Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1408/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1408/2008
Ședința publică de la 12 Iunie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Liviu Ungur
JUDECĂTOR 2: Delia Marusciac
JUDECĂTOR 3: Lucia Brehar
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 163/25.01.2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj, în dosarul cu nr-, în contradictoriu cu pârâții DIRECȚIA SILVICĂ și OCOLUL SILVIC, având ca obiect anulare dispoziție de imputare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează că recursul este legal timbrat și se află la al doilea termen de judecată, fiind amânat la cererea recurentului.
Curtea, după deliberare, apreciind că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 150.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 163 din 25 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălajs -a admis în parte acțiunea reclamantului și s-a dispus modificarea Dispoziției nr. 106/6 iulie 2007 DIRECȚIEI SILVICE, în sensul reducerii sumei imputate prin această decizie de la 4297,9 lei la 2013,7 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin dispoziția nr. 106 din 6 iulie 2007 emisă de intimată, contestatorului i-a fost imputată suma de 4297,9 lei reprezentând contravaloarea a 10 mc material lemnos ridicat în mod gratuit ca și lemn pentru încălzirea locuinței.
Actele pe baza cărora a fost eliberată dispoziția de mai sus sunt următoarele:
Raportul nr. 991/8 februarie 2007 prin care se constată faptul că în data de 2 februarie 2007, în urma unui control efectuat, un mijloc de transport era încărcat și transporta 103mijlociu.
Din documentele care însoțeau lemnul rezultă că acesta era a contestatorului și a încă unei angajate și reprezintă competința acestora la care erau îndreptățiți potrivit contractului colectiv de muncă. Prin raport se fac propuneri privind anumite sancțiuni care ar urma să fie aplicate contestatorului.
Raportul nr. 1933 din 13 martie 2007 prin care se stabilește suma care reprezintă contravaloarea cantității de 53de, respectiv 2.148,95 lei.
Raportul din 14 mai 2007 prin care se clarifică faptul că angajata pe numele căreia s-a întocmit aviz de însoțire 53de lemn, nu a avut nici o înțelegere cu contestatorul, chiar mai mult decât atât ea și-a ridicat competința de material lemnos de la Ocolul Silvic
Raportul nr. 4322 din 28 iunie 2007 stabilește valoarea prejudiciului care trebuie recuperată de la contestator, respectiv 4297,9 lei. Calculația s-a făcut având în vedere prețul mediu de 429,79 lei de valorificare lemnului rotund pentru cherestea.
Nota de relații dată de către angajata prin care aceasta precizează că nu și-a dat acordul pentru ridicarea competinței sale de material lemnos de către contestator. Nu a avut nici o înțelegere cu acesta și dorește restituirea sumei de 323 lei care i-a fost reținută din salariu pentru cantitatea de 53lemn.
Art. 85 din Legea nr. 188/1999 prevede: "Repararea pagubelor aduse autorității sau instituției publicese dispune prin emiterea de către conducătorul autorității sau instituției publice a unui ordin sau a unei dispoziții de imputare, în termen de 30 de zile de la constatarea pagubei".
Analizând actele care au stat la baza deciziei de imputare raportat la textul de lege de mai sus, rezultă că sub aspect formal dispoziția a fost dată cu respectarea condițiilor prevăzute de lege.
Se poate constata că fiecare din rapoartele enumerate mai sus conțin aspecte privitoare la constatarea pagubei. Aceste rapoarte luate fiecare separat nu pot indica cu certitudine producerea de către contestator a vreunei pagube în patrimoniul intimatei.
Abia raportul întocmit la data de 28 iunie 2007 în care este făcută o calculație a prejudiciului poate fi considerat ca document final de constatare a prejudiciului. De altminteri, fiecare din aceste rapoarte reprezintă o precizare a unui raport anterior. Cu alte cuvinte acestea sunt legate unele de altele. Pentru aceste motive, termenul de 30 de zile pentru emiterea dispoziției de imputare a fost calculat de la data de 28 iunie 2007. Față de această dată, dispoziția de imputare este emisă în termen. De altfel, contestatorul nu a invocat excepția tardivității emiterii dispoziției de imputare.
Prin urmare sub aspect formal dispoziția a fost emisă prin respectarea condițiilor prevăzute de lege.
În speță, fapta constă în acțiunea contestatorului de a ridica o cantitate de 103lemn. În raportul depus la dosar se precizează că este vorba de de mijlociu. Prețul mediu de valorificare a acestei categorii de material lemnos este de 429,79 lei. Raportul prin care este stabilit acest preț indică faptul că acesta se aplică lemnului rotund pentru cherestea.
Cantitatea de material lemnos nu a fost contestată.Ceea ce s-a contestat a fost prețul.
În accepțiunea contestatorului și având în vedere faptul că prin contractul colectiv de muncă este îndreptățit la 63lemn pentru încălzirea locuinței, prețul cu care trebuia efectuată calculația cu firul pe picior.
În acest sens au fost depuse la dosar 2 hotărâri ale comitetului director al DS Z din care rezultă că prețul masei lemnoase ce se va acorda ca și competință în anul 2004 și respectiv 2005 personalului angajat al DS Z să fie "cu firul la populație".
Ori, intimata a folosit în calcul prețul mediu cu care s-a valorificat masa lemnoasă la licitație publică pentru societățile comerciale. Utilizarea acestui preț în calcularea deciziei de imputare este nejustificată din cel puțin două motive: întâi, lemnul care se vinde prin licitație comportă anumite lucrări și cheltuieli din partea intimatei pe când lemnul destinat competinței angajaților nu presupune nici lucrări nici cheltuieli; în al doilea rând, în speță fiind vorba de material lemnos din categoria aceluia destinat competințelor angajaților, în temeiul legal al prețului trebuie să rezulte dintr-o hotărâre internă. Este real că pentru anul 2007 o astfel de hotărâre nu s-a depus la dosar, dar din adresa de la fila 103 rezultă că prețul de valorificare la populație se stabilește în funcție de specie, dimensiune și calitate între 32,12 lei și 380,70 lei. Aceste prețuri au fost aprobate prin hotărârea Comitetului director nr. 9/26 martie 2007. Având în vedere aceste prețuri precum și faptul că materialul lemnos în cauză este mijlociu, la stabilirea valorii prejudiciului s-a avut în vedere prețul cel mai M indicat în adresa de la fila 103, respectiv 380,70 lei.
Aplicând acest preț la cantitatea de 63material lemnos la care contestatorul este îndreptățit, rezultă 2.284,2 lei, Această sumă urmează a fi scăzută din suma de 4297,9 lei rezultând diferența de 2013,7 lei.
Împotriva acestei hotărâri, a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea acestuia, anularea în parte a hotărârii atacate în sensul de a reduce suma imputată de la 2013,7 lei la valoarea reală de 283,2 lei.
În dezvoltarea motivelor de recurs, reclamantul arată că, angajații Regiei Naționale a Pădurilor au dreptul la 6,00 mc de lemn, în fiecare an în mod gratuit.
Cei 10,0 mc au fost ridicați din gestiunea pădurarului în mod legal, eliberându-se în acest sens bonul de vânzare și avize de însoțire a materialului lemnos care sunt depuse la dosarul cauzei.
Prețurile de pe bonurile de vânzare au fost de 70,8 lei/mc conform listei de vânzare a arborilor cu firul, prețuri care se aplică pentru competințele personalului silvic. Cu aceste prețuri s-a calculat masa lemnoasă din gestiunea partizii 2168 pădurarului din care și-a ridicat competința recurenta și alți colegi ai ei.
Direcția Silvică a considerat în mod eronat și tendențios că prețul per mc nu este 70,8 lei/mc care este un preț legal și stabilit chiar de către Direcția Silvică, ci că este 429,79 lei/mc.
Acest preț nu este stabilit în nici o listă de prețuri aprobată legal, el stabilindu-se ca o medie a prețurilor de vânzare a ului gros și foarte gros la licitații de masă lemnoasă pe anul 2006.
Intimata REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA-DIRECȚIA SILVICĂ Z solicită respingerea recursului cu consecința menținerii hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate, Curtea de Apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Reclamantului, în calitate de angajat al DIRECȚIEI SILVICE Zis -a emis o dispoziție de imputare nr. 106/6 iulie 2007 pentru suma de 4297,9 lei, reținându-se că acesta a ridicat o cantitate de 10 mc lemn, peste cantitatea care îi revenea în baza contractului colectiv de muncă pentru încălzirea locuinței.
Prima instanță a redus suma imputată la 2013,7 lei, reținând că utilizarea de către intimată la calcularea prețului masei lemnoase a prețului mediu cu care s-a valorificat aceasta la licitație publică pentru societățile comerciale nu este justificată.
Reclamantul a contestat și această sumă diminuată, prin recursul formulat susținând că singurele prețuri legale care sunt aprobate sunt prețurile din lista arborilor care se vând cu firul pe picior și care au fost trecute pe bonurile de vânzare în baza cărora s-a ridicat materialul lemnos.
În baza calculelor recurentului acesta ar mai datora suma de 283,2 lei, pentru diferența până la suma de 2013,7 lei solicitând modificarea sentinței primei instanțe.
Curtea va reține că în speță sunt aplicabile prețurile materialului lemnos în speță - mijlociu- cu care acesta se valorifică la populație și care sunt stabilite în funcție specie, dimensiune și calitate, așa cum în mod legal a reținut prima instanță, având ca temei probator adresa de la fila 103 emisă de DIRECȚIA SILVICĂ
Calculul efectuat de prima instanță este de asemenea corect în sensul diminuării valorii cu contravaloarea cantității de 6 mc material lemnos la care reclamantul este îndreptățit prin art. 179 lit din contractul colectiv de muncă, pentru încălzirea locuinței.
Prețul aplicat de prima instanță a fost stabilit prin hotărârea comitetului director nr. 9/26 martie 2007 pentru lemn de lucru și lemn de foc fasonat de către ocoalele silvice din cadrul DIRECȚIEI SILVICE Z care se valorifică la populație și instituții în faza drum auto.
Din avizele de însoțire ale materialului lemnos în speță, pentru care reclamantului i s-a emis decizie de imputare rezultă că cei 10 mc erau lemn de lucru- mijlociu- care se transporta pentru debitat la gaterul SC --PO TRANS SRL B-M, aspect față de care susținerile recurentului în sensul aplicării prețului din lista arborilor care se vând cu firul pe picior sunt nefondate și vor fi înlăturate, urmând ca, în temeiul art. 312 alin 1 Cod procedură civilă să se respingă recursul iar sentința atacată să fie menținută în întregime.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul, împotriva sentinței civile nr. 163 din 25 ianuarie 2008, pronunțată în dosarul cu nr-, al Tribunalului Sălaj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./7.07.2008
Jud.fond.-
Președinte:Liviu UngurJudecători:Liviu Ungur, Delia Marusciac, Lucia Brehar
