Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1700/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS

ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR Nr-

DECIZIA CIVILĂ Nr. 1700/2008

Ședința publică din 5 septembrie 2008

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Eleonora Gheța Președintele secției

JUDECĂTORI: Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica

-

GREFIER: -

S-a luat spre examinare recursul declarat de către reclamantul, împotriva Sentinței civile nr. 174/CA din 8 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta intimată CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII B-N, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr. 188/1999) - tichete de masă.

La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul se află la primul termen de judecată, este timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru - fila 14 din dosar și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei - fila 13 din dosar, precum și că prin însuși memoriul cuprinzând motivele de recurs s-a solicitat, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ. judecarea cauzei în lipsă.

Curtea, observând că pricina se află în stare de judecată, o reține în pronunțare.

CURTEA:

Prin sentința civilă nr.174 din 8 aprilie 2008 pronunțată în dosar nr-, Tribunalul Bistrițaa respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul împotriva pârâtei casa Județeană de Pensii B

În motivarea sentinței s-a reținut că dispozițiile art.1 alin.1 din Legea nr.142/1998 reglementează posibilitatea acordării unei alocații individuale de hrană sub forma tichetelor de masă pentru salariații din societățile comerciale, regiile autonome și din sectorul bugetar etc. care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă, costul acesteia fiind suportat integral de către angajator.

Tribunalul a reținut că din conținutul acestei norme rezultă caracterul ei dispozitiv, respectiv că acordarea alocației de hrană nu reprezintă o obligație legală pentru angajator și un drept câștigat pentru angajați, acordarea acesteia fiind condiționată, pentru angajații sectorul bugetar, de limitele bugetului.

Întrucât reclamantul face parte din categoria funcționarilor publici, salarizați conform OG nr.6/2007, iar dispozițiile Legii nr.142/1998 se referă la contracte colective de muncă și la existența sursei de finanțare pentru aceste cheltuieli, ținând cont și de modul în care este concepută salarizarea funcționarilor publici conform dispozițiilor art.31 (fost 29) din Legea nr.188/1999, tribunalul a reținut că alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă nu poate fi acordată funcționarilor publici.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamantul solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii în sensul admiterii acțiunii.

În opinia reclamantului hotărârea este lipsită de temei legal și a fost dată ca urmare a interpretării greșită a obiectului dedus judecății.

Recurentul precizează că are calitate de funcționar public și că pârâta avea obligația să-i acorde alocația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă precum și obligația de a depune diligențele necesare pentru a fi cuprinse în bugetul de stat sumele corespunzătoare acestei cheltuieli. Se invocă în drept ordinele Ministerului Muncii Solidarității Sociale și al familiei emise anual cu privire la alocația de hrană precum și dispozițiile Legii nr.142/1998.

În opinia recurentului prin acordarea alocației individuale de hrană numai anumitor categorii de salariați din unitățile bugetare se crază o aplicare discriminatorie a Legii nr.142/1998, încălcându-se astfel dispozițiile constituționale și art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Susținând că Legea nr.142/1998 este o lege specială în raport cu Legea nr.188/1999, prima trebuie aplicată în primul rând cu privire la tot ceea ce reglementează în mod expres.

În susținerea recursului recurentul invocă dispozițiile art.41 alin.2 din Constituția României cu privire la dreptul salariaților la protecția socială a muncii, arătând că realizarea acestei protecții se poate face și prin asigurarea hranei la locul de muncă. În considerarea calității sale de salariat în sectorul bugetar și a faptului că se acordă tichete unor salariați din acest sector, recurentul susține că în mod neîntemeiat i se refuză acordarea acestora, având loc o restrângere a dreptului la protecție socială.

Cu privire la modul în care instanța de fond a făcut interpretarea dispozițiilor art.1 din Legea nr.142/1998 recurentul arată că pe lângă interpretarea teleologică în favoarea admiterii acțiunii pledează și interpretarea logică conform căreia o normă juridică trebuie interpretată în sensul în care aceasta trebuie să se aplice, iar nu în sensul înlăturării aplicării ei.

Intimata casa Județeană de Pensii B N nu s-a prezentat în instanță și nu a depus întâmpinare.

Curtea analizând recursul declarat de reclamant reține că acesta este neîntemeiat pentru considerentele ce urmează:

Recurentul în susținerea cererii sale, invocă și în recurs dispozițiile Legii nr.142/1998 și ordinele prin care Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei stabilește valoarea nominală a unui tichet de masă.

Ori din conținutul art.1 al Legii nr.142/1998 rezultă în mod expres că declarația individuală de hrană sub forma tichetelor de masă de acordă personalului care are încheiatcontract individual de muncă.

Recurentul funcționar public, nu are un astfel de contract, raportul său cu autoritatea publică intimată fiind un raport de serviciu, iar nu unul de muncă în sensul clasic al acestei instituții.

În calitate de funcționar public, recurentul beneficiază de drepturile salariale și sporurile reglementate de actele normative specifice acestei categorii, drepturi și sporuri diferite de cele ale personalului angajat cu contract de muncă, chiar dacă aceste două categorii de personal fac parte din aceeași autoritate sau instituție publică.

În consecință nu se poate reține nici existența vreunei discriminări în sensul invocat de recurent deoarece s-ar ajunge la aplicarea pentru funcționarii publici a unui act normativ specific personalului contractual.

În raport de cele menționate anterior, Curtea apreciază ca nefondate și motivele invocate în recurs referitoare la raportul dintre o lege specială (Legea nr.142/1998) și o lege generală (Legea nr.188/1999). În acest sens Curtea reține că între cele două acte normative nu există un raport în sensul susținut de recurent deoarece fiecare se referă la altă categorie de personal iar în cuprins nici unul nu face trimitere la celălalt.

Prin neacordarea alocației de hrană sub forma tichetelor de masă funcționarilor publici nu se încalcă dreptul salariaților la protecția socială și respectiv la securitatea muncii întrucât acesta nu este singurul mijloc prin care este garantat dreptul constituțional menționat.

Rezultă că nu se poate vorbi de o discriminare nici în sensul art.14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În plus dispoziția cuprinsă în art.1 din Legea nr.142/1998 nu are caracter imperativ, ci unul dispozitiv, caracter recunoscut de altfel de către recurent.

În considerarea caracterului dispozitival acestei norme, nu se poate reține susținerea făcută în recurs cu privire la modalitatea în care trebuie făcută interpretarea ei.

Norma de drept nu este confuză și deci nu impune interpretarea în sensul că trebuie aplicată tuturor categoriilor de personal, deoarece ea produce efecte și se aplică față de categoriile de personal expres prevăzute, în condițiile expres reglementate.

Prin urmare motivele de recurs invocate sunt nefondate, astfel că în temeiul art.312 alin.1 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva Sentinței civile nr.174/CA din 08.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N, pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 05.09.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI: Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica

- - - - - -

GREFIER

Red.//2 ex./17.09.2008

Președinte:Eleonora Gheța
Judecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1700/2008. Curtea de Apel Cluj