Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1616/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1616
Ședința publică de la 03 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Lavinia Barbu
JUDECĂTOR 2: Carmen Ilie
JUDECĂTOR 3: Gabriela Carneluti
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul Consiliul Local Î împotriva sentinței nr. 2243 din data de 19 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat avocat pentru recurentul pârât Consiliul Local Î și intimatul reclamant -, lipsind intimații chemați în garanție Instituția Prefectului Județului D și .
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care,
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, acordă cuvântul părților asupra recursului de față.
Avocat pentru recurentul pârât Consiliul Local Î susține că instanța de fond în mod eronat a respins excepția lipsei procedurii prealabile, întrucât art.109 din Codul d e procedură civilă prevede obligativitatea îndeplinirii procedurii prealabile, procedură ce nu a fost îndeplinită de intimatul reclamant, acesta adresându-se direct instanței de contencios administrativ.
Arată că reclamantul a formulat cerere pentru acordarea drepturilor salariale numai pentru perioada 22.06.2007-10.07.2007, drepturi ce i-au fost acordate, însă pentru restul perioadei nu a formulat o astfel de cerere.
Pe fondul cauzei, invocă prevederile art.304 pct.7 Cod pr. civilă susținând că hotărârea primei instanțe nu cuprinde motivele pe care se sprijină.
Arată că reclamantul a formulat o cerere pentru suspendarea executării actului administrativ, însă a renunțat să o depună.
Susține că reclamantul nu s-a prezentat pentru îndeplinirea funcției de viceprimar, însă a încasat indemnizația lunară pentru mandatul de consilier, cumularea celor două indemnizații fiind inadmisibilă.
Consideră că obligarea Consiliului local Î la plata indemnizației de viceprimar ar însemna o plată dublă.
De asemenea, mai arată că hotărârea instanței de fond cuprinde motive contradictorii, făcându-se referire atât la despăgubiri, cât și la indemnizație, noțiuni ce sunt diferite.
În concluzie, solicită admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
Intimatul reclamant - arată că a îndeplinit mandatul de consilier pentru o perioadă de 4 ani, cu excepția a două săptămâni.
Susține că recursul trebuia formulat de către primar și nu de către Consiliul Local.
În ceea ce privește susținerea recurentei pârâte că nu s-a prezentat pentru îndeplinirea funcției de viceprimar, arată că nu s-a prezentat la serviciu întrucât i s-a adus la cunoștință că a fost revocat din funcție.
Depune concluzii scrise și solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică.
În replică, apărătorul recurentei pârâte arată că există o hotărâre prin care a fost împuternicit să reprezinte interesele Consiliului Local.
CURTEA
Asupra recursului de față deliberand
Constata ca prin sentinta nr. 2243 din 19 nov. 2008 pronuntata de Tribunalul Dolj a fost respinsa exceptia invocata de paratul Consiliul Local al com. I. A fost admisa in parte actiunea formulata de reclamantul - impotriva paratului Consiliul Local al Com. I. A fost obligat paratul sa plateasaca reclamantului indemnizatia de viceprimar cuvenita, incepand cu data de 02 07 2007 si la incetarea mandatului de viceprimar. Au fost respinse cererile privind cheltuielile de judecata si daunele morale, precum si cererea de chemare in garantie a Institutiei Prefectului jud. si.
Pentru a se pronunta solutia Tribunalul Dolj a retinut ca prin sentința nr. 4080/05.11.2007, pronunțată de către Tribunalul Dolj -Secția contencios administrativ și fiscal, rămasă irevocabilă prin respingerea recursului prin decizia nr. 1056/21.05.2008 a Curții de APEL CRAIOVA, a fost admisă acțiunea formulată de către reclamantul -, fiind anulată hotărârea nr. 22/02.07.2007 a Consiliului local al comunei Î prin care s-a dispus revocarea HCL nr. 18/2007, prin care fusese schimbat din funcția de viceprimar numitul, și 19/2007 prin care fusese ales reclamantul - în funcția de viceprimar al comunei
În drept, acțiunea formulată de către reclamantul - este întemeiată în parte, urmând a fi admisă în această limită.
Astfel, potrivit art. 35 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali, primarii și viceprimarii, precum și vicepreședinții consiliilor județene au dreptul la o indemnizație lunară stabilită potrivit legii. De asemenea ei au dreptul la decontarea în condițiile legii a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului".
Art. 57 alin. 5 din 215/2001 rep. Dispune că "Pe durata mandatului, primarul și viceprimarul primesc o indemnizație lunară, ca unică formă de remunerare a activității corespunzătoare funcției și care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor și obligațiilor care se determină în raport cu venitul total Primarii și Viceprimarii nu beneficiază de sporul de vechime în muncă și nici de alte sporuri prevăzute de lege".
Așadar, se constată că reclamantul - a fost în mod nelegal eliberat din funcția de viceprimar, fiind lipsit de indemnizația de viceprimar cuvenită ca urmare a exercitării prerogativelor sale, iar faptul că eliberarea din funcția de viceprimar a reclamantului s-a făcut în urma referatelor nr. 9461/14.06.2007 și nr. 934/12.07.2007, întocmite de către Instituția Prefectului - Direcția verificarea legalității actelor, informare și relații publice, prin care s-a constatat ca fiind nelegale HCL nr. 18 și 19/2007, făcându-se recomandarea de a se dispune revocarea acestora, nu absolvă pârâtul Consiliul local Î de obligația de plată către reclamant a drepturilor salariale cuvenite pe perioada în care a fost nelegal lipsit de funcția de viceprimar.
Față de toate aceste considerente, instanța va admite în parte acțiunea formulată de către reclamantul -, dispunându-se obligarea pârâtului Consiliul Local Î să plătească reclamantului indemnizația de viceprimar cuvenită, începând cu data de 02.07.2007 și până la încetarea mandatului de viceprimar, în conformitate cu dispozițiile art. 57 alin. 5 din Legea 215/2001 și art. 35 din Legea 393/2004 privind statutul aleșilor local.
Cu privire la capătul de cerere având ca obiect acordarea cheltuielilor de judecată, instanța reține că acestea nu au fost dovedite prin chitanțe depuse la dosarul cauzei și alte dovezi administrate în instanță, sarcină ce îi incumba reclamantului potrivit art. 129 alin. 1 cod procedură civilă raportat la art. 1169 cod civil potrivit căruia,cel care face o propunere înaintea judecății trebuie să o dovedească", astfel încât va respinge această cerere.
În ceea ce privește cererea privind acordarea daunelor morale, instanța reține că în cauză nu sunt întrunite condițiile antrenării răspunderii civile delictuale, de vreme ce nu a fost dovedit prejudiciul moral pe care reclamantul pretinde că l-a suferit, sarcină ce îi incumba potrivit art. 129 alin. 1 cod procedură civilă raportat la art. 1169 cod civil, astfel încât va respinge și acest capăt de cerere.
Prejudiciile nepatrimoniale sau daunele morale sunt consecințe dăunătoare care nu pot fi evaluate în bani, rezultând din atingerea și încălcarea drepturilor personale, fără conținut economic, iar pentru antrenarea răspunderii civile delictuale trebuie întrunite condițiile prev. de art. 998 și următoarele cod civil.
Cu privire la cererea de chemare în garanție formulată de către pârât, se reține că în dreptul procesul, noțiunea de garanție are o accepție mai largă decât în dreptul material, unde prin garanție se înțelege obligația ce incumbă unei persoane de a asigura unei alte persoane folosința sau exercițiul unui drept.
În baza art. 60 și Cod procedură civilă,partea poate să cheme în garanție o altă persoană împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar cădea în pretenții", ori această condiție nu este îndeplinită în cauză.
Potrivit art. 19 alin. 1 litera e) din Legea 340/2004,În calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește atribuția de verificare a legalității actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului".
Art. 6 pct. 2 literele b) și d) din nr.HG 460 din 5 aprilie 2006 pentru aplicarea unor prevederi aleLegii nr. 340/2004privind prefectul și instituția prefectului prevede că,structurile de specialitate ale instituției prefectului îndeplinesc următoarele atribuții principale cu privire la verificarea legalității actelor administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale și contenciosul administrativ:
b) examinează sub aspectul legalității, în termenele prevăzute de lege, actele administrative adoptate sau emise de autoritățile administrației publice locale;
d) propun prefectului sesizarea, după caz, a autorităților emitente, în vederea reanalizării actului considerat nelegal, sau a instanței de contencios administrativ, cu motivarea corespunzătoare".
Faptul că se întocmește acest referat de către structurile de specialitate ale instituției prefectului prin care se propune reanalizarea actului considerat nelegal de către autoritatea emitentă, nu fac ineficiente dispozițiile actului administrativ verificat, prefectul având la dispoziție un alt instrument de ineficientizare a acestuia prin atacarea în justiție a actului administrativ considerat nelegal, potrivit art. 3 din Legea 554/2004, care reglementează instituția tutelei administrative și condițiile de exercitare de către prefect a dreptului de sesizare a instanței de contencios administrativ.
Așadar, acest referat constituie doar un act premergător care nu este producător de efecte juridice prin el însuși, neputând obliga autoritatea administrativă la revocarea unui act administrativ emis de către aceasta din urmă, astfel încât nu poate constitui motiv de chemare în garanție a Instituției Prefectului, de vreme ce autoritatea administrativă era singura în măsură să aprecieze oportunitatea revocării actului.
Nici numitul nu poate fi chemat în garanție de vreme ce acesta nu are nicio culpă în eliberarea din funcția de viceprimar a reclamantului, acesta beneficiind de indemnizația de viceprimar ca urmare a exercitării prerogativelor acestei funcții în care fusese ales, iar faptul că i-au fost acordate despăgubiri și acestuia nu absolvă pârâtul de a acorda despăgubiri reclamantului pentru prejudiciul suferit ca urmare a lipsirii sale de funcția de viceprimar și corelativ a indemnizație la care reclamantul era îndreptățit.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs paratul Consiliul Local al Com criticand -o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivare recurentul a invederat ca in mod gresit s -a respins exceptia lipsei procedurii prealabile,care este imperativa, absoluta si peremtorie cu incalcarea disp. art. 109 alin.2 C pr. Civila si art.1 si 7 din Legea nr.554/2004. A precizat ca intimatul -reclamant a solicitat doar drepturile aferente perioadei 22 06 -10 07 2007, drepturi salariale ce i -au fost acordate deja.
O alta critica a recurentului vizeaza faptul ca sentinta pronuntata de Tribunal nu cuprinde motivele pe care se sprijina, situatie ce impune modificarea acesteia conform art. 304 pct.7 C pr. Civila si nici argumentele pentru care au fost inlaturate apararile paratei.
Intrucat recurentul nu a solicitat suspendarea provizorie a HCL nr.22/2007 este in culpa pentru producerea efectelor la data solutionarii irevocabile a litigiului. la acest moment si - exercitat in mod legal mandatul de viceprimar.
Intimatul nu a desfasurat nici un fel de activitate corespunzatoare functiei de viceprimar pentru a putea primi o remuneratie pentru aceasta.
In plus, recurentul arata ca intimatul a primit indemnizatia de consilier local iar cumulul cu indemnizatia de viceprimar este inadmisibila potrivit art. 57 alin.7 din Legea 215/2001 R. Consiliul Local a platit indemnizatia de viceprimar d -nului, si obligarea la plata acestui drept si intimatului ar reprezenta o dubla plata.
In alta ordine de idei, sentinta recurata contine motive contradictorii, considerandu-l pe intimat indreptatit cand la despagubiri, cand la plata indemnizatiei.
Cu privire la cererea de chemare in garantie, a preciazat recurenta ca in mod gresit a fost respinsa,intrucat recurentul a fost obligat sa respecte solicitarea organului de tutela a Prefectului. Motivarea instantei de fond potrivit careia referatele Prefectului nu produc efecte juridice, raspunzatoare fiind exclusiv autoritatea emitenta a actului este nefondata. In mod gresit, sustine recurenta s-a respins si cererea de chemare in garantie a d-nului, care ar fi obligat la restituirea indemnizatiei in cazul in care recurenta cade in pretentii.. Precizeaza recurenta ca cererile de chemare in garantie s -au intemeiat in drept pe disp. art. 60 alin.1 C pr. Civila.
Examinand recursul prin prisma motivelor invocate dar si sub toate aspectele conform art. 304ind1 C pr. Civila.constata urmatoarele.
In fapt, prin HCL nr. 18/ 29 05 2007 emisa de Consiliul Local al Com. Iaf ost revocat din functie viceprimarul, iar prin HCL nr.19 din 18 06 2007 a fost ales in functia de viceprimar intimatul -. Ulterior prin HCL nr.22 din 2 07 2007 s -au revocat ambele Hotarari, 18/2007 si respectiv 19 /2007, ceea ce avut drept efect, revocarea intimatului - din functia de viceprimar si revenirea in aceasta functie a d-nului.
Prin sentinta nr. 4080 din 05 nov. 2007 pronuntata de Tribunalul Dolj irevocabila prin Decizia nr. 1056 din 21 05 2008 pronuntata de Curtea de APEL CRAIOVA a fost anulata HCL nr. 22 din 02 07 2007 emisa de recurent.
Anularea are drept efect faptul ca intimatul -reclamant a fost nelegal revocat la data de 02 07 2007 din functie si este indreptatit prin urmare, la acordarea indemnizatiei de viceprimar de care a fost lipsit de la data acestei revocari, 02 07 2007 si la incetarea mandatului sau. Prin urmare in mod legal si temeinic instanta de fond a admis actiunea reclamantului, stabilind corect starea de fapt si aplicand dispozitiile legale incidente.
Critica recurentului referitoare la respingerea de catre instanta de fond in mod nelegal a exceptiei lipsei procedurii prealabile nu este justificata.
Procedura prealabila prev. de art. 7 din Legea nr.554/2004 este obligatorie in cazul in care se solicita instantei de contencios revocarea in tot sau in parte a unui act administrativ unilateral prin care a fost vatamat un drept sau interes legitim. Obiectul actiunii de fata, insa il constituie plata unor drepturi banesti ce decurg din anularea printr -o hotarare judecatoreasca anterioara a unui act administrativ unilateral. Intimatul a comunicat, de altfel prin cererea din 15 09 2008 recurentului ca a fost anulata HCL nr.22/2007. Refuzul de a plati aceste drepturi este evident, situatie in care,corect a stabilit instanta de fond ar fi mult prea oneros a impune o intimatului sa formuleze o noua cerere expresa si sa astepte un nou refuz, ceea ce ar echivala cu o ingerinta in dreptul de acces efectiv la justitie. Nu procedura prealabila in sine reprezinta o ingradire a acestui drept cum incorect critica recurenta.
Critica recurentei referitoare la data de la care s -au acorda drepturile banesti este nejustificata, drepturile acordandu -se in mod legal de la data la care s-a stabilit ca avut loc revocarea nelagala din functia de Viceprimar a intimatului, respectiv de la data de 02 07 2007 si nu de la data ramanerii irevocabile a Sentintei de anulare a HCL nr.22/2007. Nu are relevanta faptul ca Hot si -a produs efectele pe parcursul procesului, nefiind suspendata provizoriu, cat timp s -a stabilit irevocabil nelegalitatea acestui act de la data adoptarii, retroactiv iar acoperirea prejudiciului efectiv presupune acordarea dreptului de la data adoptarii actului nelegal.
De asemenea,nu are relevanta juridica faptul ca intre timp indemnizatia a fost acordata altei persoane, acesta beneficiind in mod legal de contraprestatia pentru munca depusa. Intimatul beneficiaza de aceiasi indemnizatie pentru faptul ca a fost lipsit in mod nelegal de posibilitatea de aoi ncasa. Din aceasta perspectiva, in cazul intimatului indemnizatia are si carcateristica unei despagubiri, astfel ca nu exista contradictorialitate in argumentele instantei de fond, cum in mod gresit critica recurenta.
Si critica recurentei privind inadmisibilitatea indemizatiei de viceprimar cu cea de Consilier local nu este intemeiata in contextul de fapt mai sus retinut, nefiind incidente dip. Art. 57 alin7 din Legea nr. 215/2001. In realitate nu a avut loc o desfasurare efectiva a activitatii de viceprimar pentru a opera incompatibilitatea, si in acelasi timp nu ar fi echitabil ca intimatul sa fi fost impiedicat a desfasura alta activitate remunerata din cauza culpei recurentului.
Cererile de chemare in garantie au fost corect respinse de catre Tribunal. Prefectul nu are un raport juridic cu intimatul in temeiul caruia sa fie obligat la plata drepturilor solicitate, exercitarea controlului de tutela asupra actelor recurentului fiind lipsita de efecte in planul raspunderii juridice a autoritatii pentru actele emise.Referatele Prefectului de nelegalitate sau legalitate nu impun anularea ori modificarea unui act al autoritatii emitente.
Referitor la chematul in garantie s -au expus mai sus argumentele pentru care indemnizatia a fost legal incasata de acesta, nefiind incidente disp. art. 60 alin.1 pr. civila.
Pentru aceste considerente, nefiind identificate alte motive de recurs de ordine publica, in temeiul disp. art. 312 alin.1 C pr. Civ. va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de pârâtul Consiliul Local Î împotriva sentinței nr. 2243 din data de 19 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
Irevocabila.
Pronunțată în ședința publică de la 03 Aprilie 2009
Presedinte Judecator Judecator
- - - - - -
Grefier
- -
Red 2ex LB
Jud fond
Președinte:Lavinia BarbuJudecători:Lavinia Barbu, Carmen Ilie, Gabriela Carneluti
