Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia /2008. Curtea de Apel Suceava

Pe rol judecarea recursurilor declarate de pârâții NSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN, cu sediul în S,-, Județul S și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S în calitate de reprezentant al MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în S,-, Județul S, împotriva sentinței nr. 2910 din 12.10.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal. ( dosar nr- ).

La apelul nominal au lipsit pârâții recurenți, reclamanții intimați:, Răstoacă, și intervenienți în nume propriu - intimat G, și.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursurile în stare de judecată a trecut la soluționarea acestora.

Declarând dezbaterile închise, după deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal sub nr. 4367/86 din 12.06.2007 reclamanții Răstoacă, au chemat în judecată pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin Direcția Generală Reglementări Juridice și Contencios și Inspectoratul de Poliție al Județului S, solicitând instanței obligarea acestora în solidar la plata primelor de concediu pentru anii 2004, 2005 și 2006, conform art. 37 pct.2 din Ordonanța nr. 38/ 30.01.2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor aprobată prin Legea nr. 353/2003 publicată în Of. nr. 65/02.02.2003, să fie obligat pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, în calitate de ordonator principal de credite, să cuprindă în bugetul pe anul 2007 sumele necesare plății primelor de concediu ce se cuvin fiecăruia în parte, să fie obligați pârâții la plata respectivelor sume actualizate cu indicele de inflație, la data plății efective.

În motivarea acțiunii arată reclamanții că sunt funcționari publici în cadrul și că potrivit art. 33 al.2 (actualul art. 34 al.2) din Legea nr.188/1999 " funcționarul public are dreptul, pe lîngă îndemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu". Ulterior, acest drept a fost suspendat prin acte normative successive, respectiv art.3 al.1 din OG nr.33/2001, iar începând cu anul 2002 măsura suspendării a fost menținută de legile bugetului de stat - art.12 al.4 din Legea nr.631/2002, art.9 al.7 din Legea nr. 507/2003 și art. 8 al.7 din Legea nr. 511/2004.

Au mai arătat reclamanții că sunt îndreptățiți la prima de vacanță pe ultimul trei ani, motivat de faptul că suspendările dispuse în legile bugetului anual și-au încetat aplicabilitatea la momentul formulării prezentei acțiuni, neexistând nici un act normativ care să abroge dispozițiile art. 34 al. 2 din Legea nr. 188/1999, republicată.

Prin întâmpinare, Ministerul Internelor și Reformei Administrative a solicitat respingerea cțiunii ca nefondată, motivat de faptul că potrivit art.37 al.2 teza I din OG nr.38/2003, acordarea drepturilor bănești reglementate prin acest act normativ, inclusiv a primelor de concediu se face în limitele fondurilor bugetare aprobate anual. Aplicarea acestui text a fost suspendată anual prin acte normative succesive - art. 9 al.7 din Legea nr. 507/2003 până la 31.12.2004, art.8 al.7 din Legea nr. 511/2005 până la 31.12.2005 și prin art. 5 al.5 din Legea nr.379/2005 până la 31.12.2006.

Totodată a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor cu motivarea că, în conf. cu prev. art. 4 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, angajarea cheltuielilor din bugetul aprobat Ministerului Internelor și Reformei Administrative se face numai în limita creditelor bugetare aprobate.

Pârâtul Inspectoratul Județean de Poliție S, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, în esență, cu aceeași motivare, a suspendării dispozițiilor privind acordarea primei de concediu prin legile bugetului de stat.

Au fost formulate cereri de intervenție în interes propriu de către G, și prin care au solicitat să se constate că și ei beneficiază de aceleași drepturi conform legilor în vigoare.

Soluționând cauza în fond, Tribunalul Suceava - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2910 din 12 octombrie 2007, admis acțiunea principală formulată de reclamanți, a admis cererile de intervenție în interes propriu formulate de one, și, a admis cererea de chemare înn garanție a Ministerului Economiei și Finanțelor B și a obligat pârâții să le plătească reclamanților și interveninenților drepturile bănești cuvenite cu titlu de primă de concediu pentru anii 2004, 2005 și 2006, egale cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, actualizate cu inticele de inflație. A obligat chematul în garanție să aloce și să vireze prim pârâtului sumele necesare pentru plata acestor drepturi.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că potrivit art. 37 din OG nr.38/2003 acordarea drepturilor bănești acordate prin acest act normativ,inclusiv a primelor de concediu se face în limitele fondurilor bugetare aprobate anual.

Potrivit art. 33 al. 2 din Legea nr. 188/1999 ( în prezent art. 34 al. 2 din actuala lege) funcționarul public, are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu și că suspendarea succesivă a acordării primei anuale prin diferite acte normative nu au dus la stingerea dreptului, dispoziția prevăzută de art. 34 al. 2 din Legea nr. 188/1999 republicată fiind în vigoare și neabrogată.

Împotriva sentinței au declarat recurs, în termen legal pârâții.

În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean S arată că, în cazuri speciale aplicarea unui act normativ poate fi suspendată printr-un alt act normativ de același nivel sau de nivel superior, situație în care se vor prevedea, în mod expres, data la care se produce suspendarea, precum și durata ei determinată, că prelungirea suspendării ori modificarea sau abrogarea actului normativ ori a dispoziției suspendate poate face obiectul unui act normativ sau al unei dispoziții exprese, cu aplicare de la data expirării suspendării și că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite, cu încadrarea în resursele financiare.

Pârâta în calitate de reprezentant al Ministerulului Economiei și Finanțelor a arătat că, potrivit art. 2 din OG nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, "ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii". Astfel, responsabilitatea asigurării creditelor necesare revine ordonatorului principal de credite și nu Ministerului Finanțelor Publice.

Recursurile sunt nefondate și vor fi respinse pentru următoarele considerente:

Astfel, Curtea reține că, potrivit art. 37 al. 2 din OG nr.38/2003," la plecarea în concediul de odihnă polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu. Polițistul are dreptul să solicite acordarea salariului de bază cuvenit pentru perioada de concediu, cu anticipație. Salariul de bază și prima de concediu se plătesc cumulat, cu cel puțin 5 zile înaintea datei plecării în concediu. În cazul în care concediul de odihnă se efectuează fracționat, prima de concediu și salariul de bază se acordă cu anticipație, o singură dată".

Este adevărat că, prin legile bugetare anuale aplicarea dispozițiilor legale mai sus citate a fost suspendată, însă, fiecare, din legile bugetare își încetează aplicabilitatea la 31 decembrie a anului în curs, astfel încât și dispoziția privind suspendarea încetează la această dată.

Pe cale de consecință, neexistând nici o dispoziție expresă privind desființarea dreptului reglementat de dispozițiile art. 37 al. 2 din OG nr. 38/2003 în materialitatea sa, apare evidentă obligația instituției de a plăti funcționarului public prima de vacanță pentru anii 2004 - 2006.

Față de cele ce preced, Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor nr.OG38/2003 cât și a dispozițiilor din legile bugetare anuale de suspendare a aplicării acestor dispoziții, astfel încât în cauză nu este incident nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, cum nici din oficiu nu s-au identificat motive de casare de ordine publică, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, recursurile declarate urmează a fi respinse ca nefondate.

Pentru aceste motive,

În numele legii,

DECIDE,

Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâtul INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN S, cu sediul în municipiul S,-, județul S cu sediul în S,-, Județul S și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI S în calitate de reprezentant al MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PUBLICE B, cu sediul în S,-, Județul S, împotriva sentinței nr. 2910 din 12.10.2007 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 10 ianuarie 2008.

Președinte, Judecători, Grefier,

Red.

Jud.;

Dact.

Ex. 2/ 14.01.2008

Președinte:Nemenționat
Judecători:Nemenționat

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia /2008. Curtea de Apel Suceava