Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 197/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 197
Ședința publică de la 23 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Doina Lupea JUDECĂTOR 2: Iuliana Rîciu
- - JUDECĂTOR 3: Elena Canțăr
- - Președinte secție
Grefier:
*******
S-a luat în examinare recursul declarat de către reclamantul împotriva sentinței nr. 3034 din 12 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI G, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează instanței că recursul a fost declarat în termen legal și a fost depus la instanța competentă potrivit dispozițiilor art. 302 Cod procedură civilă și este scutit de taxa judiciară de timbru; de asemenea se învederează că intimații pârâți nu au depus întâmpinare.
Apreciindu-se îndeplinite dispozițiile art. 150 Cod procedură civilă, instanța reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI G, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, obligarea acestora să-i restituie sumele reținute în mod nelegal ca impozit pe salariu în perioada decembrie 2003 - octombrie 2005, obligarea acestora să-i plătească sumele de bani, constând în drepturi salariale cuvenite și neachitate, ca urmare a reducerii impozitului pe venitul din salariu în procent de 30% în sumă actualizată cu indicele ratei inflației și a dobânzii legale, calculate pentru perioada decembrie 2003 -octombrie 2005 și în continuare.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că în baza Brevetului prin Decretul Prezidențial nr.862 din 31.10.2002, a fost decorat cu SEMNUL Onorific " În Serviciul Armatei" pentru 25 ani vechime în activitate și rezultate meritorii. De asemenea a primit Brevet prin decretul nr. 643 din 22.12.1997 Ordinul " Meritul Militar" clasa a II- și Brevet prin decretul nr. 317 din 20.09.1995 Ordinul " Meritul Militar" clasa a III-
A mai arătat că potrivit art.10 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare "cadrele militare în activitate decorate cu Ordinul "Meritul Militar" clasele a III-a, a II-a și I beneficiază de reducere a impozitului pe venit cu 30%, 40% și 50% și aceste dispoziții se completează cu prevederile art.10 și art.12 din Legea 573/2004.
A susținut reclamantul că acordarea de decorații având ca efect reducerea impozitului pe salarii a fost prevăzut și de art.29 alin.1 și 2 din Legea 360/2002 privind statutul polițistului.
A precizat că nu a beneficiat de reducerea impozitului pe venit, ca urmare a distincției conferite, pârâții în mod nelegal continuând să aplice dispozițiile OG 73/1999, care a fost respinsă de către Parlamentul României, prin Legea 206/2002.
Pârâtul IPJ Gaf ormulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că prin art.86 din OG 73/1999 au fost abrogate mai multe acte normative sau numai prevederi ale actelor normative, inclusiv dispozițiile art.9 lit.C și art.10 din Legea 80/- privind statutul cadrelor militare, care i-au conferit reclamantului dreptul la reducerea impozitului pe venit, chiar dacă această ordonanță a fost respinsă prin Legea 206/2002, întrucât abrogarea dispusă are caracter definitiv. Au invocat și prevederile art.1 alin.3 Cod fiscal.
Prin sentința nr.3034 din 12 octombrie 2007, Tribunalul Gorja respins acțiunea reclamantului.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că OG 73/1999 a fost abrogată expres, prin OG 7/2001, iar faptul că ulterior abrogării ordonanța a fost respinsă nu produce efecte deoarece momentul respingerii a fost ulterior abrogării.
S-a avut în vedere și faptul că Legea 571/2004 privind Codul Fiscal al României nu menține dreptul pretins de reclamant.
Împotriva sentinței Tribunalului Gorja declarat recurs reclamantul.
În motivele de recurs formulate s-a arătat că instanța de fond a dat o greșită interpretare prevederilor legale aplicabile în speță, că OG 73/1999 a fost abrogată, situație în care se reiau facilitățile prevăzute în Legea 80/1995.
Recursul este nefondat.
Reclamantul are calitatea de plutonier adjutant de poliție și i s-a conferit semnul onorific "În serviciul patriei pentru maiștrii militari și subofițeri".
Reclamantul a apreciat că poate beneficia de prevederile art. 9 și 10 din Legea 80/1995, în sensul acordării de reduceri sau scutiri la impozitul pe venit, întrucât OG 73/1999, care a abrogat beneficiul drepturilor cuprinse în textele de mai sus, a fost respinsă prin Legea 206/2002.
Instanța de fond corect a soluționat cauza, reținând că începând cu data abrogării prevederilor art.10 din Legea 80/1995 polițiștii nu mai beneficiază de reducerea impozitului pe salariu.
Potrivit art.86 liniuța a noua din OG 73/1999 s-au abrogat prevederile art.9 lit.c și art.10 din Legea 80/1995, privind statutul cadrelor militare.
Textul abrogat se referea la acordarea de scutiri sau reduceri la impozit pe venit, pentru cadrele cuprinse în sfera de reglementare a Legii 80/1995.
OG 73/1999 a fost abrogată expres prin OG 7/2001.
Astfel, în art.85 alin.1 lit.a din OG 7/2001 se prevede că la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe se abrogă prevederile OG 73/1999.
Ulterior, OG 73/1999 a fost respinsă de către Parlamentul României.
În cauza de față nu-și găsesc aplicabilitate prevederile art.62 alin.3 teza finală din Legea 24/2000.
În speță, teza supusă analizei nu se încadrează în textul reținut de judecătorul fondului, în sensul că acesta a apreciat că fac excepție de la caracterul definitiv al abrogării ordonanțele guvernului care au prevăzut norme de abrogare și au fost respinse prin lege de către Parlament.
Aceasta deoarece la data adoptării legii de respingere a OG 73/1999, ordonanța era abrogată și în consecință ea nu mai exista din punct de vedere juridic.
În acest context, se impune să precizăm că ordonanța guvernamentală face parte din categoria delegării legislative sau a legislației delegate, reglementate de art.115 din Constituția României, situație în care ordonanța are aceeași putere ca și legea pe perioada cât ea este în vigoare.
OG 73/1999 a fost abrogată prin /2001, deci printr-un act normativ cu aceeași putere juridică, încetându-și astfel aplicabilitatea ca efect al abrogării.
Împrejurarea că ulterior abrogării s-a adoptat și o lege de respingere a OG 73/1999 nu poate să conducă la repunerea în vigoare a normelor pe care ordonanța le abrogase, întrucât legea de respingere nu constituie o reglementare propriu-zisă.
În situația respingerii unei ordonanțe, Parlamentul înlătură doar reglementarea instituită anterior prin ordonanța respinsă, însă în cazul OG 73/1999 dispozițiile erau deja înlăturate prin abrogarea acestora de către OG 7/2001.
Abrogarea este o modalitate de încetare a ființei juridice a unui act normativ și prin OG 7/2001 au încetat orice efecte juridice ale OG 73/1999, în timp ce respingerea unei ordonanțe constituie o infirmare a politicii legislative.
Așa cum s-a exprimat în doctrina de specialitate, dacă domeniul reglementării abrogate, prin ordonanța respinsă a format obiectul unei reglementări anterioare, prezumția repunerii ordonanței ce abrogase acea reglementare nu se justifică, întrucât chiar din ipoteza textului rezultă că ordonanța abrogată nu a mai fost supusă legiferării.
Dacă s-ar accepta punctul de vedere, că urmare a respingerii, prin lege, a unei ordonanțe abrogate s-ar ajunge la ipoteza legiferării negative, întrucât s-ar legifera negativ într-un domeniu deja existent
Având în vedere considerentele decurgând din textul art.62 al Legii 24/2000, precum și cele care izvorăsc din teoria ordonanței guvernamentale, Curtea constată că judecătorul fondului a dat o corectă interpretare prevederilor legale aplicabile în materia abrogării unei norme de drept.
Dispozițiile art.62 alin.3 teza finală au caracter de excepție, iar excepțiile sunt de strictă reglementare și aplicabilitate.
În afara acestor argumente din care rezultă că abrogările succesive au fost irevocabile, urmează a se avea în vedere prevederile art.1 alin.3 din Codul fiscal, lege în vigoare la data introducerii acțiunii.
Chiar dacă ar mai fi fost în vigoare prevederile art.9 lit.c și art.10 din Legea 80/1995, privind statutul cadrelor militare, facilitățile respective nu se mai puteau acorda, pentru că nu sunt prevăzute în Codul fiscal.
Codul fiscal stabilește cadrul legal pentru impozitele și taxele prevăzute la art.2, între acestea figurând și impozitul pe venit.
și scutirile sunt, în cazul impozitului pe venit, expres și limitativ prevăzute în Codul fiscal, ele fiind de strictă interpretare.
În titlul III Impozitul pe venit - Cod fiscal reglementează contribuabilii, sfera de cuprindere a impozitului, veniturile neimpozabile și veniturile din salarii etc.
Din prevederile art.55 alin.2 lit.c, rezultă că dreptul de soldă lunară, indemnizațiile, primele, premiile, sporurile și alte drepturi sunt asimilate salariilor, veniturile din salarii se impozitează cu o cotă de 16%, așa cum reiese din prevederile art.43 Cod fiscal.
Din examinarea prevederilor Titlului III al Codului Fiscal privind impozitul pe venit, se constată că legiuitorul nu a prevăzut nici un fel de facilitate pentru cadrele militare sau cele asimilate decorate.
În conformitate cu prevederile art.1 alin.3 din Codul fiscal, lege care reglementează impozitele și taxele și precizează contribuabilii, în materie fiscală dispozițiile acestui cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, iar în caz de conflict între acestea se aplică dispozițiile Codului fiscal.
Suntem așadar în prezența unei reglementări exprese, privind prevalența unei norme de drept, în raport cu altă normă.
De altfel, teza din art.1 alin.3 Cod fiscal se regăsește în principiile generale de aplicare a normei de drept în timp, consacrată în legislația civilă română.
Astfel, în cazul unui conflict între o normă specială, cuprinsă într-o lege specială și o altă normă specială cuprinsă într-o lege generală prevalează norma specială din legea ulterioară.
Așadar, prevalează în speță norma specială de natură fiscală cuprinsă în Codul fiscal.
Întrucât această lege nu conține reglementări privind reducerea sau scutirea impozitului pe venit pentru persoanele decorate, urmează că facilitățile cuprinse în Legea 80/1995 nu mai sunt aplicabile începând cu 1 ianuarie 2004, data intrării în vigoare a Codului fiscal.
Având în vedere toate motivele expuse mai sus, Curtea găsește recursul reclamantului nefondat și în baza art.312 Cod pr.civilă, urmează a-l respinge
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr. 3034 din 12 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimații pârâți MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL POLIȚIEI G, MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 23 Ianuarie 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Jud. red. -
MB/ 29.01.2008
Jud. Fond. A
Președinte:Doina LupeaJudecători:Doina Lupea, Iuliana Rîciu, Elena Canțăr
