Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1289/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - litigiu funcționari publici -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 1289
Ședința publică 25 iunie 2009
PREȘEDINTE: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 2: Bratu Ileana
JUDECĂTOR 3: Nastasi Dorina
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de pârâta Primăria orașului S - prin primar, cu sediul în orașul S,-, jud. B, împotriva sentinței nr. 461 din 8 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-, în contradictoriu cu reclamanta intimată .
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura este completă.
S- făcut referatul cauzei, după care, instanța având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, constatând recursul în stare de judecată, rămas în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr- la data de 5.03.2009, reclamanta a solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria Orașului S - prin primar, obligarea acesteia la plata sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în procent de 25 % din salariul tarifar de încadrare și sporul privind suplimentul treptei de salarizare, în procent de 25% din salariul tarifar de încadrare, începând cu data de 1.04.2004 și până la 31.01.2005, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanta arătat că aceste sporuri sunt prevăzute în art. 29 din Legea nr. 188/1999, modificată, că prin OG 92/2004 sporurile au fost suspendate pentru perioada 2004-2006, însă nu au fost abrogate, trebuind a fi acordate după încetarea perioadei de suspendare.
A mai menționat reclamanta că anterior introducerii acțiunii a solicitat pârâtei prin procedura prealabilă, acordarea acestor drepturi, însă solicitarea sa a fost refuzată.
În susținerea acțiunii, reclamanta a depus la dosar înscrisuri.
Pârâta prin întâmpinarea depusă la dosar a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Tribunalul Botoșani, prin sentința nr. 461 din 8 aprilie 2009 a admis acțiunea formulată de reclamantă și a obligat pârâta să acorde acesteia suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, sporuri aferente perioadei efectiv lucrate de reclamantă - funcționar public, începând cu data de 01.04.2004 și până la 31.01.2005, sume ce se vor actualiza cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Temeiul legal al drepturilor salariale pretinse prin acțiune îl constituie disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 modificată, care - în forma actuală - prevede că salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare.
Ori, această componentă a salariului a fost introdusă prin art. 13 din Titlul III- Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici - din Legea nr. 161/2003, care a modificat prevederile anterioare ale disp. art. 29 din Legea nr. 188/1999 și care, prin art. 25 din aceeași lege a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 1.01.2004.
În ce privește efectul suspendării sporurilor respective prin OG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006, pentru perioada 2004-2006, instanța a constatat că acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform dispozițiilor art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000 privind tehnica legislativă.
Față de lipsa prevederii acestor sporuri prin OG nr. 6/2007 privind salarizarea funcționarului public pentru anul 2007, instanța a constatat că dispozițiile unei ordonanțe nu pot înlătura o prevedere a legii în vigoare, întrucât abrogarea trebuie realizată doar în condițiile prevăzute de art. 62 din Legea nr. 24/2000- respectiv printr-un act normativ de același nivel sau superior.
Împotriva sentinței declarat recurs pârâta Primăria Orașului S - prin primar, criticând sentința ca fiind nelegală și netemeinică.
În motivarea recursului a arătat că în conformitate cu art. 3 din OG nr. 92/2004, gestionarea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de către ordonatorul de credite, cu încadrarea în resursele financiare aprobate în buget.
În perioada 22.03.2004- 1.01.2007, plata drepturilor solicitate de reclamantă fost suspendată prin OUG nr. 92/2004, respectiv OG nr. 2/2006.
Motivat de apariția acestor acte normative, în bugetul de venituri și cheltuieli al instituției nu au fost repartizate sume pentru acordarea acestor drepturi salariale.
A mai precizat că, reclamanta solicită drepturile salariale la 4 ani după încetarea activității. În conformitate cu prevederile art. 1 rap. la art. 3 din Decretul nr. 167/1958 privind prescripția extinctivă, dreptul la acțiune se prescrie în trei ani și prin urmare, drepturile solicitate de reclamantă nu pot fi acordate decât pentru ultimii 3 ani de la data formulării acțiunii judecătorești.
Analizând hotărârea recurată, prin prisma actelor și lucrărilor dosarului precum și a motivelor invocate în recurs, curtea constată neîntemeiat recursul.
Potrivit art. 31 al. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 "pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
Așa cum de altfel pârâta recurentă admite, reclamanta nu a primit aceste sporuri salariale.
De principiu, o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de a exista, a unei legi, să aibă doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietate decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Dreptul reclamantei la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare este un drept de creanță și prin urmare, un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar atâta timp cât nu s-a dovedit existența unei cauze de utilitate publică pentru nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare, pârâtul corect a fost obligat la plata sumelor solicitate prin acțiune.
Cât privește suspendarea aplicării dispozițiilor art. 31 al. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 prin art. 44 din nr.OUG 92/2004, corect a reținut instanța de fond că, măsura suspendării s-a dispus cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă.
Suspendarea aplicării acestor dispoziții, care evident a avut un caracter temporar, nu duce la stingerea dreptului.
Art. 53 din Constituția României arată clar, situațiile în care exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți poate fi restrâns, iar restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democrată. Măsura trebuie să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății.
Prin suspendarea succesivă a aplicării normei de drept, s-a ajuns la situația unei adevărate îngrădiri a dreptului câștigat și, practic, la anularea obligației corelative, fără nici o justificare legală.
sumelor în buget nu eop roblemă de acordare și existență a dreptului, ci doar de executare.
Cu privire la excepția prescripției dreptului la acțiune Curtea constată că nu este dată această excepție, în condițiile în care pentru anii 2005 și 2006 prin OUG 92/2004 și respectiv OG nr. 2/2006 s- dispus suspendarea acordării acestor drepturi, fără ca această măsură să conducă la afectarea existenței acestor drepturi.
Față de aceste aspecte, constatând legală și temeinică hotărârea instanței de fond, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă,Curteava respinge ca nefondat recursul.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE,
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Primăria orașului S - prin primar, cu sediul în orașul S,-, jud. B, împotriva sentinței nr. 461 din 8 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 25 iunie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud fond.
Tehnored.
Ex. 2/30.06.2009
Președinte:Grosu CristinelJudecători:Grosu Cristinel, Bratu Ileana, Nastasi Dorina
