Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1617/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.188/1999 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.1617
Ședința publică din15 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Rață Gabriela
JUDECĂTOR 2: Surdu Oana
JUDECĂTOR 3: Grosu Cristinel
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat depârâtul Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră, cu sediul în municipiul R, Calea nr.23-25, județul S,împotriva sentinței nr.3567 din 31 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava- secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cureclamantul-intimat, pârâtă-intimată fiind Direcția Poliției de Frontieră
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns consilier juridic cCnstantin pentru pârâtul-recurent, lipsă fiind reclamantul-intimat și reprezentantul pârâtei-intimate Direcția Poliției de Frontieră
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care consilierul juridic al recurentului precizează că, urmare a reorganizării, a fost desființată de la 1 mai 2009 Direcția Poliției de Frontieră R; întrebat fiind, arată că nu are alte cereri de probe sau chestiuni prejudiciale de invocat.
Instanța, constatând că recursul este în stare de judecată, a acordat cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul recurentului a pus concluzii de admitere a recursului, de casare a hotărârii recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare primei instanțe care nu a intrat în cercetarea fondului, cu precizarea că sancțiunea aplicată reclamantului este prevăzută și de Legea nr.360/2002.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data de 17.04.2008 sub nr-, reclamantul a formulat contestație împotriva deciziei de sancționare nr. S 1.804.555 din 21.02.2008 emisă de Șeful Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră S prin care s-a luat măsura disciplinară a amânării promovării în gradul profesional următor pe o perioadă de trei ani și, împotriva dispoziției nr. - din 07.03.2008, emisă de Direcția Poliției de Frontieră R, prin care s-a respins contestația împotriva dispoziției de sancționare.
În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că dispoziția nr. S 1.804.555 din 21.01.2008 emisă de Șeful Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră S este nelegală întrucât i s-a aplicat o sancțiune disciplinară pentru o faptă care nu poate fi încadrată la abaterea disciplinară prevăzută de art. 57 lit. b din Legea nr. 360/2002, o faptă care nu constituie abatere disciplinară în accepțiunea și spiritul legii privind statutul polițistului.
Sancțiunea ar consta în faptul că nu ar fi anunțat conducerea despre faptul că este bolnav și nu se poate prezenta la serviciu în perioada 23 - 31.12.2007, considerându-se că ar fi încălcat prevederile art. 44 din Legea nr. 360/2002, prevederile art. 30 și 31 din Regulamentul de Ordine Interioară al S și prevederile Dispoziției Directorului R nr. 1.127.856/29.09.2006.
A susținut reclamantul că era în concediu de odihnă aprobat în perioada 21 noiembrie 2007 - 27 decembrie 2007, parte din perioada în care se impută că nu a anunțat că este bolnav și nu se poate prezenta la serviciu, astfel încât fapta reținută în sarcina sa nu există pentru acest interval.
S-a arătat de asemenea că în condițiile în care reclamantul avea o problemă medicală, lipsa sa de la serviciu este justificată.
A mai învederat reclamantul faptul că nu există fapta reținută prin dispoziția de sancționare, deoarece și-a anunțat șefii ierarhici despre problemele sale.
S-a susținut că și în condițiile în care fapta ar constitui abatere disciplinară, sancțiunea aplicată nu este proporțională cu gradul de pericol social redus al acesteia.
În susținerea cererii sale, reclamantul a depus la dosar înscrisuri.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 și art. 61 alin. 3 din Legea nr. 360/2002.
Prin întâmpinarea formulată, pârâta Direcția Poliției de Frontieră Ras olicitat respingerea cererii reclamantului ca nefondată, întrucât se face vinovat de faptele reținute în sarcina sa, iar sancțiunea aplicată corespunde principiului gradualității și proporționalității, precum și celorlalte elemente ce se impun a fi avute în vedere la individualizarea sancțiunii.
În cauză a formulat de asemenea întâmpinare pârâtul Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră S, solicitând respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că a dat dovadă doar de fermitate în aprecierea conduitei reclamantului, aplicând în mod corect și legal sancțiunea disciplinară.
În vederea soluționării cauzei s-a dispus înaintarea documentației ce a stat la baza emiterii dispoziției nr. S 1.804.555 din 21.02.2008 emisă de Șeful Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră
S-a încuviințat de asemenea proba testimonială propusă de părți, declarațiile martorilor, și fiind consemnat și atașate la dosar.
Tribunalul Suceava- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr.3567 din 31.12.2008, a admis acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI DE FRONTIERĂ S și DIRECȚIA POLIȚIEI DE FRONTIERĂ R, jud. S și a anulat dispoziția nr. S - din 21 februarie 2008 șefului Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră S și dispoziția nr. - din 7 martie 2008 directorului Direcției Poliției de Frontieră R, reținând că:
Prin dispoziția nr. S 1.804.555 din 21.02.2008 emisă de Șeful Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră S (fila 81 dosar) a fost sancționat disciplinar reclamantul cu "amânarea promovării în gradul profesional următor pe o perioadă de trei ani" pentru încălcarea prevederilor art. 12 alin. 1 lit. b din Ordinul nr. 400/2004.
S-a reținut în sarcina sa că după eliberarea din arestul poliției nu a anunțat șefii ierahici despre acest lucru, încălcând astfel prevederile art. 30 din Regulamentul de Ordine Interioară al S și prevederile art. 44 alin. 1 și 2 din Legea nr. 360/2002 și de asemenea că nu a anunțat faptul că este bolnav și nu a prezentat la timp documentele medicale care să ateste acest lucru, încălcând astfel prevederile dispoziției Directorului Direcției Poliție de Frontieră R nr. 1.127.856/29.09.2006 și prevederile art. 61 din Ordinul nr. 516/25.08.2003.
În drept, au fost avute în vedere la emiterea dispoziției contestate prevederile art. 57 lit. b, 58 lit. c și 59 din Legea nr. 360/2002, ale Ordinului nr. 400/2004 privind regimul disciplinar al personalului din și nr. 600/2005 pentru aprobarea competențelor de gestiune a resurselor umane ale
S-a arătat că motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de polițist pe timpul cercetării prealabile și în fața Consiliului de disciplină constau în faptul că, deși în perioada imediat următoare eliberării din arestul poliției, reclamantul a fost căutat în repetate rânduri la domiciliul său de către lucrători din cadrul S, nu a putut fi găsit și nu a răspuns la apelurile telefonice primite de la lucrătorii care au efectuat verificările.
Contestația formulată de reclamant împotriva actului de sancționare a fost respinsă prin dispoziția nr. - din 07.03.2008, emisă de directorul Direcției Poliției de Frontieră R (filele 71-76 dosar).
S-a apreciat că cercetarea prealabilă a fost în mod corect efectuată, probele au fost legal administrate. Pe parcursul cercetării prealabile și analizării faptelor imputate în Consiliul de disciplină, reclamantul nu a adus alte probe în apărarea sa. S-a reținut de asemenea că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de vinovăție al reclamantului.
Prima instanță a reținut că potrivit art. 10 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, în vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum șiordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitatese publică în Monitorul Oficial al României, Partea
Excepțiile de la această regulă sunt enumerate în cuprinsul art. 10 alin. 1 ind. 1 din Legea nr. 24/2000. Conform acestui text de lege, nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial al României:
a) deciziile primului-ministru clasificate, potrivit legii;
b) actele normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice centrale de specialitate.
În speță, reclamantul a fost sancționat pentru săvârșirea unei abateri disciplinare prevăzute de un ordin al Ministrului Internelor și Reformei Administrative ce nu a fost publicat în Monitorul Oficial, după cum rezultă din adresa nr. 5907 din 9 iulie 2008 emisă de Monitorul Oficial (fila 107 dosar).
Cum una din condițiile procedurale posterioare emiterii actelor administrative cu caracter normativ este publicarea lor, prima instanță a apreciat că ordinul în temeiul căruia a fost sancționat reclamantul nu se mai poate bucura de prezumția de legalitate, întrucât nefiind publicat nu se poate reține că ar fi intrat în vigoare și, ca urmare, a considerat că prezenta acțiune este întemeiată și a admis-o, fără a mai proceda la analiza celorlalte critici formulate de reclamant, apreciind că acestea apar ca fiind inutile.
Împotriva acestei sentințe, pârâtul Inspectoratul județean al Poliției de Frontieră Sad eclarat recurs, arătând că într-adevăr Ordinul nr.400/2004 nu a fost publicat, însă cele două decizii atacate în prezentul dosar sunt întemeiate și pe dispozițiile art.57 lit.b din Legea nr.360/2002, care prevede aceeași abatere disciplinară, Ordinul 400/2004 reluând doar faptele calificate astfel în actul normativ pentru a cărui aplicare a fost emis.
Mai arată că, la data emiterii Ordinului erau în vigoare și dispoziții derogatorii de la obligația publicării în Monitorul Oficial a ordinelor, instrucțiunilor și altor acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice, decât cele reținute de instanță. Este vorba de art.27 alin.3 din Anexa la nr.HG555/2001 pentru aprobarea regulamentului privind procedurile la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de acte normative spre adoptare, emisă în temeiul art.80 din Legea nr.24/2000, potrivit căruia nu erau supuse "regimului de publicare în Monitorul oficial partea I, dacă legea nu dispune altfel, odinele, instrucțiunile și alte acte cu caracter normativ care au ca obiect reglementări din sectorul de apărare, ordine publică și națională". Acest act normativ a fost abrogat prin art.3 din nr.HG50/2005, care de altfel a reluat respectiva excepție în cuprinsul art.35 alin.3.
Recursul care, în drept, se încadrează conform art.304 pct.5 din Codul d e procedură civilă, este întemeiat.
Astfel, este de observat că singurul motiv avut în vedere de prima instanță pentru admiterea acțiunii a fost inaplicabilitatea Ordinului nr.400/2004 datorată nepublicării actului în Monitorul Oficial.
Însă, așa cum rezultă din înscrisurile depuse la prima instanță (filele 42 - 100), atât dispoziția de sancționare, cât și dispoziția de respingere a contestației, au fost întemeiate atât pe dispozițiile art.12 al.1 lit.b din Ordinul nr.400/2009, cât și pe art.57 lit.b din Legea nr.360/2002 privind statutul polițistului.
Ori, atâta timp cât art.57 lit.b din Legea nr.360/2002 califică, ca și abatere disciplinară "neglijența manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispozițiilor primite de la șefii ierarhici", exact fapta reținută în sarcina petentului-intimat, în mod nelegal prima instanță a anulat dispozițiile atacate.
În aceste condiții, Curtea, în baza art.312 din Codul d e procedură civilă va admite recursul și va casa sentința primei instanțe cu trimitere pentru rejudecare, ocazie cu care se va analiza fondul pricinii.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursul declarat depârâtul Inspectoratul Județean al Poliției de Frontieră, în contradictoriu cureclamantul-intimat, pârâtă-intimată fiind Direcția Poliției de Frontieră.
Casează în totalitate sentința nr.3567/31.12.2008 a Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 15 octombrie 2009.
Președinte, judecătoriu, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./04.11.2009
jud.fond
Președinte:Rață GabrielaJudecători:Rață Gabriela, Surdu Oana, Grosu Cristinel
