Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1388/2008. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr. 1388

Ședința publică de la 17 Iunie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti

JUDECĂTOR 2: Alina Răescu

JUDECĂTOR 3: Teodora Bănescu

Grefier - -

S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței nr.769 din 21 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, MINISTERUL JUSTIȚIEI, intimații pârâți CURTEA DE APEL CRAIOVA, TRIBUNALUL O L T, intimații reclamanți, G și intimatul intervenient.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile au fost declarate în termen legal, că s-au depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art.302 CPC și că sunt scutite de taxa de timbru.

S-a referit că intimații reclamanți nu au depus întâmpinare și că se solicită judecarea cauzei în lipsă, potrivit art.242 pct.2 CPC, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare, instanța a trecut la deliberări.

CURTEA

Asupra recursurilor de față;

Prin cererea înregistrată sub nr- pe rolul Tribunalului O l t, reclamanții, G, au chemat în judecată pe pârâții Curtea de APEL CRAIOVA, Ministerul Justiției, Ministerul Economiei și Finanțelor, solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța, să fie obligați pârâții să le acorde sporul de 5% prevăzut de dispozițiile art. 19 alin.1 din OG 83/2000 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1996 și a OG nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea,precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției,respectiv art.3 alin.5 precum și sporul de fidelitate prevăzut de art. 18 din Legea nr. 50/1996, OG 83/2000 și OG nr. 8/2007, respectiv art. 16, raportat la vechimea în specialitate pe care o are fiecare dintre reclamanți.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că funcționează în cadrul Tribunalului O l t, în baza contractelor individuale de muncă încheiate de Curtea de APEL CRAIOVA și potrivit dispozițiilor art. 19 alin. 1 din Legea 50/1996 R și art. 3 alin.5 din OG 8/2006, trebuie să beneficieze de salarii mai mari cu 5% decât cele prevăzute la lit. din anexa 1 din actul menționat.

Au mai susținut că potrivit dispozițiilor art.18 alin.3 din Legea 50/1996 și art.16 din OG 8/2007, au dreptul la un spor de fidelitate în raport cu vechimea efectivă în funcția pe care o dețin.

La 6 noiembrie 2007 reclamanții au depus la dosar o precizare la acțiune, solicitând introducerea în cauză și citarea în calitate de pârât și a Tribunalului Olt, precum și acordarea drepturilor bănești menționate în acțiunea introductivă pe ultimii 3 ani și în continuare, actualizate cu indicele de inflație, începând cu data nașterii drepturilor și până la executarea integrală a acestora.

A mai fost depusă la dosar o cerere de intervenție formulată de care solicită aceleași drepturi pentru perioada 01.11.1995 - 31.12.2006.

Pârâtul Ministerul Justiției a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive în această cauză întrucât, potrivit HG 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, nu are atribuții în legătură cu încadrarea și stabilirea drepturilor salariale ale personalului din departamentele economice-financiare și administrative ale instanțelor judecătorești, astfel încât nu se poate reține în sarcina sa vreo culpă în ce privește drepturile salariale la care au dreptul reclamanții potrivit dispozițiilor legale aplicabile.

De asemenea, a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile în raport cu dispozițiile art. 31 din OG 6/2007 în sensul că reclamanții nu au făcut dovada formulării contestației în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei de încadrare în care erau prevăzute drepturile salariale.

Pe fond, a susținut că drepturile salariale ale personalului auxiliar de specialitate de la instanțe și parchete, care sunt prevăzute numai pentru aceștia, nu se pot acorda prin extindere și altor categorii de personal întrucât, potrivit art. 128 din Legea 304/2004, funcționarii publici din cadrul instanțelor judecătorești au drepturile și obligațiile prevăzute de Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Și pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice Oai nvocat prin întâmpinare lipsa calității procesuale pasive, motivat de faptul că această instituție publică în calitate de reprezentant al Statului Român, nu poate fi parte într-un astfel de proces, întrucât este un terț pentru raporturile juridice deduse judecății, neavând atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților.

Pe fond, a arătat că personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești și din cadrul parchetelor funcționează conform dispozițiilor Legii 567/2004, nefiind asimilat funcționarilor publici, așa cum prevede Legea 188/1999.

Tribunalul O l t, prin sentința nr.769 din 21 noiembrie 2007, pronunțată în dosar nr-, a admis acțiunea cu precizarea ulterioară formulată de reclamanții, G și a obligat pârâții TRIBUNALUL O L T, CURTEA DE APEL CRAIOVA și MINISTERUL JUSTIȚIEI la plata sporului de 5% prevăzut de art. 19 din Legea 50/1996, modificată și sporul de fidelitate prevăzut de art. 18 din aceeași lege, în raport de vechimea în specialitate, începând cu 01.01.2005 și în continuare, sume ce vor fi actualizate la data plății efective.

S-a admis în parte cererea de intervenție formulată de intervenientul și au fost obligați pârâții la plata acelorași sporuri pentru perioada 1.01.2005 - 31 decembrie 2006, sumă ce va fi actualizată la data plății efective.

S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și respectiv acțiunea față de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, pentru lipsa calității procesuale pasive.

Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor este întemeiată, întrucât nu este ordonator de credite pentru alte ministere care la rândul lor sunt ordonatori principali de credite, iar repartizarea sumelor de bani conform destinațiilor bugetare se face conform legii bugetului de stat, acestui minister revenindu-i răspunderea doar pentru elaborarea proiectului legii pe baza proiectelor de cheltuieli formulate de ordonatorii principali de credite; totodată, pârâtul nu are atribuții privind angajarea și salarizarea reclamanților, fiind terț pentru raporturile juridice deduse judecății.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Justiției, instanța a constatat că acesta are calitate de ordonator principal de credite, având atribuții în legătură cu asigurarea fondurilor necesare achitării drepturilor salariale ale reclamanților, având competențe în legătură cu gestiunea și administrarea sistemului de justiție ca serviciu public, competențe de repartizare în teritoriu a resurselor financiare către ordonatorii secundari de credite și de a controla modul de folosire al acestora. Identitatea între calitatea de pârât și drepturile pe care le pretind reclamanții se impune cu atât mai mult cu cât în eventualitatea recunoașterii acestora, un rol pregnant în concretizarea și plata acestora revine și Ministerului Justiției.

Cât privește excepția inadmisibilității acțiunii reclamanților pentru neîndeplinirea procedurii prealabile prevăzute de art. 30 din OUG nr. 92/2004, formulată de pârâtul Ministerul Justiției, s-a constatat că și această excepție este neîntemeiată.

Tribunalul a motivat că nu poate reține ca inadmisibilă acțiunea reclamanților și a-i îndepărta astfel de la justiție numai pe considerentul exclusiv că nu au urmat o procedură formală prealabilă fără nici o finalitate concretă în demersul urmărit de aceștia.

În ce privește fondul cauzei, s-a reținut că reclamanții au calitatea de angajați, desfășurându-și activitatea ca funcționari publici în cadrul Tribunalului Olt ( funcționari publici ce aparțin de departamentul economic-financiar și administrativ al instanței ), drepturile și obligațiile acestora fiind statuate prin Legea 188/1999, modificată, și că, potrivit art. 40 din OUG 92/2004, beneficiază de sporurile sau alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.

Astfel, s-a apreciat că acestora li se aplică legislația specifică de salarizare a personalului auxiliar de specialitate care include în sfera sa de reglementare și alte categorii de personal (Secțiunea a 2 -a: Salarizarea personalului auxiliar de specialitate și altor categorii de personal din capitolul 1 din Legea 50/1996 cu modificările și completările ulterioare), astfel că sunt îndreptățiți să beneficieze de plata sporului de 5% prevăzut de art.19 din această lege.

În ceea ce privește sporul de fidelitate solicitat în temeiul dispozițiilor art. 18 al.3 din Legea 50/1996 și art. 16 din OG 8/2007, s-a apreciat că pentru înlăturarea încălcării principiului egalității de tratament juridic și material, reclamanții trebuie să beneficieze de plata acestui spor în condițiile în care este prevăzut numai pentru personalul auxiliar.

S-au mai avut în vedere la soluționarea acțiunii și principiul de egalitate de șanse consacrat de art. 39 al.1 lit. codul muncii, precum și dispozițiile art. 40 din OUG nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, prin asigurarea unor drepturi salariale funcționarilor publici care potrivit legii sunt supuși în mod evident și expres unui regim sever al incompatibilităților, interdicțiilor și conflictului de interese.

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Primul recurent a susținut lipsa calității procesuale pasive, în condițiile în care în cauză Ministerul Justiției este cel care are calitatea de ordonator principal de credite.

La rândul său, Ministerul Justiției a invocat aceeași lipsă de calitate procesuală pasivă, susținând în acest sens că potrivit Regulamentului de ordine interioară a instanțelor judecătorești nu are prerogative de numire a personalului auxiliar de specialitate și a personalului din departamentul economico-financiar și administrativ al curții de apel, precum și în stabilirea salarizării reclamanților, aceste prerogative aparținând exclusiv președintelui curții de apel.

Același recurent a susținut pe fond că reclamanții nu pot beneficia de drepturile salariale prevăzute în legislația specifică judecătorilor și procurorilor sau a personalului auxiliar, ci numai de drepturile salariale și de alte sporuri ce rezultă din actele normative care reglementează salarizarea personalului bugetar, cu referire la funcționarii publici din aceste instituții.

Recursurile sunt fondate.

Reclamanții au calitatea de funcționari publici în cadrul Tribunalului O l

Calitatea de funcționari publici rezultă din prevederile art. 128 din Legea nr. 304/2004 R, care dispune expres că managerii economici, informaticienii și personalul de specialitate din activitatea financiar contabilă au calitatea de funcționari publici.

Aceeași lege prevede că această categorie de personal, care își desfășoară activitatea în cadrul instanțelor judecătorești și parchetelor, au drepturile și obligațiile prevăzute de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

În raport de această prevedere expresă a legii speciale, care reglementează domeniul autorității judecătorești, se vor analiza, în continuare, dispozițiile care guvernează Statutul funcționarului public și retribuirea acestuia.

În conformitate cu prevederile art. 31 din Legea nr. 188/1999 R, funcționarii publici au dreptul, pentru activitatea desfășurată, la un salariu care se compune din salariul de bază, sporul de vechime, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare, prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.

Prin folosirea sintagmei " în condițiile legii", sistemul legalității sporurilor și altor drepturi beneficiază de o reglementare expresă și fără echivoc, ceea ce înseamnă că nu se pot formula interpretări extensive.

Dispoziția cuprinsă în art. 40 din OUG nr. 92/2004, conform căreia funcționarii publici beneficiază de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției în care își desfășoară activitatea, nu poate fi interpretată în sensul că funcționarii publici din cadrul instanțelor judecătorești pot beneficia de sporurile și drepturile salariale acordate magistraților sau personalului auxiliar.

Aceasta întrucât atât în Legea 567/2004 privind Statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor, cât și în Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară nu există o normă legală în baza căreia funcționarilor publici, din cadrul acestor autorități, să li se poată acorda drepturile specifice.

Trebuie precizat că OUG nr. 92/2004 s-a aplicat numai în anul 2005 și în articolul 41 al acestui act normativ s-a prevăzut că respectiva ordonanță de urgență se completează cu prevederile Legii nr. 188/1999.

Pentru ca funcționarii publici din cadrul instanțelor să poată beneficia de sporurile și drepturile salariale prevăzute pentru magistrați sau personalul auxiliar, trebuia ca în actele normative care reglementează drepturile respective să fie prevăzută aplicabilitatea și la alte categorii.

Așa după cum rezultă din prevederile art. 125 și următoarele din Legea nr. 304/2004 R, gestiunea economico financiară și administrativă a instanțelor și parchetelor se realizează prin departamentul economico financiar și administrativ.

Acest departament asigură activitatea economică, financiară și administrativă a instanțelor fără să aibă legătură cu exercitarea puterii judecătorești și înfăptuirea justiției.

Drepturile magistraților sunt prevăzute prin legi speciale pentru că aceștia sunt cei care înfăptuiesc justiția.

Constituția României reglementează în titlul III, autoritățile publice, iar în capitolul VI al acestui titlu este tratată autoritatea judecătorească, modul și instanțele prin care se realizează justiția în România.

Funcționarii publici nu au nici un fel de legătură cu înfăptuirea actului de justiție, singura categorie care deservește justiția o reprezintă personalul auxiliar de specialitate, motiv pentru care legiuitorul a și creat un statut special.

Având în vedere că drepturile solicitate de reclamanți nu sunt prevăzute de lege și că art. 40 din OUG nr. 92/2004 nu este aplicabil speței, Curtea apreciază că soluția primei instanțe este nefondată.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de recurentul pârât Ministerul Justiției, se apreciază că este nefondată, în condițiile în care, așa cum de altfel recunoaște, având calitatea de ordonator principal de credite, trebuie să asigure disponibilitățile bănești pentru plata drepturilor salariale cerute de reclamanți.

În ceea ce privește invocarea aceleiași excepții de către Ministerul Finanțelor Publice, se constată că într-adevăr acest minister nu are competențe privind fundamentarea și elaborarea propunerilor de buget ale celorlalte ministere și nici atribuții privind execuția acestor bugete, că în conformitate cu prevederile art. 53 din legea nr. 90/2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului și ministerelor, fiecare minister trebuind să-și fundamenteze și elaboreze propuneri pentru bugetul său anual, în calitatea sa de ordonator principal de credite.

În raport de considerentele arătate, în temeiul art.312 Cod pr.civilă se va admite recursul,va fi modificată sentința atacată, în sensul că va fi respinsă acțiunea reclamanților.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursurile declarate de pârâții DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR și MINISTERUL JUSTIȚIEI împotriva sentinței nr.769 din 21 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul O l t, în dosar nr-.

Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.

Decizie irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 17 Iunie 2008

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

red.2 ex.TB

jud.fond

Președinte:Gabriela Carneluti
Judecători:Gabriela Carneluti, Alina Răescu, Teodora Bănescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1388/2008. Curtea de Apel Craiova