin Diaconu
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâții Direcția Pentru Agricultură Și Dezvoltare Rurală O și Ministerul Agriculturii Și Dezvoltării Rurale, împotriva sentinței nr.691 din data de 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns intimatul reclamant lipsind recurenții pârâți Direcția Pentru Agricultură Și Dezvoltare Rurală O și Ministerul Agriculturii Și Dezvoltării Rurale, intimații reclamanți, -, și.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care, instanța pune în discuție excepția perimării recursului declarat de pârâții Direcția Pentru Agricultură Și Dezvoltare Rurală O și Ministerul Agriculturii Și Dezvoltării Rurale.
Intimatul reclamant solicită admiterea excepției și a se constata perimat recursul.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul Olt prin sentința nr.691 din data de 30 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr- a luat act ca reclamanții renunță la cererea de chemare in judecata a Ministerului Economiei si Finantelor.
S-au respins excepțiile privind necompetența materială a Tribunalului Olt si lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii si Dezvolatrii Rurale, invocate de acesta, ca neîntemeiate.
S-a admis in parte actiunea formulata de reclamantii, -, și si au fost obligați pârâții O si la plata val. tichetelor de masa pentru perioada 13.09.2004- 16.03.2006, actualizată la data plații.
S-a respins cererea reclamanților pentru perioada 1.01.2004 - 13.09.2004, constatând intervenită prescripția dreptului la acțiune.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că acțiunea reclamanților este in parte întemeiată pentru perioada 13.09.2004 - 16.03.2006.
Potrivit art.1 din Legea 142/9.07.1998, salariații din cadrul societăților comerciale, regiilor autonome si din sectorul bugetar precum si din cadrul unităților cooperatiste si al celorlalte persoane juridice sau fizice care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de munca, denumite angajatori pot primi o alocație individuala de hrana acordata sub forma tichetelor de masa suportate integral, pe costuri de angajator, tichetele de masa acordându-se in limita prevederilor bugetului de stat, după caz ale bugetelor locale, pentru unitățile din sectorul bugetar si in limita bugetelor de venituri si cheltuieli aprobate conform legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Pe de alta parte, potrivit art 41 al.2 din Constituția României, salariații au dreptul la protecția sociala a muncii iar masurile de protecție privesc securitatea si igiena muncii, regimul de lucru al femeilor si tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaus săptămânal, concediu de odihna plătit, prestarea muncii in condiții grele precum si in alte situații specifice.
Așa cum rezulta din adeverința 5373/12.09.2007, reclamanții au avut calitatea de funcționari publici până la data de 15.03.2006, in cadrul instituției pârâte si care este o instituție bugetara așa încât, in conformitate cu dispozițiile legale mai sus menționate, aveau dreptul sa primească o alocație individuala de hrana sub forma tichetelor de masa cu atât mai mult cu cit in cadrul unor alte sectoare bugetare, salariații beneficiază de tichete de masa, ceea ce conduce la concluzia unei discriminări din punct de vedere al dreptului la protectia sociala intre salariații din cadrul sectorului bugetar, încălcându-se in felul acesta dispozițiile art. 41 al.2, art. 53 din Constituție precum si al art. 41 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului care interzic discriminarea intre salariații aceluiași sector de activitate, din punct de vedere al protecției sociale, in cazul de fata fiind vorba despre sectorul bugetar.
Acordarea tichetelor de masa in funcție de voința angajatorului si includerea sau neincluderea sumelor in buget, de asemenea funcție de voința acestuia apare ca nejustificată și reprezintă o restrângere a dreptului de protecție sociala a salariaților, neputând fi lăsată la aprecierea angajatorului aplicarea normelor de protecție a muncii, iar faptul ca Legea 142/1998 prevede doar posibilitatea acordării tichetelor de masa fără a stabili in sarcina angajatorului obligativitatea acordării acestora, nu înseamnă in mod automat ca reclamantul nu are dreptul la asemenea tichete.
Cât privește excepțiile invocate de B privind necompetență materiala a Tribunalului O l si lipsa calității procesuale pasive, s-a apreciat ca acestea sunt neîntemeiate, și au fost respinse atâta vreme cit cererea este formulata in principal, împotriva O ca fiind instituția la care reclamanții si-au desfășurat activitatea, iar in cauza nu este vorba despre o cerere privind un litigiu referitor la acte administrative ci un litigiu privind drepturi salariale si care se soluționează de instanță de la domiciliul reclamantului, calitatea procesuala a instituției pirite fiind data de calitatea de ordonator principal de credite.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții Direcția Pentru Agricultură Și Dezvoltare Rurală O și Ministerul Agriculturii Și Dezvoltării Rurale.
Prin încheierea de ședință din data 29 ianuarie 2008, Curtea de Apel Craiova - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a suspendat judecarea cauzei în baza art.242 pct.2 Cod procedură civilă pentru lipsa nejustificată a părților.
Prin referatul serviciului arhivă, cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, pentru a se verifica termenul de perimare.
Excepția perimării este fondată.
În conformitate cu dispozițiile art. 248.civ Cod Penal orice cerere de chemare în judecată se perimă de drept, chiar și împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an, iar potrivit dispozițiilor art. 252.civ Cod Penal perimarea se poate constata și din oficiu;
in verificarea actelor de la dosar rezultă că ultimul act de procedură a fost efectuat la data de 15 ianuarie 2008, când cauza a fost suspendată în temeiul dispozițiilor art. 242 alin.1 pct.2 civ Cod Penal pentru lipsa nejustificată a părților;
Constatând că de la data încheierii de suspendare prezenta cauză a rămas în nelucrare mai mult de un an din vina părților, nemaîndeplinindu-se nici un act de procedură în vederea judecării pricinii, Curtea, în baza art.248 și urm Pr. Civ. urmează a constata perimat recursul de față.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Costată perimat recursul declarat de pârâții Direcția Pentru Agricultură Și Dezvoltare Rurală O și Ministerul Agriculturii Și Dezvoltării Rurale, împotriva sentinței nr.691 din data de 30 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 17 Martie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
Tehnored.
27 Martie 2009
jud.fond.
Președinte:Costinel MoțîrlichieJudecători:Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti, Constantin Diaconu
