Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 195/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECTIA COMERCIALA DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILA NR.195/2008
Ședința publică din data de 24 ianuarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Lucia Brehar
JUDECĂTORI: Lucia Brehar, Delia Marusciac Liviu Ungur
- -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul STATUL ROMÂN - reprezentat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR - prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M împotriva sentinței civile nr.2873 din data de 19.09.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, în contradictoriu cu reclamanta intimată, având ca obiect obligarea la plata drepturilor bănești reprezentând primele de vacanță, potrivit Legii nr.188/1999.
La apelul nominal, la a doua strigare, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei după care, Curtea din oficiu, față de recursul declarat de Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor - prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, invocă excepția inadmisibilității recursului pe considerentul că a fost declarat de persoană fără calitate procesuală în raport de cadrul procesual definit și stabilit de reclamantă, reținând cauza în pronunțare.
CURTEA:
asupra cauzei de contencios administrativ de față,
reține că prin sentința civilă nr. 2873 din 19 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș - Secția comercială de contencios administrativ și fiscal în dos. nr- s-a admis acțiunea precizată formulată de reclamanta împotriva pârâtei DIRECȚIA GENERALĂ a FINANȚELOR PUBLICE, și ca o consecință a fost obligată pârâții să plătească reclamantei prima de vacanță aferentă perioadei 2001-2006, sumă actualizată cu indicele de inflației începând cu data nașterii dreptului și până la data executării hotărârii judecătorești.
Pentru a hotărî astfel instanța de fond reține, în esență, că dreptul la prima de vacanță a fost recunoscut legal prin Legea nr. 188/1999 dar nu a putut fi efectiv realizat până la data de 01.01.2007 deoarece anterior prin legile bugetului de stat și de asigurări sociale de stat s-a dispus anual și succesiv suspendarea acestuia.
S-a reținut că esențial pentru soluționarea cauzei este că a fost suspendată aplicarea art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 ceea ce nu înseamnă că dreptul a fost anulat prin lege pe perioada suspendării ci în egală măsură pe lână suspendarea dreptului a fost suspendat și dreptul la acțiune în vederea protejării acestuia, drept care se naște la data suspendării. S-a mai reținut, de asemenea, că suspendarea nu echivalează cu însăși înlăturarea acestuia iar faptul că prin OG nr. 2/2006 nu s-a prevăzut în cuprinsul art. 23 și dreptul la primă de vacanță, nu poate fi interpretat ca o abrogare a dispozițiilor art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 deoarece nu semnifică o abrogare în sensul dat de dispozițiile art. 63 din Legea nr. 24/2000.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtul Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice
Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin Mai nvocat prevederile art.304 pct.9 pr.civ. criticând hotărârea ca fiind nelegală pe considerentul că asupra constituționalității actelor normative prin care s-a dispus suspendarea prevederilor legale de acordarea primei de concediu s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 38/2005 iar cum prevederile legale au efect până la data de 31 decembrie 2006 dreptul la primă de concediu pe anul 2006 nu poate fi acordat și recunoscut reclamanților.
Deși legal citată ( 6), reclamanta intimată nu a formulat întâmpinare în termen legal.
Examinând recursul, mai întâi asupra excepției lipsei calității de recurent a Statului Român, conform art. 137 alin. 1.pr.civ. Curtea reține următoarele:
Cât privește recursul declarat de Statul Român reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin DGFP M Curtea a invocat excepția inadmisibilității pe considerentul că a fost formulat de o persoană fără calitate.
Este de principiu că în materie civilă, hotărârile judecătorești își produc efectele numai între părțile care au luat parte la judecarea pricinii (efectul relativ specific hotărârilor judecătorești). Prin urmare, cadrul procesual definit și stabilit la judecata înaintea instanței de fond, din punctul de vedere al părților, nu poate fi nici extins dar nici diminuat, cu prilejul judecării recursului.
Astfel fiind, numai părțile de la judecata în fond au dreptul de a exercita calea de atac a recursului.
Curtea observă că prin cererea de chemare în judecată reclamanta a indicat ca și pârât Direcția Generală a Finanțelor Publice Din economia dosarului și din conținutul hotărârii judecătorești recurate rezultă că raportul juridic dezlegat de prima instanță s-a legat între reclamantă și pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice M chemată în judecată în nume propriu. Astfel a și fost citată (6), în această calitate, deși întâmpinarea formulată în fața instanței de fond este făcută în aceeași termeni ca și recursul (7).
Curtea observă că în recurs pârâta nu a mai acționat ca și parte a procesului legat în fața primei instanțe, în nume propriu ci ca reprezentat legal al Statului Român prin Ministerul Economiei și Finanțelor.
Curtea reține că împotriva sentinței instanței de fond nu poate exercita recurs Statul Român în nume propriu chiar reprezentat de Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice M, deoarece nu a figurat ca parte în proces în această calitate și cu un astfel de reprezentant legal.
Dacă pârâta a înțeles să recureze hotărârea aceasta nu trebuia să o facă în numele Statului Român invocând participarea în proces ca reprezentant legal al acestuia ci trebuia s-o facă în calitate de parte, în nume propriu, așa cum a fost chemată în judecată și așa cum s-a stabilit cadrul procesual înaintea instanței de fond.
Pe cale de consecință, Curtea va reține că recursul declarat de Statul Român reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor prin Maf ost făcut de persoană fără calitate încât excepția inadmisibilității recursului se vădește a fi întemeiată și conform art. 312.pr.civ. urmează a fi admisă ca atare.
Astfel fiind, Curtea va respinge ca inadmisibil recursul declarat de Statul Român.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de STATUL ROMÂN reprezentat de MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M împotriva sentinței civile nr.2873 din 19 septembrie 2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș, ca fiind declarat de o persoană fără calitate procesuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 24 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red.LU dact
Ex.2/28.01.2008
Judecători fond: și
Președinte:Lucia BreharJudecători:Lucia Brehar, Delia Marusciac Liviu Ungur