Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 166/2008. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA OPERATOR 2928

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- - 16.05.2008

SENTINȚA CIVILĂ NR.166

ȘEDINȚA PUBLICĂ D-IE 2008

PREȘEDINTE: Răzvan Pătru

GREFIER:- -

S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE B și, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE B, având ca obiect litigiu privind funcționari publici.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta personal, asistată de avocat iar în reprezentarea pârâților se prezintă consilier juridic.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care se constată depusă la dosar prin serviciul de registratură al instanței, întâmpinare din partea pârâtului Ministrul, Familiei și Egalității de Șanse B, un exemplar comunicându-se apărătorului reclamantei. De asemenea, tot prin registratura instanței s-a depus din partea Confederației Naționale Sindicale "Cartel " cerere de intervenție în interesul pârâților, câte un exemplar comunicându-se reprezentanților părților.

Apărătorul reclamantei depune la dosar împuternicire avocațială și note de ședință cu privire la susținerile din întâmpinarea pârâtului și arată că temeiul de drept al cererii îl constituie art.14 din nr.HG381/2007, de organizare a și că nu există o problemă de constituționalitate, fiind vorba de o hotărâre de guvern și nu de o lege organică.

Instanța, pune în discuția părților admisibilitatea în principiu a cererii de intervenție formulată de Confederația Națională Sindicală "Cartel " în interesul pârâților.

Apărătorul reclamantei arată că nu se opune admiterii în principiu a cererii de intervenție formulată în interesul pârâților.

Reprezentantul pârâților pune concluzii de admitere în principiu a cererii de intervenție.

Nemaifiind alte cererii de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul pe fondul cauzei și pe cererea de intervenție formulată de Confederația Națională Sindicală "Cartel " în interesul pârâților.

Apărătorul reclamantei solicită admiterea acțiunii, anularea ordinului emis de Ministrul, respingerea cererii de intervenție formulată în interesul pârâților, cu cheltuieli de judecată.

Reprezentantul pârâților solicită respingerea acțiunii, menținerea ordinului atacat precum și admiterea cererii de intervenție formulată de Confederația Națională Sindicală "Cartel ".

CURTEA

Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara - Secția contencios administrativ și fiscal sub nr-, reclamanta a chemat în judecată pârâții Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse și Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Ordinului nr.206/24.03.2008 emis de către Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, prin care s-a dispus suspendarea sa de drept pe perioada cercetării administrative în dosarul nr.5/2008, aflat pe rolul Comisie de disciplină din cadrul ministerului, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Ordinul nr.810/20.09.2007 a fost destituită din funcția publică ilegal și abuziv de același ministru, domnul, pentru motive care nu țin de statutul funcționarului public și nici de responsabilitatea funcției de inspector șef la. T, iar prin sentința civilă nr.63/19.03.2008 a Curții de Apel Timișoaras -a dispus anularea acestui ordin, respingerea cererii de intervenție accesorie formulată de Sindicatul liber din cadrul T și obligarea pârâților și a intervenientului la plata cheltuielilor de judecată.

Mai arată că, în baza unei sesizări a Sindicatului liber, prin Cartel, către aceeași Comisiei de disciplină a au început să o ancheteze pentru un motiv "hilar", respectiv că, prin acțiuni de constrângere și intimidare aș fi determinat retragerea unui număr "considerabil" de membrii de sindicat. Menționează că acest sindicat a fost creat de trei persoane din T, incompetente profesional care au fost propuse, în perioada în care deținea funcția de inspector șef, pentru a fi cercetate de Comisia de disciplină a T, care pentru a scăpa de eventuale sancțiuni au înființat un sindicat. Din aceste motive, pentru a nu fi acuzată de "rele tratamente" în relația cu sindicatul creat în toamna anului 2007, decis ca negociator în relația cu sindicatul să fie inspectorul șef adjunct, domnul.

Cu toate acestea, prin sentința din 19.03.2008 a Curții de Apel Timișoaraa fost repusă în funcție, iar în data de 24.03.2008, domnul Ministru a emis Ordinul nr.206 prin care a fost suspendată de drept pe perioada cercetării administrative în dosarul nr.5/2008, aflat pe rolul Comisiei de disciplină a Ș, în baza art.94 alin.1, lit. n) din Legea nr.188/1999, începând cu data de 25.03.2008, iar în data de 07.04.2008 a formulat plângere prealabilă împotriva acestui ordin, conform dispozițiilor art.1 și 7 din Legea nr.554/2004.

Prin plângerea a arătat că i se încalcă dreptul fundamental la existență, la muncă, pe lângă faptul că îi creează prejudicii materiale, de sănătate, aducând-o în situația de a nu avea dreptul de a munci, de a-și câștiga existența, de a nu putea asigura existența fizică și psihică a celor doi copii aflați în întreținere, și că, în răspunsul primit de la. nu se face nici o trimitere la motivele invocate, nici o justificare privind "propunerea motivată" a Comisiei de disciplină. Mai mult, în data de 13.05.2008 a primit adresa nr.114/22.04.2008 prin care i s-a comunicat, că în baza art.45 din nr.HG1344/2007, cercetarea administrativă a fost suspendată.

Mai arată că, prin suspendarea raportului de serviciu pe o perioadă nelimitată pentru motive obscure, i s-au încălcat următoarele drepturi și libertăți fundamentale: dreptul la muncă, dreptul la viață și la integritate fizică și psihică, nivelul de trai, exercitarea drepturilor și a libertăților, fără să încalce drepturile și libertățile celorlalți. Totodată, se arată că nu a fost respectată nici prezumția de nevinovăție, deși autoritatea publică trebuia să nu încalce acest principiu, întrucât prin această încălcare se lezează demnitatea, viața particulară și publică a persoanei sale, dreptul la propria imagine, etc.

În drept au fost invocate prevederile art.1, art.8 alin.1 din Legea nr.554/2004 și art.106 alin.1 din Legea nr.188/1999.

Pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de și Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse au depus întâmpinări(filele 27-31 și 34-38), solicitând respingerea acțiunii ca nefondată și menținerea ordinului atacat.

În motivarea acestora, în esență, s-a arătat că, așa cum rezultă din petitul acțiunii, reclamanta solicită anularea Ordinului nr.206/24.03.2008 emis de către Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, prin care i-a fost suspendat de drept raportul de serviciu pe perioada cercetării administrative în dosarul nr.5/2008, aflat pe rolul Comisie de disciplină din cadrul ministerului.

În susținerea temeiniciei și legalității ordinului atacat se arată următoarele:

Confederația Națională Sindicală "Cartel ", prin reprezentant legal, Președinte, a sesizat la data de 28.03.2008, Comisia de disciplină constituită în cadrul ministerului, cu privire la acțiunile de intimidare, presiune și constrângere, exercitate de către reclamantă, asupra membrilor Sindicatului liber T, determinându-i să demisioneze din sindicat, considerând că prin aceasta, doamna se face vinovată de încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor corespunzătoare funcției publice, a normelor de conduită profesională și civică, a prevederilor legale referitoare la îndatoriri, incompatibilități, conflicte de interese și interdicții stabilite de lege pentru funcționarii publici.

Astfel, ca urmare a sesizării, la data de 14.03.2008 s-au prezentat doar reprezentanții, reclamanta nefiind prezentă, motivând că se află în incapacitate temporară de muncă numai în ziua de 14.03.2008, anexând certificatul medical în acest sens.

În susținerea sesizării, la audierea din 14.03.2008, reprezentanții au menționat că au pierdut un număr însemnat de membrii de sindicat și că aceștia nu s-au retras de bunăvoie asupra lor existând presiuni din partea reclamantei, inspector șef al T și că, cererile de retragere din sindicat au fost primite de către domnul inspector șef adjunct, și nu cum era firesc de către Președintele Sindicatului liber din, doamna.

Comisia de disciplină analizând întreaga situație de la nivelul T și având în vedere: - elementele pe care s-a bazat sesizarea cât și faptul că anterior sesizării reclamanta a fost sancționată disciplinar; - conflictul permanent dintre personalul T și doamna precum și presiunile făcute de aceasta asupra unor funcționari citați spre a fi audiați; - că cercetarea disciplinară a implicat audierea persoanelor aflate în subordinea acesteia; - situația creată ca urmare a intervenției accesorie a membrilor de sindicat împotriva doamnei în procesul aflat pe rolul Curții de Apel Timișoara, situație care a și declanșat conflictul între Sindicat și reclamantă; - că atât specificul cât și unicitatea postului ocupat de doamna nu permite ca pe timpul cercetării administrative activitatea acesteia să se desfășoare pe o funcție similară de natura celei ocupate, în cadrul altui compartiment sau altei structuri a instituției ori autorității publice și că nu se putea pune problema interzicerii accesului la documente care pot influența cercetarea, membrii Comisiei de disciplină au constatat că sunt indicii că aceasta poate influența cercetarea administrativă, și ca urmare au propus aplicarea dispozițiilor art.94 alin.1 lit. n) din Legea nr.188/1999 coroborat cu art.44 alin.1 din Hotărârea Guvernului nr.1344/2007.

Raportul de propunere motivată a Comisiei de disciplină de suspendare a raportului de serviciu în cazul reglementat de art.94 lit. n), este un act administrativ pregătitor care, deși prin el însuși nu produce efecte juridice, fără emiterea lui, nu poate fi emis actul administrativ de constatare a suspendării de drept.

Ulterior suspendării, dând curs sesizării, Comisia de disciplină a constatat că faptele săvârșite de doamna, ar putea îndeplini elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute la art.53 alin.1 lit. a) și b) din Legea sindicatelor nr.54/2003. Astfel, Comisia de disciplină a suspendat cercetarea administrativă și cercetarea disciplinară până la dispunerea neînceperii urmăririi penale, scoaterii de sub urmărire penală ori încetării urmăririi penale sau până la data la care instanța judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, dosarul fiind transmis Parchetului de pe lângă Judecătoria Timișoara.

Se mai arată că, sentința Curții de Apel Timișoara din 19.03.2008 nu este definitivă și irevocabilă fiind atacată cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție și că, suspendarea care formează obiectul prezentei acțiunii propusă de Comisia de disciplină și constatată prin Ordinul nr.206/24.03.2008, face obiectul unei altei sesizări înregistrată ulterior pronunțării sentinței civile la care face referire reclamanta.

La termenul din 18.06.2008, Confederația Națională Sindicală "CARTEL " a depus o cerere de intervenție accesorie în favoarea pârâților(atașată la filele 39-41 dosar).

În motivarea cererii de intervenție se arată că, la nivelul T este înființat Sindicatul liber T, care cuprinde personalul din cadrul acestei instituții, sindicat afiliat la Filiala Ta C. "CARTEL ", iar în urma sesizărilor venite din partea sindicatului s-a adresat semnalând următoarele:

Reclamanta, inspector șef în cadrul Inspectoratului Teritorial d e Muncă T, începând cu data de 12.02.2008, prin acțiuni de intimidare, presiune și constrângere exercitate asupra membrilor sindicatului, a determinat retragerea într-o perioadă foarte scurtă de timp a unui număr considerabil de membrii de sindicat în raport cu numărul total al membrilor acestuia.

Se arată că, reclamanta, a chemat pe rând membrii organizației sindicale, în biroul dumneaei, unde prin acțiuni de intimidare, amenințare, i-a constrâns pe aceștia să ceară retragerea din sindicat.

Un argument în plus pentru cele relatate și anume al imixtiunii în treburile sindicatului, se desprinde din însăși semnăturile de la sfârșitul listei cu angajații T, care și-au depus cerere de retragere din sindicat, la care, pentru predare a semnat inspectorul șef adjunct, ing., iar de primire a semnat Președintele sindicatului, respectiv ec.. Or, într-o logică elementară cel care predă lista ar fi trebuit să fie sindicatul, iar angajatorul ar fi trebuit să fie primitorul acesteia.

Astfel, consideră că prin acțiuni de constrângere și intimidare conducerea Tad eterminat retragerea membrilor de sindicat încălcând astfel art.2 alin.3 din Legea nr.54/2003 care dispune: "nici o persoană nu poate fi constrânsă să facă sau să nu facă parte, să se retragă sau nu dintr-o organizație sindicală". Prin urmare, Ordinul nr.206/24.03.2008 prin care s-a suspendat raportul de serviciu pe o perioadă nelimitată a reclamantei, este temeinic.

Analizând probatoriul administrat în cauză, instanța constată următoarele:

Reclamanta a fost numită - la o dată anterioară nespecificată - în funcția publică de inspector șef la Inspectoratul Teritorial d e Muncă.

Prin Ordinul nr.206/24.03.2008 emis de Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse (atașat în copie la fila 18 dosar), s-a dispus suspendarea reclamantei din funcția publică de inspector șef la Inspectoratul Teritorial d e Muncă T, începând cu data 25.03.2008, în temeiul art. 94 alin. (1) litera n) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată.

Cu privire la cererea de intervenție accesorieformulată de Confederația Națională Sindicală "Cartel " (atașată la filele 39-41 dosar), instanța reține că aceasta a fost formulată în favoarea pârâtului Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și a fost motivată pe împrejurarea că suspendarea reclamantei din funcția deținută s-a făcut la sesizarea acestei confederați sindicale și că membrii acestui sindicat, funcționari publici în cadrul Inspectoratului Teritorial d e Muncă T, au fost suspuși unor acțiuni de intimidare și constrângere exercitate de reclamantă în scopul determinării acestora de a se retrage din sindicat.

Instanța observă că prezentul litigiu are ca obiect legalitatea unui ordin emis de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse prin care se suspendă din funcție un funcționar public.

Așadar, sunt examinate în acest litigiu condițiile în care a fost suspendat din funcție un funcționar public, judecata vizând raporturile juridice născute între emitentul ordinului atacat și destinatarul acestuia, care este reclamanta.

Instanța admite că membrii Confederației Naționale Sindicale "Cartel " au interesul de a participa la litigiul privind anularea ordinului de suspendare a reclamantei din funcția publică, efectele anulării acestui ordin constând în recunoașterea dreptului reclamantei de a continua exercitarea funcției de inspector șef al Inspectoratului Teritorial d e Muncă T, ceea ce presupune și dreptul acesteia de a exercita prerogativele acestei funcții publice de conducere, cu repercusiuni asupra membrilor sindicatului intervenient, care sunt subordonați ierarhici în raport cu persoana care ocupă funcția de inspector șef.

Însă existența acestui interes indirect nu justifică participarea Confederației Naționale Sindicale "Cartel " la prezentul litigiu, în condițiile în care obiectul litigiului nu privește drepturi sau obligații ale membrilor de sindicat.

Instanța nu consideră relevantă sub acest aspect nici împrejurarea că sesizarea cu privire la suspendarea din funcție a reclamantei a fost formulată de către Confederația Națională Sindicală "Cartel ". Indiferent care a fost motivul pentru care Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse a decis declanșarea procedurii disciplinare și suspendarea din funcție a reclamantei, această autoritate publică poartă întreaga responsabilitate pentru emiterea ordinului de suspendare din funcție a reclamantei, ordin prin care se modifică raportul de serviciu al funcționarului public reclamant, fără afectarea drepturilor sau obligațiilor membrilor Confederației Naționale Sindicale "Cartel ".

O pretinsă conduită abuzivă a reclamantei în exercitarea funcției deținute nu este suficientă pentru a se reține calitatea procesuală pasivă Confederației Naționale Sindicale "Cartel " într-un litigiu care are ca obiect legalitatea unui ordin de suspendare din funcție a unui funcționar public care nu este membru al confederației sindicale respective.

Având în vedere aceste considerații, instanța apreciază că în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 49 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, conform cărora "oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane", interesul aceste interveniente nefiind direct, iar Confederația Națională Sindicală "Cartel " neavând calitate procesuală pasivă într-un litigiu care are ca obiect legalitatea unui ordin de suspendare din funcție a reclamantei, care nu este membru al confederației sindicale respective.

În consecință, instanța va respinge cererea de intervenție accesorie formulată de Confederația Națională Sindicală "Cartel ".

Cu privire la fondul litigiului, instanța reține că rin p. Ordinul nr.206/24.03.2008 emis de Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse (atașat în copie la fila 18 dosar), s-a dispus suspendarea reclamantei din funcția publică de inspector șef la Inspectoratul Teritorial d e Muncă T, începând cu data 25.03.2008, în temeiul art. 94 alin. (1) litera n) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată.

Instanța reține că împotriva reclamantei s-a declanșat procedura răspunderii disciplinare, în dosarul nr. 5/2008 al comisiei de disciplină instituite la nivelul Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, în urma unei sesizări formulate de Confederația Națională Sindicală "Cartel " la data de 28.03.2008.

Conform întâmpinării depuse de Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și atașate la filele 27-31 din dosar, Confederația Națională Sindicală "Cartel " a reclamat faptul că reclamanta - nspector șef la Inspectoratul Teritorial d e Muncă T - a exercitat acțiuni de intimidare, presiune și constrângere asupra membrilor Sindicatului Liber din cadrul Inspectoratului Teritorial d e Muncă T - sindicat afiliat la Confederația Națională Sindicală "Cartel " - pentru a-i determina pe aceștia să demisioneze din sindicat.

În cadrul procedurii stabilirii răspunderii disciplinare, s-a dispus suspendarea in funcție a reclamantei rin p. Ordinul nr.206/24.03.2008, ordin întemeiat pe dispozițiile art. 94 alin. (1) litera n) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată și ale art. 44 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1344/2007.

Examinând motivele de nelegalitate a suspendării invocate de doamna, instanța nu poate reține, ca motiv de nelegalitate a ordinului atacat, faptul că prin suspendarea reclamantei din funcție s-ar aduce atingere dreptului acesteia la muncă.

Dreptul la muncă al reclamantei nu se limitează exclusiv la exercitarea funcției din care a fost suspendată, aceasta putând desfășura alte activități, în condițiile în care raportul său de serviciu a fost suspendat.

Cu atât mai mult, nu se poate reține că prin suspendarea reclamantei din funcția deținută s-ar aduce atingere dreptului acesteia la viață și la integritate fizică și psihică, întrucât reclamantei nu i s-a interzis prestarea oricărei activități legale producătoare de venituri, ci numai exercitarea temporară a funcției de inspector șef la Inspectoratul Teritorial d e Muncă.

În condițiile în care reclamanta nu a dovedit că dreptul domniei sale la muncă, la viață și la integritate fizică și psihică depinde exclusiv de exercitarea funcției de inspector șef la Inspectoratul Teritorial d e Muncă, nu se poate reține că suspendarea domniei sale din această funcție echivalează cu o încălcare a acestor drepturi.

Cu privire la temeiul juridic al Ordinul nr.206/24.03.2008 - respectiv la art. 94 alin. (1) litera n) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată și la art. 44 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1344/2007 - instanța precizează că Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, (astfel cum a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, și modificată ulterior republicării prin Legea nr. 164/2004, Legea nr. 344/2004; Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 - aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005, Legea bugetului de stat pe anul 2005 nr. 511/2004, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2005 - aprobată prin Legea nr. 228/2005, Legea bugetului de stat pe anul 2006 nr. 379/2005, Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006 nr. 380/2005, Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 - aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006, și prin Legea nr. 442/2006.

Conform art. 94 alin. (1) litera n) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, "raportul de serviciu se suspendă de drept atunci când funcționarul public se află în una dintre următoarele situații: -

n) pe perioada cercetării administrative, în situația în care funcționarul public care a săvârșit o abatere disciplinară poate influența cercetarea administrativă, la propunerea motivată a comisiei de disciplină".

Conform art. 44 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1344/2007, privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007, "în cazul în care sunt indicii că funcționarul public a cărui faptă a fost sesizată ca abatere disciplinară poate influența cercetarea administrativă, comisia de disciplină are obligația de a întocmi un raport de propunere de mutare temporară a acestuia în cadrul altui compartiment sau altei structuri a instituției ori autorității publice și/sau de interzicere a accesului acestuia la documentele care pot influența cercetarea sau, după caz, de suspendare a raportului de serviciu al acestuia".

Din textele legale citate rezultă că suspendarea din funcție a funcționarului public este condiționată de împrejurarea că funcționarul public respectiv "poate influența cercetarea administrativă".

Așadar, deși art. 94 alin. (1) litera n) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, se referă la o suspendare "de drept", această suspendare nu este automată, fiind condiționată de posibilitatea că funcționarul public cercetat să poată influența cercetarea administrativă.

Or, examinând Ordinul nr.206/24.03.2008 emis de Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, instanța constată că acest act administrativ nu conține nici o referire la motivarea îndepliniri acestei cerințe.

Ordinul nr.206/24.03.2008, prin care s-a dispus suspendarea din funcție a reclamantei, nu analizează dacă este îndeplinită condiția posibilității ca reclamanta să influențeze cercetarea administrativă.

Or, necesitatea motivării actelor administrative impune indicarea motivelor pentru care emitentul actului a concluzionat că sunt îndeplinite toate condițiile legale necesare pentru emiterea actului respectiv.

În privința obligației autorităților administrative de a-și motiva deciziile, instanța observă că, potrivit art. 31 alin. 2 din Constituția României, " autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigureinformarea corectă a cetățenilor asupratreburilor publice șiasupra problemelor de interes personal."

De asemenea, conform art. 1 alin. 3 din Constituția României, "România este statde drept, democratic și social, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor din decembrie 1989, și sunt garantate."

Or, în condițiile în care autoritățile publice sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora, în condițiile în care deciziile acestor autorități sunt supuse controlului judecătoresc pe calea contenciosului administrativ, nu se poate susține că este permisă absența motivării explicite a actului administrativ atacat.

În lipsa motivării explicite a actului administrativ, posibilitatea atacării în justiție a actului respectiv este iluzorie, de vreme ce judecătorul nu poate specula asupra motivelor care au determinat autoritatea administrativă să ia o anumită măsură. Absența acestei motivări favorizează emiterea unor acte administrative abuzive, de vreme ce lipsa motivării lipsește de orice eficiență controlul judecătoresc al actelor administrative.

Instanța subliniază că art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacră "dreptul la bună administrare". Conform alineatelor 1 și 2 din acest articol,(1) "orice persoană are dreptul de a beneficia, în ce privește problemele sale, de un tratament imparțial, echitabil și într-un termen rezonabil din partea instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii.

(2) Acest drept include în principal:

(a) dreptul oricărei persoane de a fi ascultată înainte de luarea oricărei măsuri individuale care ar putea să îi aducă atingere;

(b) dreptul oricărei persoane de acces la dosarul propriu, cu respectarea intereselor legitime legate de confidențialitate și de secretul profesional și comercial;

(c)obligația administrației de a-și motiva deciziile."

Date fiind aceste obligații, instanța apreciază că absența motivării actului administrativ atacat constituie o încălcare a principiului statului de drept, a dreptului la o bună administrare și a încălcare a obligației constituționale a autorităților administrative de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra problemelor de interes personal ale acestora.

Din acest punct de vedere, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse are obligația legală de a motiva și îndeplinirea condiției referitoare la împrejurarea că reclamanta poate influența cercetarea administrativă.

În cazul în care nu este dovedită această posibilitate a reclamantei de a influența cercetarea administrativă, măsura suspendării sale din funcție apare ca nelegală.

În acest sens, instanța observă că Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse a făcut referire în întâmpinare la faptul că o parte din persoanele care vor fi audiate de comisia de disciplină sunt în subordinea reclamantei, lucrând în cadrul Inspectoratului Teritorial d e Muncă

Instanța subliniază că această justificare a îndeplinirii condiției legale ca funcționarul să poată influența cercetarea administrativă nu a fost cuprinsă în actul administrativ atacat, iar actul administrativ trebuie să facă dovada îndeplinirii tuturor condițiilor legale necesare adoptării lui în chiar conținutul său.

Pe de altă parte, justificarea posibilității reclamantei de a inflența cercetarea administrativă se bazează exlusiv pe împrejurarea că reclamanta, având o funcție de conducere, poate exercita presiuni asupra persoanelor din subordinea sa, care urmează a fi audiate de către comisia de disciplină.

Instanța constă că această justificare pleacă de la premisa că reclamanta abuzează de funcția sa, premisă care incompatibilă cu principiul respectării prezumției de nevinovăție, prevăzut de art. 19 alin. 1 lit. a) din Hotărârea de Guvern nr. 1344/2007, conform căruia funcționarul public este considerat nevinovat pentru fapta sesizată ca abatere disciplinară comisiei de disciplină atât timp cât vinovăția sa nu a fost dovedită.

Așadar, fiind cercetată pentru exercitarea de presiuni ilegale asupra unor persoane subordonate, reclamanta a fost suspendată din funcție pe motivul că poate exercita astfel de presiuni asupra acestor persoane în cursul cercetării administrative disciplinare.

Or, o astfel de motivare a posibilității influențării cercetării administrative se bazează exclusiv pe presupunerea unui comportament infracțional nedovedit al reclamantei, comportament care urmează a face obiectul cercetării disciplinare.

În această privință, instanța remarcă și faptul că ordinul de suspendare a reclamantei din funcție nu conține detalii cu privire la modalitățile de exercitare a presiunilor de către reclamantă, nici cu privire la persoanele care sunt în subordinea reclamantei și care urmează a fi audiate de către comisia de disciplină în cursul cercetării administrative.

În aceste condiții, acuzația vagă adusă reclamantei, că aceasta "poate influența cercetarea administrativă", este nedovedită.

În lipsa indiciilor că reclamanta poate influența cercetarea administrativă, suspendarea acesteia din funcție este nelegală, fiind dispusă că nerespectarea condițiilor prevăzute de art. art. 94 alin. (1) litera n) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, și de art. 44 alin. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 1344/2007.

Cu această motivare, instanța va admite cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și va anula Ordinul nr.206/24.03.2008 emis de Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Având în vedere dispozițiile art. 274 alin. 1 Cod de Procedură Civilă, conform cărora " partea care cade în pretențiuni va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată", ținând seama că s-a constatat caracterul fondat al acțiunii reclamantei, instanța va obliga pârâții și intervenientul la plata cheltuielilor judiciare efectuate de reclamant, respectiv la plata sumei de 900 lei (RON), reprezentând contravaloarea onorariului de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂȘTE:

Respinge cererea de intervenție accesorie formulată de Confederația Națională Sindicală "Cartel ".

Admite cererea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâții Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse, Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse

Anulează Ordinul nr.206/24.03.2008 emis de Ministrul muncii, familiei și egalității de șanse.

Obligă pârâții la plata sumei de 900 lei către reclamantă, cu titlul de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

Pronunțată în ședință publică din 18.06.2008.

PREȘEDINTE, GREFIER,

- - - -

RED:RP/07.07.08

TEHNORED:MT/09.07.08

6.ex./SM/emis 4 com./

Se comunică:

- reclamanta -, - T,-, - 13,. C,.16, jud.

- pârât 1 - MINISTERUL MUNCII,FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE B, - B, str. -. - nr.2-4, Sector 1

- pârât 2 -, FAMILIEI ȘI EGALITĂȚII DE B, - B, str. -. - nr.2-4, Sector 1.

- intervenient - Confederația Națională Sindicală "Cartel " - B, str. -. - nr.202 A,.II, cam.1, Sector 6

Președinte:Răzvan Pătru
Judecători:Răzvan Pătru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 166/2008. Curtea de Apel Timisoara