Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 1706/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR Nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1706/2008
Ședința publică din 5 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Eleonora Gheța Președintele secției
JUDECĂTORI: Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica
-
GREFIER: -
S-a luat spre examinare recursul declarat de către pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului, precum și recursul declarat de către INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C, împotriva Sentinței civile nr. 560 din 28 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr-, în contradictoriu cu reclamanții intimați -, R, -, G, -, -, -, --, -, A-, -, și, privind și pe pârâții intimați MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE și INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursurile se află la primul termen de judecată, recursul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor este scutit de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, iar recursul pârâtului Inspectoratul de Poliție Județean C este timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru - fila 33 din dosar și un timbru judiciar în valoare de 0,15 lei - fila 32 din dosar, precum și că prin însăși memoriile cuprinzând motivele de recurs s-a solicitat, potrivit art. 242 alin. 2.pr.civ. judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, observând că pricina se află în stare de judecată, o reține în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr.560 din 28 martie 2008 Tribunalului Clujs -a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor și s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, R, G, A, împotriva pârâților MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR, INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE, INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN C, și pârâtul - chemat în garanție MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANTELOR, iar în consecință:
Pârâții au fost obligați să plătească reclamanților drepturile salariale reprezentând sporul de fidelitate prev. de art. 6 din OG 38/2003, pentru anul 2005, actualizat cu dobânda legală la data efectuării plății; pârâții și au fost obligați să cuprindă în bugetul propriu sumele necesare pentru efectuarea plății; Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să includă in rectificarea bugetară pe anul 2008 și să vireze către A fondurile necesare achitării acestor sume.
Totodată, a fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de și
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin acțiunea formulată reclamanții, R, G, A, au chemat în judecată pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLITIEI ROMANE, INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN C și MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, solicitând pronunțarea unei sentințe prin care să se dispună obligarea pârâtului de rd.3 la plata drepturilor bănești pentru anul 2005, reprezentând contravaloarea sporului de fidelitate prev.de art.6 din OG 38/2003, cu plata dobânzii legale aferente, respectiv obligarea pârâtilor la plata dobânzii de referință a și a unor penalități de întârziere de 1% pe zi de întârziere din suma rămasă neexecutată, calculate de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății efective, precum și individualizarea sumelor pentru fiecare reclamant în parte în dispozitivul hotărârii judecătorești. S-a mai solicitat obligarea pârâtilor de rd.1 și 2 în calitate de ordonator principal, respectiv secundar de credite să cuprindă in bugetul propriu aceste sume, precum și obligarea pârâtului de rd.4 să includă în rectificarea bugetului pe anul 2007, respectiv includerea sumelor în bugetul pe anul 2008 dacă va fi cazul, și virarea către a fondurilor necesare achitării acestor sume.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că potrivit prevederilor art.1 din Legea nr. 360/2002 și art.5 alin.1 lit.f din Legea nr. 188/1999 au calitatea de funcționari publici cu statut special - polițiști în cadrul C, iar prin art.6 din OG 38/2003 modificată și completată, s-a stabilit că li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază.
În acest sens, au învederat și Ordinul Ministerului Administrației și Internelor nr.132/09.02.2004, care prevede plafoanele sporului de fidelitate, în funcție de vechimea în muncă în cadrul, respectiv că plata acestor drepturi a fost suspendată în baza art. 2 alin. 1 din OUG 118/2004.
Reclamanții au apreciat că în speță sunt incidente prevederile art.41, 53 din Constituția României, precum și art.18 din muncii, iar suspendarea exercițiului dreptului nu poate echivala cu existența dreptului.
Cu privire la calitatea procesuală pasivă a pârâtului, reclamanții au arătat că pentru includerea sumelor în bugetul pe anul 2007 este necesară opozabilitatea hotărârii și față de acest pârât, iar în vederea realizării dreptului lor este necesară includerea sumelor pe anul 2007, iar în ceea ce privește pârâții și, au susținut că primul este ordonator principal de credite, iar al doilea este ordonator secundar de credite, astfel că aceștia trebuie să includă în bugetul propriu și să vireze C sumele necesare plății drepturilor bănești solicitate.
Pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean C, prin întâmpinarea formulată a solicitat respingerea acțiunii, arătând că drepturile bănești solicitate de reclamanți au fost suspendate prin OUG 118/2004, astfel că acestea nu puteau și nu pot produce efecte juridice.
Caf ormulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor, solicitând ca în cazul admiterii acțiunii, acesta să fie obligat să vireze sumele solicitate de reclamanți.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, invocând excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fondul cauzei a arătat că sporul de fidelitate solicitat de reclamanți poate privi eventual pe comitentul acestora și nicidecum pe acesta, deoarece nu are competență în aprobarea bugetului.
Pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii, apreciind că solicitarea reclamanților este neîntemeiată și vădit nelegală, deoarece acestea au fost suspendate și nu puteau și nu pot produce efecte juridice.
De asemenea, a formulat cerere de chemare în garanție a solicitând ca în cazul admiterii acțiunii, acesta să fie obligat să vireze sumele solicitate de reclamanți.
Prima instanță a reținut că potrivit prevederilor art.1 din Legea nr. 360/2002 și art.5 alin.1 lit.f din Legea nr. 188/1999 reclamanții au calitatea de funcționari publici cu statut special - polițiști în cadrul C, iar prin art.6 din OG 38/2003 modificată și completată, s-a stabilit că li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază.
Potrivit dispozițiilor art. 38 din Constituția României, "salariații au dreptul la protecția sociala a muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice".
Reglementarea concediului de odihnă plătit și alte situații specifice a fost menționată prin legea de revizuire a Constituției nr. 375/2003, iar conform art. 53, alin.1 și 2 "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică" și "să fie aplicată nediscriminatoriu".
Textele de lege prin care a fost suspendat dreptul la sporul de fidelitate în favoarea funcționarilor publici prin prisma dispozițiilor constituționale suscitate, instanța le apreciază ca fiind date prin încălcarea normelor constituționale mai sus specificate, asemenea drepturi nu pot fi suspendate pe o durată nedeterminată de timp, întrucât in acest caz acest drept prevăzut a devenit o obligație lipsită de conținut.
Potrivit prevederilor art. 18 din Codul muncii în vigoare la data suspendării, "drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări, a manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu", prevederi reiterate și de Legea nr.53/2003 - respectiv Codul muncii în vigoare.
Referitor la reactualizarea sumelor datorate, instanța reține că potrivit prevederilor art. 78 din Codul muncii, în cazul când angajatorul nu plătește anumite sume la timp, "instanța va obliga angajatorul la plata unei despagubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul". Fiind un conflict de muncă și existând drepturi salariale restante instanța reține obligativitatea obligării pârâtei la reactualizarea, indexarea și majorarea acestora.
Având în vedere considerentele susmenționate, conform art.1165 Cod civil, art. 139 din Codul muncii, art.34 alin.2 din Legea nr. 188/1999, art.6 din OG 38/2003, art.78 din Legea nr.350/2002, tribunalul a constatat că acțiunea este întemeiată.
Împotriva hotărârii a declarat recurs pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI SI FINANTELOR, solicitând admiterea recursului, modificarea sentintei atacate si pe cale de consecinta respingerea actiunii reclamantilor si a cererii de chemare in garantie formulate impotriva Ministerului Economiei si Finantelor.
În motivarea recursului pârâtul a arătat că nu a avut nici un fel de raporturi juridice cu intimatii-reclamanti astfel incat acestia sa fie indreptatiti sa se indrepte direct impotriva acestuia pe calea actiunii ce face obiectul prezentului dosar.
Drepturile salariale solicitate de intimatii-reclamanti pot privi doar pe comitentul acestora si nicidecum pe Ministerul Economiei si Finantelor care nu are competenta in aprobarea bugetului, operatiune care reprezentand o problema de stat a fost data de legiuitor in competenta Parlamentului.
In sensul celor de mai sus, rolul esential in procesul bugetar si in executia de casa bugetara revine Guvernului respectiv Parlamentului, potrivit art.l7 alinl din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, Parlamentul fiind acela care adopta legile bugetare anuale si legile de rectificare elaborate de Guvern.
Reglementand rolul Guvernului la art. 18 din aceeasi lege, stabileste ca acesta asigura insasi elaborarea proiectelor legilor bugetare anuale si transmiterea acestora spre adoptare Parlamentului, precum si supunerea spre adoptare Parlamentului a proiectelor legilor de rectificare bugetara si a contului general anual de executie.
In asemenea conditii, admiterea cererii formulate impotriva Ministerului Economiei si Finantelor, in nume propriu, ar echivala cu obligarea acestuia la plata din bugetul propriu (si nu din bugetul statului) a unor sume reprezentand drepturi salariale acordate unor persoane care nu se numara printre angajatii Ministerului Economiei si Finantelor, incalcandu-se astfel regulile prevazute la art.14 din Legea nr.500/2002 privind finantele publice, respectiv:
Cheltuielile bugetare au destinatie precisa si limitata si sunt determinate de autorizarile continute în legi specifice si în legile bugetare anuale și nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetele prevazute la art. 1 alin. (2) si nici angajata si efectuata din aceste bugete, daca nu exista baza legala pentru respectiva cheltuiala.
Competenta de a aproba bugetul apartine in exclusivitate Parlamentului, iar operatiunile premergatoare sunt stabilite de asemenea prin lege; entru p. ca Ministerul Economiei si Finantelor sa aloce (gestioneze) diferite fonduri este nevoie ca acestea in prealabil sa fie aprobate.
Obligarea Ministerului Economiei si Finantelor la includerea in buget a sumelor solicitate, pe langa faptul ca este lipsita de suport legal nu poate servi scopului urmarit de reclamanti si nici macar nu este posibila, daca tinem cont de principiul anualitatii bugetului si de realitatea ca in Romania anul bugetar coincide cu anul caledaristic.
Împotriva aceleași hotărâri a declarat recurs și pârâtul Inspectoratul de Poliție al Județului C, solicitând admiterea exceptiei lipsei calitătii procesuale pasive a IPJ, în ceea ce privește actiunea formulată de reclamantul.
În ceea ce îi privește pe restul reclamantilor, să se admită recursul pârâtului, să se modifice hotărârea instantei de fond și rejudecând cauza să se respingă ca neîntemeiată actiunea acestora în contradictoriu cu pârâtul IPJ
În motivarea recursului, pe cale de exceptie s-a invocat lipsa calitătii procesuale pasive a IPJ în ceea ce privește actiunea formulată de reclamantul.
În susținerea excepției invocate s-a arătat că reclamantul nu a fost încadrat în anul 2005 la IPJ C, ci, în această perioadă și-a desfășurat activitatea în cadrul Direcției Generale de Informații și Protecție Internă- C, unitate subordonată direct Ministerului Internelor si Reformei Administrative.
În fața Tribunalului Cluj, prin prezentarea unei adeverințe emise de Serviciul Management Resurse Umane al IPJ C, instanța de fond a apreciat că este suficientă pentru pronuntarea unei soluții pe fondul cauzei o adeverință emisă de Serviciul de Investigare a Fraudelor (serviciu din care fac parte în prezent reclamantii), deși pârâtul a arătat că aceasta nu poate fi primită întrucât este semnată, în calitate de șef serviciu, chiar de către unul dintre reclamanți. În urma verificărilor efectuate la Serviciul Management Resurse Umane din cadrul instituției după comunicarea sentinței instanței de fond, s-a constatat că tocmai reclamantul care semnase această adeverință, respectiv cms. sef, este cel care în anul 2005, deși era încadrat în structurile MIRA (fost MAI), unitatea în care își desfășura activitatea nu făcea parte din IPJ
Referitor la restul reclamanților toți având calitatea de funcționari publici cu statut special în cadrul IPJ C în anul 2005, sentința pronunțată este netemeinică, în ceea ce privește obligarea pârâtului la plata către aceștia a sporului de fidelitate aferent anului 2005, actualizat cu dobânda legală la data efectuării plății, câtă vreme în prevederile art. 6 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completări le ulterioare, au fost suspendate pentru anul 2005 potrivit art. 2 alin. 1 din nr.OUG 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Internelor și Reformei Administrative.
În această situație, în bugetul aprobat IPJ C în anul 2005 nu au fost prevăzute fonduri pentru plata sporului de fidelitate. De altfel, în art. 57 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, cu modificările și completările ulterioare, se prevede că "acordarea drepturilor bănești reglementate prin prezenta ordonanță se face în limita fondurilor bugetare aprobate anual".
Având în vedere că potrivit dispozițiilor legale invocate exercițiul dreptului prevăzut de art. 6 din nr.OG 38/2003, cu modificările și completările ulterioare, a fost suspendat în anul 2005, apreciază că pârâtul nu poate fi obligat la plata sumelor solicitate prin cererea de chemare în judecată, întrucât aceasta ar echivala cu recunoașterea producerii de efecte juridice a unui act normativa cărui aplicare, în perioada de referință, era suspendată.
Potrivit art. 56 alin. 1 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, "după intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestui a, pot interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea", iar prin alineatul următor al aceluiași articol se arată că evenimentele legislative menționate pot fi dispuse prin acte normative ulterioare, de același nivel sau de nivel superior.
În acest sens, prin art. 64 din Legea sus menționată, se prevede că, în cazuri speciale, aplicarea unui act normativ poate fi suspendată în condițiile ce au fost arătate, prevăzându-se, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum și durata ei determinată, iar la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră, de drept, în vigoare.
În temeiul acestor prevederi legale, aplicarea dispozițiilor art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 38/2003 a putut fi suspendată pentru anul 2005, astfel că polițiștilor nu li s-a putut plăti sporul de fidelitate de care ar fi beneficiat, pentru acest an.
Măsura legislativă a suspendării unui act normativ ori a unei dispoziții legale cuprinsăîntr-un act normativ nu poate fi nesocotită, deoarece, atâta timp cât o dispoziție legală este suspendată, aceasta nu face parte din ordinea de drept, altfel spus, pe perioada suspendării, este ca și cum respectiva reglementare nu ar exista. Ca atare, aceste dispoziții fiind suspendate, în bugetul IPJ C nu au fost alocate sume pentru plata acestui drept pentru anul 2005.
Mai mult decât atât, din economia dispozițiilor art. 4 și ale art. 72 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, modificată, reiese fără echivoc faptul că angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat pentru IPJ C se face numai în limita creditelor bugetare aprobate, că aceste sume reprezintă limite maxime care nu pot fi depășite, iar, utilizarea creditelor bugetare aprobate în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate este de natură să atragă răspunderea celor vinovați. Așadar, în lipsa unei alocări de credite bugetare pentru plata sporului de fidelitate aferent anului 2005, instituția noastră în mod legal, nu a plătit reclamanților aceste drepturi bănești.
Analizând recursurile declarate, Curtea reține următoarele:
Recursurile sunt nefondate și urmează a fi respinse.
În conformitate cu art.1 din Legea nr. 360/2002 și art.5 alin.1 lit.f din Legea nr. 188/1999 reclamanții au calitatea de funcționari publici cu statut special - polițiști în cadrul C, iar prin art. 6 din OG 38/2003 modificată și completată, s-a stabilit că li se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază.
Potrivit dispozițiilor art. 38 din Constituția României, salariații au dreptul la protecția sociala a muncii, măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice. Conform art. 53 alin.1 și 2 din Constituție, restrângerea dreptului poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică și nu trebuie să fie aplicată discriminatoriu.
Textele de lege prin care a fost suspendat dreptul la sporul de fidelitate în favoarea funcționarilor publici prin prisma dispozițiilor constituționale suscitate, contravin normelor constituționale enunțate, asemenea drepturi nu pot fi suspendate pe o durată nedeterminată de timp, întrucât in acest caz acest drept prevăzut a devenit o obligație lipsită de conținut.
În privința reactualizării sumelor datorate, instanța reține că potrivit prevederilor art. 78 din Codul muncii, în cazul când angajatorul nu plătește anumite sume la timp, "instanța va obliga angajatorul la plata unei despăgubiri egale cu salariile indexate, majorate si reactualizate si cu celelalte drepturi de care ar fi beneficiat salariatul".
În ceea ce privește reclamantul, recursul IPJ este neîntemeiat, deoarece recurenta nu a fost obligată ea însăși la plată pentru perioada în care această persoană a activat la, ci pârâtul căreia îi aparținea acesta ca funcționar.
Referitor la Ministerul Finanțelor Publice, trebuie reținut prin art. 19 din Legea nr. 500/2002, acesta coordonează activitățile Guvernului cu privire la sistemul bugetar, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului de execuție.
Considerentele expuse adresează în întregime motivele de recurs, în măsura pertinenței lor.
Față de cele de mai sus, în baza art. 312. pr. civ. Curtea urmează să respingă recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului, precum și recursul declarat de către INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C, împotriva Sentinței civile nr.560 din 28 martie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 5 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - --- - - -
RED./MR
08.09.08/2 EX.
Președinte:Eleonora GhețaJudecători:Eleonora Gheța, Sergiu Leon Rus Rodica
