Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 1776/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1776
Ședința publică din data de 12 septembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Sergiu Leon Rus
JUDECĂTOR 2: Rodica Filip
JUDECĂTOR 3: Eleonora
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de chematul în garanție DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI B N ÎN NUME ȘI PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 48 pronunțată în data de 05 februarie 2008, în dosarul nr- al Tribunalului Cluj în contradictoriu cu intimata, G, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI B având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari - drepturi bănești.
La apelul nominal, făcut în cauză, la a doua strigare se constată lipsa părților litigante de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul promovat este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei ocazie cu care se învederează instanței că pricina se află la primul termen de judecată pentru care procedura de citare este legal îndeplinită, părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă.
Curtea, în raport de obiectul cauzei, înscrisurile existente la dosar și reținând că părțile litigante au solicitat judecarea pricinii în lipsă, rămâne în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.48/CA din 05 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița -N în dosarul nr-, a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, și împotriva pârâților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al județului B- și în consecință au fost obligați pârâții, în solidar, să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând spor de fidelitate, în conformitate cu prevederile nr.OG38/2003 și ale Ordinului MAI nr.132/09.02.2004, pe perioada 1.01.2005 - 31.12.2005, potrivit adresei nr.8344 din 10.12.2007 emisă de B-N, actualizate cu rata inflației până la plata efectivă, precum și suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată.
A fost admisă cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, împotriva chematului în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință a fost obligat chematul în garanție să vireze pârâtului MIRA sumele cuvenite reclamanților.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că potrivit art.6 din nr.OG38/2003, pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, în calitate de polițist, funcționar public sau personal contractual, polițiștilor lui se acordă un spor de fidelitate de până la 20% din salariul de bază, în condițiile stabilite prin ordin al Ministerului d e Interne. In realizarea acestor dispoziții legale, a fost emis Ordinul nr.134/2004, în care la art.5.1 și 6, sunt detaliate tranșele de vechime în muncă pentru acordarea sporului de fidelitate, procentele acestui spor, și de asemenea, este prevăzut că sporul se acordă începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care s-a îndeplinit condiția de vechime.
Prin dispozițiile art.2 alin.1 din OUG nr.118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului, s-a dispus că, în anul 2005, aplicarea dispozițiilor art.6 din OUG nr.38/2003, se suspendă.
Potrivit art.64 alin.2 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispoziția afectată de suspendare reintră de drept în vigoare.
Așadar, suspendarea dreptului reclamanților la acordarea sporului de fidelitate nu echivalează cu stingerea dreptului la sporul de fidelitate, ci a avut drept efect imposibilitatea realizării lui pe întreg anul 2005, dar în prezent reclamanții, care au deținut calitatea de funcționari publici în cadrul B-N în cursul anului 2005, așa cum rezultă din adresa nr.8344 din 10.12.2007 emisă de B-N (21), sunt îndreptățiți să pretindă și să primească drepturile bănești reprezentând spor de fidelitate pe perioada 1.01.2005 - 31.12.2005, actualizat cu coeficientul de inflație până la data plății., pârâții sunt obligați să le plătească reclamanților sporul de fidelitate cuvenit.
Având în vedere că Ministerul Economiei și Finanțelor elaborează proiectul bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificările corespunzătoare și potrivit dispozițiilor nr.HG387/2007, gestionează bugetul de stat, se găsește întemeiată cererea de chemare în garanție formulată de pârâtul MIRA.
Pentru considerentele arătate, a fost admisă atât acțiunea reclamanților, cât și cererea de chemare în garanție, așa cum au fost formulate în scris, iar pârâți au fost obligați să le plătească reclamanților și suma de 39,3 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice B-N în numele Ministerul Economiei și Finanțelor solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.
În motivare se invocă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor arătând că instanța de fond în mod nelegal a admis acțiunea reclamantului, a admis cererea de chemare în garanție formulată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative și a obligat chematul în garanție să avanseze Ministerului Internelor și Reformei Administrative sumele necesare reprezentând sporul de fidelitate aferent perioadei 01.01.2005 - 31.12.2005. Însă așa cum este reglementată de art.60-63.pr.civ. instituția chemării în garanție, aceasta reprezintă acea formă de participare a terților la activitatea juridică care conferă uneia dintre părți posibilitatea de a solicita introducerea în proces a acelor persoane ce ar avea obligația de garanție sau de despăgubire în ipoteza în care partea respectivă ar pierde procesul deci această instituție se întemeiază pe existența unei obligații de garanție sau despăgubire care nu există în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor.
În concluzie apreciază că între MIRA și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor nu există o obligație dintre cele prevăzute de art.60-63.pr.civ. mai ales că MIRA are obligații legale proprii de a cuprinde în proiectele de buget ce le întocmește plata drepturilor salariale ale angajaților săi, cu alte cuvinte între pârâtul MIRA și chematul în garanție nu există nici o obligație de dezdăunare.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor invocate, Curtea constată că acesta este nefondat pentru următoarele motive:
în garanție reprezintă mijlocul procesual de satisface a pretențiilor pârâtului, în ipoteza în care este obligat la plată față de reclamant.
Legislația muncii, cu referire la raportul de serviciu al funcționarului public, nu interzice utilizarea instituției chemării în garanție, dimpotrivă, atât art. 82 din Legea nr. 168/1999 cât și art. 117 din Legea nr. 188/1999 prevăd că dispozițiile acelor legi se completează cu reglementările de drept comun civile.
Evident, raportul dintre pârât și chematul în garanție nu este unul de dreptul muncii, ca cel dintre reclamant și pârât, ci unul ce decurge din disp. Legii nr. 500/2002 și ale nr.HG 386/2007.
Astfel, potrivit art. 19 lit. a) din legea nr. 500/2002, privind finanțele publice:" În domeniul finanțelor publice Ministerul Finanțelor Publice are, în principal, următoarele atribuții: a) coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetar, și anume: pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție;"iar potrivit art.3 alin.1 lit.a pct. 2 din nr.HG 386/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Economiei și Finanțelor:
"Art. 3
(1) În realizarea funcțiilor sale, Ministerul Economiei și Finanțelor are, în principal, următoarele atribuții:
în domeniul finanțelor publice:
1
2. elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operand rectificările corespunzătoare;"
Având atribuții exclusive în acest domeniu, chematul în garanție este singurul în măsură să propună și apoi să dispună asupra plăților stabilite în favoarea reclamanților, dobândind astfel calitate procesuală pasivă în cauză.
Apărările întemeiate pe disp. art. 15 alin. 1 și 3 din Legea nr. 500/2002 nu prezintă relevanță.
Sumele stabilite în favoarea reclamanților, deși datorate, nu au fost prevăzute în bugetul pârâtului
Nici acțiunea introductivă și nici cererea de chemare în garanție nu pot reprezenta cadrul de analiză în vederea stabilirii răspunderilor pentru neprevederea sumelor în buget. Nu aceasta este obiectul cauzei și deci, în mod evident, analiza cerută de recurent ar excede limitelor investirii instanței.
În mod corect s-a constatat că recurentul fost introdus în cauză prin procedura cererii de chemare în garanție instituită pe prev. art. 60 și urm. pr.civ.
Este greșit raționamentul indus de recurent conform căruia cererea de chemare în garanție nu este admisibilă în litigiile de muncă.
În speță, litigiul de față este generat de nerespectarea și nerecunoașterea unui drept recunoscut de lege în beneficiul reclamantei care este funcționar public.
Pe de altă parte, realizarea dreptului solicitat de reclamant presupune plata din bugetul de stat care este conceput și gestionat de Ministerul Finanțelor Publice, așa cum rezultă din economia dispozițiilor Legii nr. 500/2002 și a nr.HG 208/2005.
Constatând legalitatea și temeinicia hotărârii pronunțată de către instanța de fond, Curtea urmează a respinge recursul formulat de B-N prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE B N în numele MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr.48 din 05 februarie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
Red./
2 ex./16.09.2008
Președinte:Sergiu Leon RusJudecători:Sergiu Leon Rus, Rodica Filip, Eleonora
