Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1517/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1517
Ședința publică de la 01 Iulie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Răescu
JUDECĂTOR 2: Costinel Moțîrlichie
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul Primarul comunei, împotriva sentinței numărul 451 din 04 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul pârât Primarul comunei și intimatul pârât CONSILIUL LOCAL AL ORAȘULUI și intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă potrivit art.302 Cod procedură civilă și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă.
Curtea, constatând cauza în stare de soluționare, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Tribunalul Gorj, prin sentința nr. 451 din 04 martie 2008, a admis acțiunea reclamantei, împotriva pârâților Consiliul Local și Primarul com..
Au fost obligați pârâții la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de mobilitate în procent de 10% și sporul de confidențialitate în procent de 15% aplicabile salariului de încadrare, începând cu data de 01 august 2004 și în continuare, sume ce vor fi actualizate cu rata inflației până la plata efectivă.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut că potrivit art. 1 alin. 3 din OUG 92/2004 sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Această dispoziție este în concordanță cu dispozițiile Legii 84/2003 pentru modificarea și completarea OG 119/1999 privind auditul public intern și controlul financiar preventiv.
Astfel, potrivit art. 13 alin. 7 din actul normativ enunțat, conducătorul unității publice poate desemna persoanele care efectuează controlul preventiv și care pot beneficia de un spor pentru complexitatea muncii de până la 25% aplicat la salariul de bază brut lunar.
În consecință, funcționarul public are dreptul la sporuri suplimentare corespunzătoare clauzelor de confidențialitate și mobilitate într-un cuantum corespunzător celui similar stabilit pentru alți angajați, pentru a se respecta astfel principiul egalității de șanse și de tratament reglementat de art. 39 alin. 1 lit. d din Legea 53/2004.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Primarul comunei, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Au arătat recurenții că potrivit Legii nr. 142/1998, salariații din sectorul bugetar, pot primi o alocație individuală de hrană acordată sub forma tichetelor de masă suportată integral pe costuri de angajator, iar tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau a bugetelor locale.
A mai arătat că în perioada 2004-2007 nu au primit de la bugetul de stat nici o sumă de bani cu această destinație, situație în care nu se puteau acorda tichetele de masă.
Recursul este fondat.
Statutul funcționarilor publici cât și actele normative de salarizare a acestora prevăd dreptul funcționarului public la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului, prime și alte drepturi salariale fără a face referire la tichete de masă.
Legiuitorul nu stabilește imperativ în sarcina angajatorului obligația de a acorda tuturor salariaților tichete de masă, așa încât acordarea acestora rămâne la latitudinea sa în funcție de situația concretă din sistem și, în cazul instituțiilor publice, în măsura în care asemenea cheltuieli, sunt prevăzute în bugetul de stat.
Din redactarea dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 142/1998, privind acordarea tichetelor de masă, se constată că legea stabilește categoriile de personal care pot beneficia de alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă.
În plus menționează condiția ca în bugetul de stat să fie prevăzute cheltuieli corespunzătoare pentru tichetele de masă.
Potrivit rt. 1 alin. 2 din Legea nr. 142/1998, tichetele de masă se acordăîn limita prevederilor bugetului de statsau, după caz, ale bugetelor locale,pentru unitățile din sectorul bugetarși în limita bugetelor de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de angajatori.
Ca urmare, legiuitorul a condiționat acordarea tichetelor de masă de existența sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă în bugetul de venituri și cheltuieli al instituției, aprobat prin bugetul național.
La adoptarea soluției, Curtea are în vedere că sunt imperative dispozițiile art. 49 din Legea nr. 733/2001 a bugetului de stat pe anul 2002, potrivit cărora în bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și subordonare nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație.
Aceleași dispoziții se regăsesc și în Legea nr. 631/2002, Legea nr. 507/2003 și Legea nr. 511/2004 a bugetului de stat pe anul 2005 și în Legea 379/2005 a bugetului de stat pe anul 2006.
Greșit a reținut prima instanță ivirea unei situații de discriminare, câtă vreme prevederile legilor bugetare din perioada 2002-2006 care interziceau acordarea acestor tichete au vizat toate instituțiile publice, cu excepția celor finanțate integral din venituri proprii.
Mai mult, referirea la alte categorii profesionale nu poate fi reținută pentru că aceste categorii au situații juridice diferite și se bucură de alte drepturi și obligații, iar salarizarea se asigură din bugete distincte. Dispozițiile prohibitive din legile bugetului de stat se aplică fără deosebire tuturor categoriilor de salariați ai instituțiilor finanțate de la bugetul de stat.
Printre măsurile de protecție socială garantate de Constituția României nu se regăsește acordarea tichetelor de masă, care reprezintă o situație specială în care legea a stabilit regulile după care angajatorii își exercită opțiunea de a acorda sau nu aceste beneficii.
Actele normative privind acordarea tichetelor de masă, nu instituie un drept al salariaților, respectiv o obligație corelativă a angajatorilor, ci prevăd doar caracterul opțional al acordării acestor beneficii condiționat de existența fondurilor bugetare.
In concluzie, dreptul pretins de reclamant nu este un drept rezultând exclusiv din lege și aplicându-se prin efectul legii astfel că, în aceste condiții, instanța urmează a admite recursul, modifica sentința în sensul că va respinge acțiunea.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de pârâtul Primarul comunei, împotriva sentinței numărul 451 din 04 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Iulie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.
Tehnored./2 ex.
09.07.2008
Președinte:Alina RăescuJudecători:Alina Răescu, Costinel Moțîrlichie, Gabriela Carneluti
