Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 1737/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1737/2009
Ședința publică din data de 19 Mai 2009
Completul este constituit din:
PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia
GREFIER:
Pe rol judecarea recursurilor promovate de recurenții reclamanți, A, G, (), T, G și intervenienta împotriva sentinței civile nr. 88 din 27.02.2009 pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosar nr-, privind și pe intimații-intervenienți, și pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI B-N, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) supliment post și supliment corespunzător treptei de salarizare.
La apelul nominal, la a doua strigare a cauzei, se prezintă avocat în reprezentarea intereselor intervenientei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Pentru timbrarea recursului s-a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 2 lei și s-a aplicat timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că s-au înregistrat la dosar în data de 12 mai 2009, întâmpinări formulate de intimații- intervenienți și.
Recurenții reclamanți au solicitat judecarea cauzei î lipsă. Potrivit art. 242 alin. 2. Civ.
Reprezentanta intervenientei, declară că nu are de formulat alte cereri și nici excepții de invocat.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată, închide faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului.
Reprezentanta intervenientei solicită admiterea recursului, modificarea sentinței civile atacate în sensul admiterii în totalitate a cererii de intervenție în interes propriu, așa cum a fost formulată la instanța de fond. Invocă dispozițiile art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 188/1999 privind statutul funcționarilor publici, precizând că recurenta este îndreptățită la plata sporurilor, întrucât legiuitorul le-a prevăzut expres în lege, însă, prin sentința pronunțată nu a fost stabilit un cuantum al acestor drepturi, sentința fiind imposibil de pus în executare.
În opinia sa, în condițiile în care nu există dispoziții legale care să cuantifice aceste sporuri, apreciază că acestea trebuie stabilite prin analogie, raportat la celelalte sporuri ce se acordă funcționarilor publici.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 88 din 27 februarie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N a fost admisă ca întemeiată în parte acțiunea intentată de reclamanții, A, G, (), T, G, toți cu domiciliul ales în B,-, jud.BN, la avocat, împotriva pârâtului INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI B-N, cu sediul în B, nr. l, jud.B-
S-au admis ca întemeiate în parte și cererile de intervenție în interes propriu formulate de intervenienții:,. în com. loc. Ciceului nr. 363, jud.BN, CP -,. în B,-, B,. 5, jud.BN, CP 420l32 și,.în B,-, 6, A,.l5, jud.BN, CP 420ll2, și în consecință:
- pârâta a fost obligată să plătească reclamanților suplimentul postului prevăzut de art.3l alin.l lit.c din nr.l88/l999 rep. privind statutul funcționarilor publici,iar reclamanților de ordin l-37 inclusiv, și suplimentul corespunzător treptei de salarizare - prevăzut de art.3l alin. l lit.d din același act noramtiv, în ambele situații pentru perioada efectiv lucrată de fiecare funcționar public, începând cu data de 0l.0l.2004 și până la data pronunțării prezentei hotărâri,cu actualizarea sumelor în raport cu rata inflației până la data plății efective.
Pârâtul a fost obligat să plătească intervenienților în interes propriu, și, suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare pentru aceeași perioadă, cu actualizarea sumelor în raport cu rata inflației până la data efectivă a plății.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit disp.art. 3l alin.l din nr. l88/l999 privind Statutul funcționarilor publici modificată, salariul funcționarului public este compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Această componentă a salariului a fost introdusă prin art. l3 din Titlul III - Reglementări privind funcia publică și funcționarii publici din nr. l6l/2003 care a modificat prevederile anterioare ale disp.art.29 din l88/l999 și care, prin art.25 din aceași lege, a prevăzut data aplicării acestui text de lege, respectiv data de 0l.0l.2004.
Așadar, față de aceste considerente, instanța a apreciat că solicitarea reclamanților este întemeiată pentru perioada următoare intrării în vigoare a disp. art. 29 din nr. l88/l999, în forma modificată, aceștia fiind îndreptățiți, la plata sporurilor începând cu data de 0l.04.2004 și până la data pronunțării prezetei hotărțri, întrucât legiuitorul le-a prevăzut în mod expres în lege, nefiind lăsate la aprecierea ordonatorilor de credite și trebuind a fi aplicate direct în baza legii.
Chiar dacă prin OG nr. 92/2004 și OG nr. 2/2006 a fost suspendată aplicarea prevederilor legale privitoare la cele două sporuri, instanța a constatat că acestea nu au fost abrogate, reintrând de drept în vigoare la data încetării perioadei de suspendare, conform disp.art. 64 alin.2 din nr.24/2000 privind tehnica legislativă.
Dreptul la cele două componente ale salariului funcționarilor publici, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare s-a născut din lege, ca drept subiectiv care conferă titularilor prerogativele în virtutea cărora pot pretinde subiectului pasiv al raportului juridic născut, să efectueze o anumită prestație subiectivă, respectiv de a plăti suma de bani ce reprezintă cele două sporuri, al căror procent va fi stabilit de angajator, în condițiile legii.
Chiar dacă aceste sporuri nu au mai fost prevăzute prin OG nr.6/2007 privind salarizarea funcționarilor publici pentru anul 2007, instanța a apreciat că prin dispozițiile acestei ordonanțe nu au putut fi înlăturate prev.art.3l alin.l lit.c și d din nr. l88/l999, întrucât abrogarea unor acte normative se realizează doar în condițiile prev.de art. 62 din nr. 24/2000, respectiv printr-un act normativ de același nivel sau superior.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții, A, G, (), T, G și intervenienta solicitând casarea hotărârii atacate și rejudecând, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, în condițiile art. 304 și art. 3041.pr.civ.
În motivarea recursului, reclamanții au arătat că drepturile salariale solicitate sunt prevăzute de dispozițiile art. 31 alin. 1 din Legea nr. 181/1999 și că neacordarea acestora este nelegală și neconstituțională, neproducând astfel efecte legale.
Instanța a recunoscut îndreptățirea reclamanților la plata acestor drepturi, stabilirea procentului în care se acordă rămânând la aprecierea angajatorului motivat de faptul că în caz contrar s-ar încălca principiul separației puterii în stat.
Hotărârea pronunțată de prima instanță a fost dată cu aplicarea greșită a legii deoarece în mod nelegal nu a fost admis capătul de cerere referitor la acordarea celor două suplimente în cuantum de 25 % avându-se în vedere proiectul postat de ANFP pe site-ul propriu unde se specifică faptul că aceste suplimente se acordă în funcție de complexitatea postului ocupat, fiind calculat în procente. Având în vedere faptul că funcționarii publici beneficiază de spor de vechime, de până la 25 %, spor de complexitate de 25 %, acordat pentru activitatea de audit și pentru persoana care acordă viză de control financiar preventiv s-a făcut analogie cu aceste cuantumuri.
Funcționarii publici, indiferent de instituția sau autoritatea publică în care își desfășoară activitatea, sunt îndrituiți să primească cele două sporuri amintite, din moment ce sunt prevăzute de lege, pentru că o normă legală trebuie să-și producă efectele fiind împotriva rațiunii de a exista a legilor ca acestea să aibă doar un carac ter pur teoretic, strict declarativ.
Principiul rezonabilității a avut la bază anumite sporuri salariale acordate în același cuantum prin legi speciale anumitor funcționari publici (audit) cât și principiul egalității de tratament câtă vreme la nivelul țării există hotărâri judecătorești irevocabile care stabilesc cuantumul acestor sporuri la 25 %.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat din următoarele considerente.
Așa cum se poate constata din conținutul cererii introductive reclamanții solicită, în mod direct, obligarea pârâtei la plata unor sume concrete, reprezentând echivalentul valoric al celor două suplimente salariale.
Sub acest aspect, Curtea constată că cele două drepturi salariale le sunt recunoscute de către lege reclamanților. Mai mult decât atât dreptul în sine nu a fost negat de către angajator (autoritatea publică chemată în judecată).
Singura obiecție, pertinentă de altfel, a fost ridicată de către pârâtă în privința cuantumului concret al suplimentelor cerute.
Obiecțiunile pârâtei sunt, sub aspectul celor susținute, fondate.
Reclamanții au solicitat obligarea la plata unui procent de 25 % din salariu, pentru fiecare dintre sporurile solicitate.
Se poate constata, din conținutul normei legale incidente în cauză (art. 31 lit. c și d din Legea nr. 188/1999) că procentul indicat în acțiunea introductivă nu se regăsește în norma legală. "Art. 31:
(1) Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare."
Indicarea oricărui procent sau statuarea acestuia printr-o hotărâre judecătorească ar reprezenta, în această situație, o adăugare la lege, fără fundament legal.
Indicarea procentului este un atribut exclusiv al legiuitorului. Puterea judecătorească nu este îndreptățită să adauge normei legale noi reglementări.
De asemenea, aplicarea, prin analogie, a unei alte norme legale nu se poate realiza în prezenta cauză.
Faptul că anumite sporuri sunt acordate funcționarilor publici într-un procent de 25 %, nu permite aplicarea prin analogie a acestui procent și în privința celor două sporuri ce se discută în prezenta cauză.
Reclamanții nu pot invoca deci o normă legală, în vigoare, care să reglementeze, în mod direct cuantumul celor două suplimente.
Norma legală incidentă este clară: funcționarii publici au dreptul la cele două suplimente, iar atât legea, cât și Curtea le recunoaște reclamanților acest drept. Norma legală nu prevede însă cuantumul concret al sporurilor și nici nu există o altă normă legală care să prevadă acest cuantum.
Chiar dacă legea însăși, respectiv art. 3 Cod civil, impune intervenția creativă a judecătorului cauzei pentru identificarea normelor de drept sau principiilor de drept care confirmă sau dimpotrivă infirmă temeinicia pretențiilor deduse judecății, tăcerea efectivă a legii, respectiv, lipsa oricărei dispoziții legale care să susțină, în sens pozitiv, pretențiile reclamanților, nu poate fi acoperită, în speță, prin analogie cu o altă normă legală, eventual similară (spor de vechime, etc.).
Curtea reține deci, în acord cu cele arătate și în hotărârea atacată că pentru a fi posibilă acordarea sporurilor respective, este absolut necesar ca în primul rând să fie posibilă cuantificarea (calcularea) celor două suplimente, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici.
Or, pentru cuantificarea celor două suplimente, este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art. 31 alin 1 lit.c) și d). din Legea nr. 188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr.188/1999.
Sub acest aspect, practica judecătorească este în sensul că este inadmisibilă în condițiile art. 1 din Legea nr.554/2004, cererea de chemare în judecată prin care se solicită obligarea Guvernului să emită un act normativ cu conținut special (Decizia nr. 1257 din 28 februarie 2007, în Jurisprudența Secției de contencios administrativ a pe anul 2007 - Semestrul I, p. 17-20).
În condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calcul a suplimentului postului și a suplimentului gradului (treptei de salarizare), suntem în prezența unuidrept virtual, ceea ce presupune că acordarea acestor drepturi ar însemna, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificarea de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr.820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținutexpresis verbis, că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze sau să refuza aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
Curtea reține ca fiind pe deplin incidente în speță dispozițiile nr. 820/2008, precitată, întrucât acest act reglementează o problemă de principiu, chiar dacă se referă doar la un anumit act normativ, respectiv cea a imposibilității instanțelor judecătorești de a anula sau de a refuza aplicarea unor acte normative cu putere de lege. Decizia menționată afirmă necesitatea respectării principiului legalității, respectiv imposibilitatea instanței de a acorda drepturi salariale (cuantumul acestora) prin analogie cu alte situații.
Față de cele menționate anterior se va respinge recursul și se va menține în întregime hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, A, G, (), T, G și intervenienta împotriva sentinței civile nr. 88/27.02.2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 19 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
2 ex./21.05.2009
Jud.fond.-
Președinte:Axente Irinel AndreiJudecători:Axente Irinel Andrei, Claudia Idriceanu, Danusia
