Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2075/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ Nr. 2075/2009
Ședința publică de la 23 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 3: Claudia
GREFIER:
Pe rol judecarea recursului declarat de către pârâta INSTITUȚIA PREFECTULUI JUDEȚULUI H împotriva sentinței civile nr. 3921/25.11.2008 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Hunedoara în contradictoriu cu intimații, C, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE H, având ca obiect
litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999) suplimentul postului.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a prezentat referatul cauzei constatându-se că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
S-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea reclamanților-intimați, care solicită respingerea recursului promovat de recurenta-pârâtă, ca nefondat.
Curtea, în lipsa vreunei cereri prealabile, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare în baza actelor existente la dosarul cauzei.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 3921 din 25.11.2008 a Tribunalului Hunedoara, pronunțată în dosar nr- s- luat act de renunțarea la judecată a reclamanților, C, împotriva MINISTERULUI INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE B, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE
S-a admis acțiunea reclamanților, C, formulată împotriva pârâtei Instituția Prefectului județului H reprezentată prin Prefectul județului H și în consecință:
A fost obligată pârâta să recalculeze și să plătească reclamanților, proporțional cu timpul lucrat, drepturile bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu 1.01.2004 și până la data de 25.11.2008, data pronunțării hotărârii, sume actualizate în raport cu rata inflației calculată de la data scadenței și până la data plății efective.
În motivare se arată că reclamanții, C, împotriva pârâților INSTITUTUL PREFECTULUI JUD. H, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE H prin TREZORERIA MUN. au chemat în judecată pârâții INSTITUTIA PREFECTULUI JUD. H, MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE H prin TREZORERIA MUN. D, solicitând ca prin hotărârea ce de va pronunța:
- să fie obligați pârâții de i și ii la calcularea, acordarea și plata către reclamanți, pentru fiecare în parte, pe perioada în care sunt îndreptățiți. conform legii, începând cu data pronunțării prin care fost soluționată acțiunea, sumelor cu titlu de drepturi salariale cuvenite reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, drepturi prevăzute de art. 31 alin. 1 lit c și d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată;
- să fie obligați pârâții de I și II la calcularea, acordarea și plata către reclamanți, pentru fiecare în parte, pe perioada în care sunt îndreptățiți conform legii, începând cu data de 01.01.2004 și până la data pronunțării hotărârii prin care fost soluționată acțiunea, sumelor cu titlu de drepturi salariale cuvenite reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, drepturi prevăzute de art. 31 alin. 1 lit c și d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată;
- să fie obligați pârâții de I și II la plata diferențelor cuvenite, actualizate cu indicele de inflație, de la data nașterii dreptului, la data plății efective;
- să fie obligată pârâta de III la eliberarea prin Trezoreria D tuturor sumelor cuvenite, calculate și actualizate cu rata inflației.
În motivarea acțiunii reclamanții au arătat că toți au calitatea de funcționari publici și potrivit disp. art. 31 din Legea nr. 188/1999 republicată, pentru activitatea desfășurată au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Reclamanții sunt salarizați ai Instituției Prefectului jud. H, aând calitatea de funcționari publici, fiind salarizați în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999, care prevede că acestia au dreptul să primească pe lângă salariul de bază și sporul de vechime în muncă și cele două sporuri, respectiv suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare.
Este de principiu ca o normă legală, odată reglementată, trebuie să producă efecte, fiind împotriva rațiunii de exista a legilor să aibă doar caracter formal.
Potrivit art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, "Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional".
Astfel, dreptul reclamanților la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare este un drept de creanță și, prin urmare, este un bun în sensul art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenția menționată.
De asemenea, prin art. 38. se prevede, că drepturile persoanelor încadrate în muncă nu pot face obiectul vreunei tranzacții, renunțări sau limitări, ele fiind apărate de stat împotriva oricăror încălcări manifestărilor de subiectivism, abuz sau arbitrariu.
La data de 24.11.2008 reclamanții au depus cerere de renunțare la judecată față de pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, Direcția Generală a Finanțelor Publice
Având în vedere prev. art. 246 Cod proc.civ. precum și manifestarea de voință a reclamanților exprimată în scris prin cererea depusă la data de 24.11.2008, instanța luat act de declarația reclamanților de renunțare la judecată față de pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative B, Direcția Generală a Finanțelor Publice
Față de împrejurarea că reclamanții au renunțat la judecată față de pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice, nu s- mai impus analizarea excepției lipsei calității procesuale pasive a acesteia, invocată de aceasta prin întâmpinare.
Așa fiind, în baza art. 31 alin. 1 lit. c și din Legea nr. 188/1999 republicată, instanța admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanți.
A fost obligată pârâta să recalculeze și să plătească reclamanților, proporțional cu timpul lucrat, drepturile bănești reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază începând cu 1.01.2004 și până la data de 25.11.2008, data pronunțării hotărârii, sume actualizate în raport cu rata inflației calculată de la data scadenței și până la data plății efective.
Împotriva sentinței a declarat recurs Instituția Prefectului jud. H, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, solicitând desființarea ei și respingerea acțiunii.
În motivare se arată că, conform prev. art. 29 din Legea nr. 188/2009 " pentru activitatea depusă funcționarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de bază, sporuri și indemnizații", iar potrivit art. 30 alin. 1 din legea menționată "sistemul de salarizare al funcționarilor publici se stabilește prin lege".
Prin Legea nr. 161/2003 - Titlul III Reglementări privind funcția publică și funcționarii publici, art. XIII, Legea nr. 188/1998 privind Statutului funcționarilor publici, publicată în Monitorul Oficial al României, s- modificat și completat potrivit art. 21, după cum urmează:
Art. 29 va avea următorul cuprins:
"Pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul gradului.
Funcționarii publici beneficiază de prime și alte drepturi salariale în condițiile legii.
Salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici".
Potrivit art. XXV din Legea nr. 161/2003, "Prevederile art. 22, art. 29 alin. 1 art. 49/1, art. 52 - 56, art. 74/1, precum și ale art. 83 alin. 4 referitoare la acordarea indemnizației de detașare din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, "se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004".
Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici fost publicată în Monitorul Oficial nr. 251/2004, preluând modificările din Legea nr. 161/2003 în ceea ce privește drepturile salariale. În prezent, prin republicarea Legii nr. 188/1999 în Monitorul Oficial al României nr. 365/29.05.2007, s- dat textelor o nouă renumerotare suplimentului postului și suplimentului treptei de salarizare, fiind prevăzute de art. 31, potrivit căruia:
"Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul de vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare".
În perioada anilor 2004 - 2006 prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare au fost suspendate prin OUG 92/2004, privind reglementarea unor drepturi salariale și altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005 și prin OG 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006.
Relevant este că potrivit art. XIII din Legea nr. 251/2006, prevederile art. 29 81) lit. și d din Legea nr. 188/1999 au reintrat în vigoare la data de 1.01.2007.
În concluzie, atât prin Legea nr. 188/1999 așa cum a fost modificată prin Legea nr. 161/2003, Legea nr. 261/2006 în special prin dispozițiile Legii nr. 181/1999 republicată, funcționarii publici au dreptul la aceste sporuri în mod legal.
Chiar dacă Statutul funcționarilor publici prevăzut că, salariile și alte drepturi ale funcționarilor publici, trebuie stabilite prin lege, la această dată sunt stabilite numai prin ordonanțe și anume: OUG nr. 33/2001, OUG nr. 192/2002, OUG nr. 92/2004, OUG nr. 2/2006, OG nr. 6/2007.
Prin urmare, deși aceste drepturi salariale ale funcționarilor publici sunt legale, momentan nu sunt aplicabile, nefiind prevăzute în actul normativ care reglementează salarizarea funcționarilor publici, ultimul act normativ fiind OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.
Intimații prin întâmpinare au solicitat respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței tribunalului, arătând că dreptul la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare constituie un drept de renumerare a muncii care face parte din conținutul complex al dreptului fundamental la muncă.
Examinând recursul, instanța constată următoarele:
Așa cum se poate constata din conținutul cererii introductive reclamanții solicită, în mod direct, plata unor sume concrete, reprezentând echivalentul valoric al celor două suplimente salariale.
Sub acest aspect, Curtea constată că cele două drepturi salariale le sunt recunoscute de către lege reclamanților. Mai mult decât atât dreptul în sine nu a fost negat de către angajator (autoritatea publică chemată în judecată).
Singura obiecție, pertinentă, este în privința cuantumului concret al suplimentelor cerute.
Reclamanții au solicitat obligarea la plata unui procent de 25 % din salariu, pentru fiecare dintre sporurile solicitate.
Se poate constata, din conținutul normei legale incidente în cauză (art. 31 lit. c și d din Legea nr. 188/1999) că procentul indicat în acțiunea introductivă nu se regăsește în norma legală."Art. 31:
(1) Pentru activitatea desfășurată, funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din:
a) salariul de bază;
b) sporul pentru vechime în muncă;
c) suplimentul postului;
d) suplimentul corespunzător treptei de salarizare."
Indicarea oricărui procent sau statuarea acestuia printr-o hotărâre judecătorească ar reprezenta, în această situație, o adăugare la lege, fără fundament legal. Indicarea procentului este un atribut exclusiv al legiuitorului. Puterea judecătorească nu este îndreptățită să adauge normei legale noi reglementări.
De asemenea, aplicarea, prin analogie, a unei alte norme legale nu se poate realiza în prezenta cauză. Faptul că anumite sporuri sunt acordate funcționarilor publici într-un procent de 25 %, nu permite aplicarea prin analogie a acestui procent și în privința celor două sporuri ce se discută în prezenta cauză.
Reclamanții nu pot invoca deci o normă legală, în vigoare, care să reglementeze, în mod direct cuantumul celor două suplimente.
Norma legală incidentă este clară: funcționarii publici au dreptul la cele două suplimente, iar atât legea, cât și Curtea le recunoaște reclamanților acest drept. Norma legală nu prevede însă cuantumul concret al sporurilor și nici nu există o altă normă legală care să prevadă acest cuantum.
Chiar dacă legea însăși, respectiv art. 3 Cod civil, impune intervenția creativă a judecătorului cauzei pentru identificarea normelor de drept sau principiilor de drept care confirmă sau dimpotrivă infirmă temeinicia pretențiilor deduse judecății, tăcerea efectivă a legii, respectiv, lipsa oricărei dispoziții legale care să susțină, în sens pozitiv, pretențiile reclamanților, nu poate fi acoperită, în speță, prin analogie cu o altă normă legală, eventual similară (spor de vechime, etc.).
Curtea reține deci, în acord cu cele arătate și în hotărârea atacată că pentru a fi posibilă acordarea sporurilor respective, este absolut necesar ca în primul rând să fie posibilă cuantificarea (calcularea) celor două suplimente, ca părți componente ale salariului funcționarilor publici.
Or, pentru cuantificarea celor două suplimente, este necesară existența unor dispoziții date în aplicarea (executarea) art. 31 alin 1 lit. c) și d). din Legea nr. 188/1999, atribuție ce revine fie legiuitorului, în cazul promovării unui act normativ cu forță juridică de lege, fie Guvernului, în cazul promovării unei hotărâri date în executarea prevederilor respective din Legea nr. 188/1999.
Sub acest aspect, practica judecătorească este în sensul că este inadmisibilă în condițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, cererea de chemare în judecată prin care se solicită obligarea Guvernului să emită un act normativ cu conținut special (Decizia nr. 1257 din 28 februarie 2007, în Jurisprudența Secției de contencios administrativ a pe anul 2007 - Semestrul I, p. 17-20).
În condițiile în care nu este reglementată modalitatea de calcul a suplimentului postului și a suplimentului gradului (treptei de salarizare), suntem în prezența unuidrept virtual, ceea ce presupune că acordarea acestor drepturi ar însemna, pe de o parte, obligarea angajatorului la plata unor sume de bani imposibil de calculat, iar, pe de altă parte, eventuala cuantificarea de către instanță în raport cu diverse criterii, reprezintă o nesocotire a Deciziei Curții Constituționale nr. 820/2008, în cuprinsul căreia s-a reținut expresis verbis, că "instanțele judecătorești nu au competența să anuleze sau să refuza aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, și să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative", astfel că nu au nici competența de a se substitui legiuitorului ori executivului în privința acordării efective a unui drept prevăzut de lege, dar care în prezent nu este pasibil de exercitare efectivă.
Curtea reține ca fiind pe deplin incidente în speță dispozițiile nr. 820/2008, precitată, întrucât acest act reglementează o problemă de principiu, chiar dacă se referă doar la un anumit act normativ, respectiv cea a imposibilității instanțelor judecătorești de a anula sau de a refuza aplicarea unor acte normative cu putere de lege. Decizia menționată afirmă necesitatea respectării principiului legalității, respectiv imposibilitatea instanței de a acorda drepturi salariale (cuantumul acestora) prin analogie cu alte situații.
În același timp, prin admiterea unor asemenea acțiuni în condițiile în care dispozitivul sentinței nu ar identifica, pentru că nu are cum, suma la care urmează a fi obligată autoritatea pârâtă, ar presupune pronunțarea unor hotărâri judecătorești nesusceptibile de executare.
Față de cele menționate anterior, in baza art. 312 alin. 1 raportat la art. 304 alin. 1 punctul 9. va admite recursurile și se va modifica hotărârea atacată în sensul că respinge cererea de chemare în judecată, raportat la faptul ca legiuitorul R nu a cuantificat inca printr-o norma cele doua sporuri anterior enuntate. Dupa necesara interventie a legiuitorului, intimatii au dreptul la obligarea recurentilor sa recunoasca si sa achite aceste sporuri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Prefectul județului H împotriva sentinței civile nr. 3921/25.11.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Hunedoara pe care o modifică în sensul că respinge acțiunea reclamanților.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 23 iunie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red. dact. GC
3 ex/14.07.2009
Jud.primă instanță:
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Axente Irinel Andrei, Claudia
