Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2.055/2008
Ședința publică din 06 octombrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Augusta Chichișan
JUDECĂTOR 2: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 3: Gheorghe Cotuțiu G -
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanții, și -, împotriva sentinței civile nr. 224/CA din 22.04.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalul Bistrița N, în contradictoriu cu intimații, COMUNA PRIN PRIMAR și CONSILIUL LOCAL, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea nr. 188/1999) indemnizație dispozitiv.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu 2 lei taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că, în data de 03.10.2008, s-a înregistrat la dosarul cauzei un înscris din partea recurenților la care s-au anexat dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate pentru recurs.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază cauza în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA:
Asupra prezentului recurs constată:
Prin sentința civilă nr. 224/CA/2008 din 22 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița -N s-a admis excepția necompetenței materiale a Secției comerciale și de contencios administrativ a Tribunalului Bistrița N privind soluționarea acțiunii formulate de reclamanții -, -, -, -, și, excepție ridicată din oficiu de către instanță și s-a dispus disjungerea judecării cererilor privind pe acești reclamanți.
Prin aceeași sentință a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, și în contradictoriu cu pârâții COMUNA, prin primar și CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că la termenul din 8.04.2008 s-a constatat că pârâta Primăria com. a depus o situație a reclamanților, din care rezultă că reclamanții de rând 1 - 7 sunt funcționari publici, iar reclamanții de rând 8-20 au calitatea de personal contractual.
In aceste condiții, instanța de fond, față de calitatea de personal contractual a celor treisprezece reclamanți menționați în acțiune și cu precizarea făcută în adresa nr. 1.336 din 12.03.2008, din oficiu a invocat excepția necompetenței secției comerciale de contencios administrativ, excepție asupra căruia instanța urma a se pronunța la termenul ulterior, care a fost și termenul de soluționare în fond a cauzei, reprezentantul reclamanților arătând că își susține acțiunea așa cum a fost formulată în scris, solicitând admiterea acțiunii a reclamanților de rând 1 - 7, cu obligarea pârâților la acordarea indemnizației de dispozitiv, fără cheltuieli de judecată.
Instanța pronunțându-se asupra excepției ridicată din oficiu a admis excepția, constatând că este necompetentă a soluționa acțiunea reclamanților de rând 8 - 20, întrucât aceștia au calitatea de personal contractual, competența revenind astfel secției civile a Tribunalului Bistrița -N, astfel că acțiunea acestora a fost disjunsă și trimisă spre competentă soluționare la această secție.
Privitor la ceilalți reclamanți de rând 1 - 7, instanța a constatat că aceștia au calitatea de funcționari publici și că este competentă a soluționa acțiunea acestora.
Pe fond, tribunalul cu privire la acești din urmă reclamanți a constatat că pretențiile formulate prin acțiune sunt neîntemeiate, astfel că acțiunea a fost respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Prin Ordinul nr. 496/28.07.2003 au fost aduse modificări și completări la Anexa nr. l la Ordinul nr. 275/2002, cu modificările și completările ulterioare, prin care au fost aprobate "Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor legii la salarizarea personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Indemnizația de dispozitiv prevăzută la punctul 9.2 din Ordinul nr. 275/2002, cu modificările și completările ulterioare, prevederi introduse de Ordinul nr. 696/28.07.2003 (conform cărora indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice) este întemeiată pe dispozițiile art. 13 din Legea nr. 138/1999, (potrivit cărora cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civile beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25 % din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază ) precum și pe dispozițiile art. 17 alin. 2 din nr.OUG 63/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Administrației și Internelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 604/2003, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare la data emiterii ordinului (potrivit cărora personalul beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației, precum și, în limita bugetului aprobat, de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională).
Personalul civil din ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice și care beneficiază de indemnizație de dispozitiv potrivit pct. 9.2 din Ordinul nr. 275/2002, cu modificările și completările ulterioare și personalul oricăror alte structuri ale administrației publice centrale/locale, care nu se află în structura organizatorică a Ministerului Internelor și Reformei Administrative sunt două categorii de personal distincte, nefiind relevant faptul că ambele își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
In concluzie, personalului din cadrul aparatului propriu de specialitate al autorităților administrației publice locale nu îi sunt aplicabile dispozițiile Ordinului nr. 275/2002, cu modificările și completările ulterioare, aceste dispoziții fiind aplicabile exclusiv angajaților
De altfel, funcționarilor publici ce își desfășoară activitatea în cadrul autorităților publice le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 188/1999 rep. privind Statutul funcționarilor publici, și a altor acte normative speciale.
Astfel, prin art. 31 din Legea nr. 188/1999 rep. ( art. 29 în forma anterioară), se stabilește că pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici beneficiază pe lângă salariu de prime și alte drepturi salariale, în condițiile legii, alin. 2, prevăzându-se totodată, că salarizarea funcționarilor publicii se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționari publici.
Pe de altă parte, prin nr.OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, nu a fost prevăzută și indemnizația de dispozitiv solicitată de reclamanți, și această indemnizație nu a fost prevăzută nici printr-un act normativ anterior similar, respectiv nr.OUG 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005.
Față de toate aceste considerente, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 312.pr.civ. reclamanții, și -, solicitând admiterea acțiunii ca întemeiată și obligarea pârâtului la plata indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25 % din salariul de bază, începând cu data de 01.01.2005 și până în prezent, actualizată cu indicele inflației de la data nașterii dreptului și până la plata efectivă.
În motivarea recursului reclamanții au arătat că prin acțiunea introductivă a invocat ca temei pct. 9.2. din Ordinul nr. 496/2003 emis de care uniformizează sistemul de acordare a veniturilor salariale personalului care își desfășoară activitatea sub autoritatea, prin comasarea celor două domenii, cel al internelor și cel al administrației publice, astfel personalul din administrația publică urmând a beneficia de o indemnizație lunară de dispozitiv în procent de 25 % din salariul de bază.
Au invocat reclamanții și dispozițiile art. 1 alin. 2 lit. e din nr.OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, care impune principiul egalității între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminărilor în exercitarea drepturilor economice, iar prin acordarea sporului de dispozitiv se asigură egalitatea de tratament economic, salarial al personalului din cadrul aceleiași autorități.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, Curtea l-a apreciat ca fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Cele două acte administrative, respectiv Ordinul nr. 275/2002 și Ordinul nr. 496/2003, emise de către Ministerul Administrației și Internelor au fost date în considerarea dispozițiilor Legii nr. 138/1999, privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții.
Se poate constata, chiar din textul menționat anterior, că Legea nr. 138/1999 reglementează salarizarea a două categorii de personal, militar și civil, angajați în cadrul acelorași instituții, respectiv instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Față de această prevedere expresă cuprinsă chiar în titlul legii, singura concluzie ce se poate desprinde este că doar categoriile de personal ce se încadrează în dispozițiile legii pot pretinde aplicarea drepturilor conferite de către aceasta.
Așa cum s-a arătat anterior, de beneficiul Legii nr. 138/1999 se pot bucura doar personalul militar și cel civil angajat în instituțiile publice expres prevăzute, respectiv de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Reclamanții sunt funcționari publici angajați în aparatul propriu al unei unități administrativ teritoriale organizată ca atare în cadrul Primăriei Comunei și nu în cadrul unei instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
În privința Ordinului nr. 496 din 28 iulie 2003 emis de către Ministerul Internelor și Reformei Administrative indicat de către reclamanți ca temei juridic al cererii de chemare în judecată, Curtea constată următoarele:
În conformitate cu art. 10 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, actele normative inclusiv ordinele și instrucțiunile emise de organele administrației publice centrale se publică în Monitorul Oficial al României partea
Nici Ordinul nr. 496/2003 și nici cel anterior, respectiv nr. 275/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial, astfel încât, nu au puterea de lege ce le este conferită de faptul publicării.
Prin Ordinul nr. 496/2003 s-a extins în mod nejustificat sfera de aplicare a unei legi, act normativ de valoare superioară, adăugând astfel la lege. Atât Legea nr. 138/1999 cât și Ordinul nr. 275/2002 se adresează unei categorii limitate de salariați, astfel încât printr-o modificare adusă ultimului act administrativ nu poate fi extinsă sfera de adresabilitate a legii și funcționarilor publici din administrația locală.
În conformitate cu caracterul limitat, sub aspectul subiectului căruia i se adresează, al Legii nr. 138/1999, trimiterea din art. 9 pct. 2 al Ordinului nr. 496/2003 la personalul civil din administrația publică trebuie înțeleasă în sensul că și personalul civil al instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională, beneficiază de sporul de dispozitiv dar numai cei din instituțiile pe care legiuitorul le-a avut în vedere la adoptarea Legii nr. 138/1999.
Nu se poate reține discriminarea în sensul nr.OG 137/2000, deoarece salarizarea diferită este determinată de condițiile de muncă diferite, de specificul muncii și de diferența dintre unitățile în care sunt încadrați funcționarii publici.
Pentru toate aceste considerente, Curtea va aprecia recursul declarat de către reclamanți ca fiind nefondat, iar în temeiul art. 312 alin. 1.pr.civ. raportat la dispozițiile legale enunțate anterior va respinge recursul declarat de către reclamanți și va menține în întregime hotărârea atacată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanții, și -, funcționari publici ai Primăriei și Consiliului Local al Comunei, jud. B- împotriva sentinței civile nr. 224/CA din 22 aprilie 2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bistrița N pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 06 octombrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - G - - -
red.Gh./dact./2 ex./29.10.2008
jud.fond..
Președinte:Augusta ChichișanJudecători:Augusta Chichișan, Mihaela Sărăcuț, Gheorghe Cotuțiu
