Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 146/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIE Nr. 146

Ședința publică de la 03 martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Obreja Manolache Iustinian

Judecător: G -

JUDECĂTOR 2: Gheorghe Aurelia

Grefier:

S-a luat în examinare recursul introdus de recurenta Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului V în contradictoriu cu intimații prin procurist și Primarul Orașului, împotriva sentinței civile nr.480/CA/03.12.2007 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr.188/1999).

La apelul nominal făcut în ședința publică, lipsesc părțile.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că dosarul se află la primul termen de judecată, prin serviciul registratură al instanței s-a depus întâmpinare, s-a solicitat judecata cauzei și în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.

Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, apreciază că nu sunt motive de amânare a cauzei.

Văzând că părțile au solicitat judecata cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată și rămâne în pronunțare.

CURTEA DE APEL:

Asupra recursului de contencios administrativ de față:

Prin sentința civilă nr. 408/CA/03 decembrie 2007 Tribunalului Vasluis -a hotărât:

Admite acțiunea civilă formulată de reclamanții din lista anexă a acțiunii.

Obligă Primarul orașului și Ministerul Economiei și Finanțelor Publice să achite reclamanților, la fiecare, primele de concediu pe anii 2001-2006, conform cu tabelul anexă, sume actualizate la data plății. Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.

Obligă pârâtele să achite reclamanților suma de 3.050 lei RON cheltuieli de judecată.

A reținut instanța de fond:

Potrivit art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, funcționarul public are dreptul, per lângă indemnizația de concediu, la o primă de vacanță egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu.

Obligația de plată a pârâților este legală și nimic nu justifică refuzul plății.

Este adevărat, plata primelor de vacanță a fost suspendată succesiv prin legile bugetare până la 31 decembrie 2005. de la această dată dreptul la primă devine exigibil și se naște un drept la acțiune în justiție în cazul refuzului de plată.

Așadar, acțiunea reclamanților este întemeiată și urmează să fie admisă.

Excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor va fi respinsă ca neîntemeiată.

În calitate de pârât stă în judecată persoana fizică sau juridică care a încălcat dreptul reclamanților sau refuză să-l recunoască.

În speță, Ministerul Economiei și Finanțelor, în calitate de autoritate executivă centrală responsabilă cu elaborarea bugetului de stat poartă răspunderea atât pentru nealocarea sumelor necesare primelor de vacanță în buget cât și pentru suspendarea plății acestuia prin legile bugetare.

În aceste condiții Ministerul Economiei și Finanțelor trebuie să stea în judecată ca pârât, el fiind autoritatea care influențează decisiv plata sau neplata drepturilor cuvenite funcționarilor publici.

Împotriva acestei sentințe a formulat cerere de recurs chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor B - a Județului V, considerând că în mod nelegal instanța de fond a respins excepția lipsei calității sale procesuale pasive invocată la fond, în cauza având ca obiect drepturi bănești reprezentând primă concediu aferent anilor 2001-2006.

Arată recurenta că Ministerul Economiei și Finanțelor reprezentantul Statului Român ca obiect de drepturi și obligații, în fața organelor de justiție, numai dacă legea nu stabilește în acest scop un alt organ, însă în speța de față raportul de drept procesual se poate lega valabil doar între titularii dreptului ce rezultă din dreptul material dedus judecății și concretizat în drepturi salariale, pe când recurenta are în competență doar coordonarea responsabilității Guvernului privind sistemul bugetar.

Mai mult, în calitatea sa de ordonator principal de credite prin legea bugetară anuală, nu avea posibilitatea asigurării fondurilor necesare unui alt ordonator principal de credite pentru plata drepturilor salariale cuvenite angajaților proprii, în speță Ministerul Internelor și Reformei Administrative, care de altfel nici nu a solicitat fonduri în vederea efectuării plăților pretinse prin acțiune de reclamant, motiv pentru care solicită admiterea recursului și modificarea sentinței de fond în partea privind respingerea excepției privind lipsa sa de calitate procesuală pasivă în cauză.

Intimații nu au depus întâmpinări.

Curtea, verificând actele și lucrările dosarului constată recursul ca fiind întemeiat, pentru considerentele de mai jos.

Astfel, în cauză instanța de fond trebuia să dea eficiență excepției lipsei de calitate procesuală pasivă a chematei în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor B, în loc să respingă pe fond cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Administrației și Internelor B, din moment ce raportat dispozițiilor art.19 din Legea nr.500/2002, ce stabilesc principalele atribuții ale instituției recurente, legiuitorul nu a prevăzut și obligația de asigurare a restituirii sumelor încasate nelegal de la contribuabili, cu titlu de impozit pe venit, cum se solicită în speță - cu atât mai mult cu cât nu a existat nici aprobarea Parlamentului pentru efectuarea unor cheltuieli de această natură.

Va fi admis așadar recursul promovat de Ministerul Economiei și Finanțelor B, cu consecința modificării în parte a sentinței civile nr. 408/CA/03 decembrie 2007 Tribunalului Vaslui, în sensul respingerii cererii de chemare în garanție formulate de Ministerul Administrației și Internelor B în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor B, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă, cu menținerea restului dispozițiilor sentinței.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul introdus de Ministerul Economiei și Finanțelor împotriva sentinței civile nr. 408/CA/03.12.2007, pronunțată de Tribunalul Vaslui, în dosarul nr-, sentință pe care o modifică în parte.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor.

În fond, respinge acțiunea formulată de reclamanți în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 03 martie 2008.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Roșculeț

-

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Vaslui:,

10.03.2008

2 ex.-

Președinte:Obreja Manolache Iustinian
Judecători:Obreja Manolache Iustinian, Gheorghe Aurelia, Roșculeț

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 146/2008. Curtea de Apel Iasi