Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 138/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 138
Ședința din camera de Consiliu de la 5 iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu
Grefier - -
XXXX
Pe rol rezultatul dezbaterilor privind acțiunea formulată de reclamantul, împotriva pârâtului Ministerul Muncii Solidarității Sociale Și Familiei B, litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din ședința publică de la 26 mai 2008, au fost consemnate într-o încheiere separată, care face parte integrantă din prezenta.
CURTEA:
Asupra acțiunii de față;
Prin acțiunea formulată la 16 martie 2007, reclamantul a chemat în judecată Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, solicitând anularea Ordinului emis de acesta cu nr.108/12.02.2007 și a Deciziei nr.113/22.03.2007, prin care i-a fost respinsă contestația.
În motivarea cererii, reclamantul a susținut că măsura sancționării sale cu diminuarea drepturilor salariale cu 15% pe o perioadă de 3 luni este netemeinică, întrucât nu s-au dovedit abaterile pretinse a fi fost săvârșite, dar în același timp și nelegală, fiind evident că decizia de sancționare încalcă dispozițiile art.268 din Codul muncii, nefiind înfățișate motivele pentru care au fost înlăturate apărările sale.
Prin sentința civilă nr.278 din 28.09.2007, Curtea de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea și a anulat decizia contestată, reținând pentru aceasta că în ordinul de sancționare nu se regăsesc motivele pentru care pârâtul a înlăturat apărările reclamantului, punând în imposibilitate atât pe acesta să-și formuleze apărările ulterioare, cât și instanța să poată face o apreciere corectă asupra sancțiunii aplicate.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, care în esență a susținut că instanța a pronunțat o hotărâre cu aplicarea greșită a legii, în condițiile în care a avut în vedere dispozițiile rt.268 Codul Muncii, deși actul de sancționare cuprinde toate elementele prevăzute de HG 1210/2003, art.35 alin.2 privind organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină și a comisiilor paritare din cadrul autorităților și instituțiilor publice.
Prin decizia nr.899 din 5 martie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul pârâtului Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, a casat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a pronunța această decizie, s-a reținut că în mod greșit s-a apreciat că ordinul de sancționare nu este motivat, fiind evident că acesta îndeplinește această cerință, rezultată cu prisosință din cuprinsul său, atât prin descrierea abaterilor de care reclamantul a avut cunoștință și în raport de care și-a formulat apărări, cât și din referatul Comisiei de disciplină, față de care acesta a formulat obiecțiuni, referat prin care membrii comisiei au înfățișat punctul de vedere care i-a condus la stabilirea sancțiunii, elemente suficiente care să dea posibilitatea instanței să cerceteze temeinicia și legalitatea sancțiunii aplicate.
Reanalizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată și reține următoarele:
Prin Ordinul nr.108/12.02.2007, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei a dispus sancționarea disciplinară a reclamantului, inspector șef al D, cu diminuarea drepturilor salariale cu 15% pe o perioadă de 3 luni, începând cu data de 12 februarie 2007 pentru deficiențe majore în activitatea de control, de evidență a muncii, de organizare și management a inspectoratului pe care îl conduce.
Astfel s-a reținut că reclamantul se face vinovat de intervenții sau stăruințe pentru soluționarea unor cereri în afara cadrului legal, de abuzuri asupra a doi funcționari ai inspectoratului care, întârziind câteva minute de la program le-a fost tăiată o zi de muncă cu sesizarea comisiei de disciplină, efectuarea unui număr de 45 de deplasări nejustificate cu autoturismul instituției la primăriile din județul D, acordarea la 17.10.2006 a unui interviu la postul local Radio C unde făcut afirmații nefondate cu privire la activitatea inspectorilor de muncă.
S-a mai reținut că tot la postul de radio reclamantul a făcut afirmații grave la adresa Inspecției muncii, precum și aprecieri negative referitoare la echipa de control, în timp ce acest control era în desfășurare și de asemenea a încălcat dispozițiile prevăzute de OUG 60/2001, privind achizițiile publice prin achiziționarea unor serviete fără să fie prevăzute în programul anual al achizițiilor pe anul 2006, achiziționarea de combustibili direct de la SC"" SA a căror valoarea depășit 2000 euro, respectiv 5000 euro.
S-a constatat că prin aceste fapte reclamantul a săvârșit abaterea disciplinară prevăzută de art.65 alin.2 lit.e din Legea 188/1999.
Sesizarea Comisiei de disciplină din cadrul, cu privire la faptele comise de reclamant, a fost făcută de Inspectorul general de stat - Inspecția muncii, avându-se în vedere raportul nr.24485/16.11.2006, încheiat de Inspecția în urma unui control efectuat la ITM D în perioada 16-21.10.2006, raportul de audit nr.157/06.11.2006, reclamația unui grup de inspectori de muncă,precum și a inspectorului de muncă din cadrul
În urma cercetărilor efectuate și cuprinse în referatul nr.11 din 12 ianuarie 2007, Comisia de disciplină, constatând săvârșirea de către reclamant a faptelor mai sus expuse, a propus aplicare sancțiunii prevăzute de art.65 alin.3 lit.b din Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici,pentru manifestări care aduc atingere prestigiului autorității sau instituției publice în care-și desfășoară activitatea (art.65 alin.2 lit.g din lege).
Prin raportul nr.2485/16.11.2006, întocmit în urma controlului de fond de către Inspecția efectuat la ITM D, s-a constatat existența unui număr redus de controale de fond cu privire la respectarea legislației în domeniul relațiilor de muncă, inexistența responsabilității directe a unui salariat față de un angajator, ceea ce conduce la neajunsuri și disfuncționalități în domeniul evidenței muncii, dispoziția dată de reclamant inspectorului de a nu lua măsuri împotriva unei societăți la care s-a constatat existența unui caz de muncă fără forme legale, identificarea unor contracte de muncă înregistrate cu întârziere cu aprobarea reclamantului, tăierea unei zile de muncă, cu sesizarea comisiei de disciplină pentru întârzierea a câteva minute de la program pentru doi inspectori de muncă.
Cele 45 de deplasări nejustificate cu autoturismul inspectoratului și încălcarea dispozițiilor OUG 60/2001 privind achizițiile publice au fost constatate prin raportul de audit 57/06.11.2005.
Susținerea reclamantului că în ordinul contestat nu sunt arătate deficiențele majore din activitatea inspectoratului și nici în ce măsură aduc atingere prestigiului acestuia nu poate primită, deoarece din actele mai sus arătate rezultă clar că în perioada verificată s-a efectuat un număr redus de controale de fond de către inspectorii de muncă, iar actele încheiate, fie cuprind constatări generale, fie sunt controale formale, fără indicarea textelor legale pe care se întemeiază sancțiunile aplicabile și fără completarea tuturor rubricilor, având consecințe, atât asupra calității actului de control, cât și implicit asupra prestigiului instituției.
Faptul că în perioada supusă controlului, 01.02.2006 - 01.02.2007, reclamantul a beneficiat de salariul de merit este lipsit de relevanță, pentru acordarea acestuia s-au avut în vedere în prealabil criterii anterioare datei de 1 ianuarie 2006 și prin urmare nu cele din perioada controlului.
Referitor la aprobarea înregistrării unor contracte individuale de muncă cu nerespectarea termenului de 20 de zile prevăzut de art.8 din Legea 130/1999, deși reclamantul a susținut inițial în timpul cercetării disciplinare că nu a avut nici o discuție pe această temă cu salariatul, ulterior prin acțiunea de față justifică existența pentru această situație a unor motive obiective din partea angajaților și a angajatorilor, deși pentru cele mai multe din contracte înregistrate în acest mod nu există ștate de plată, vechimea în muncă acordată nefiind pe deplin justificată.
Cu privire la sesizarea comisiei de disciplină, în legătură cu așa zisele abateri - ale unor funcționari din cadrul ITM D, reclamantul a motivat că în mod greșit a fost catalogată ca un abuz din partea sa pentru faptul că a întârziat câteva minute de la program, motivare care de asemenea este nefondată, în condițiile în care abaterea pe care aceștia au săvârșit-o are un caracter minor.
În perioada ianuarie - august 2006, reclamantul a efectuat un număr de 45 de deplasări cu autoturismul inspectoratului la primăriile din D, despre care a susținut că le-a efectuat în interes de serviciu, fiind făcute în scopul implementării legislației muncii, dar pentru care, așa cum a recunoscut, nu a întocmit nici un ordin de deplasare în acest sens.
celor 28 de serviete la data de 13.04.2006 de la SRL C, în valoare totală de 4565,08 Ron, fără să fie prevăzută în programul anual al achizițiilor în anul 2006, ca și achiziția directă de combustibili de la SC""SA, în valoare totală de peste 2000 Euro în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2006 și respectiv de peste 5000 Euro după data de 01.07.2006, s-a făcut cu încălcarea dispozițiilor OUG 60/2001 și OUG 34/2006.
În legătură cu acest aspect, reclamantul a motivat practica din anii anteriori și faptul că în acest sens a întrebat pe contabilul șef al instituției, însă aceste susțineri nu sunt de natură să justifice neregularitățile reținute.
O altă abatere care a atras sancționarea disciplinară a reclamantului este interviul acordat postului de radio "Oltenia C la data de 17.10.2006, unde fiind invitat, a făcut afirmații generale grave - în calitatea sa de inspector șef - în timp ce se desfășura controlul exercitat de Inspecția, precum și în timp ce o parte din inspectorii de muncă desfășurau activitate de control- la adresa inspectorilor din cadrul inspectoratului, arătând că are dubii cu privire la buna credință a acestora, că are cunoștință că unii sunt incompatibili cu funcția deținută, precum și aprecieri negative la adresa echipei de control a Inspecției.
Prin aceste afirmații, reclamantul a evidențiat de fapt culpa sa în organizarea și managementul activității desfășurate în calitate de inspector șef.
Argumentul reclamantului că aceste aspecte nu intră sub incidența dispozițiilor art.65 alin.2 lit.g din legea 188/1999, deoarece afirmațiile nu vizau instituția ca tot unitar, este nefondat, deoarece chiar dacă afirmațiile vizau numai anumite persoane, ele se răsfrâng și asupra unității în care aceste persoane își desfășoară activitatea.
Rezultă, din cele expuse, că faptele reținute prin ordinul de sancționare au fost comise de reclamant,iar aceste fapte în ansamblul lor aduc atingere prestigiului instituției publice a cărei activitate o conduce.
În consecință, Curtea apreciază că decizia sancționatoare este temeinică și legală, sancțiunea aplicată fiind corespunzătoare gravității abaterilor disciplinare săvârșite, motiv pentru care acțiunea urmează să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea reclamantului, domiciliat în C, nr.11, D, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei B, cu sediul în B, sector 1,. nr.2-4.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 5 iunie 2008.
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
LF/ 4 ex/03.07.2008
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu
