Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2089/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr. 188/1999 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 2089
Ședința publicădin 20 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Nastasi Dorina
JUDECĂTOR 2: Andrieș Maria
JUDECĂTOR 3: Ududec Elena
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate depârâțiiDirecția Generală a Finanțelor Publice a Județului, cu sediul în municipiul S,-, județul șiMinisterul Finanțelor Publice, cu sediul în B,-, sector 5, împotrivasentinței nr.1160 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
La apelul nominal au lipsit pârâții-recurenți și reclamantul intimat.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constatând recursurile în stare de judecată în conformitate cu disp. art.150 Cod proc. civilă rămâne în pronunțare.
upă deliberare,
CURTEA,
Asupra recursurilor de față, constată;
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, înregistrată sub nr- din 04.05.2009, reclamantula chemat în judecată pârâta DGFPS, solicitând obligarea acesteia la plata:
1. sumelor de bani reprezentând suplimentul postului în cuantum de 25% din salariul de încadrare, în conformitate cu dispozițiile art.31 alin.1 lit.c din Legea nr. 188/1999, începând cu data de 01 ianuarie 2004 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, sume actualizate cu rata inflației până la data plății efective a sporului;
2. să calculeze și să plătească drepturile reprezentând suplimentul corespunzător treptei de salarizare, în cuantum de 25%, în conformitate cu dispozițiile art.31 alin.1 lit.d din Legea nr. 188/1999, începând cu data de 01 ianuarie 2004 până la data rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii, sumele să fie actualizate cu rata inflației până la data plății efective a sporului;
3. să achite drepturile actualizate cu rata inflației până la data plății efective a sporului și într-un termen maxim de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În motivarea hotărârii a arătat reclamantul următoarele:
În perioada 2004 -2009 avut calitatea de funcționar public în cadrul DGFPS, beneficiind în această calitate de toate drepturile care decurg din prevederile legale. Funcționarii publici au un statut legal, privind stabilirea unui sistem unitar de salarizare.
A arătat că suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare sunt prevăzute la art. 31 alin.1 lit. c si d din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată.
A mai învederat instanței faptul că până la republicarea din anul 2007 Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici când s-a dat textelor o nouă numerotare, suplimentul postului si suplimentul treptei de salarizare erau prevăzute la art. 29 alin.1 lit. c si d din lege.
Dreptul la plata acestor suplimente derivând dintr-un raport de funcție publică odată câștigat, nu poate fi făcut inaplicabil ca efect al suspendării actului normativ sau a dispoziției care îl consacra.
Măsura suspendării acordării suplimentului postului și suplimentului treptei de salarizare a afectat doar exercițiul dreptului, nu și existența acestuia iar această măsură nu a condus la pierderea dreptului salarial stabilit prin lege.
Se precizează că este cunoscută opinia Înaltei Curți de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, în soluționarea recursului în interesul legii declarat într-o cauză similară, în care a dispus ca " pentru un drept prevăzut să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercițiului lui, un atare drept nu poate fi considerat că nu a existat în perioada 2004 - 2009, pentru care exercițiul lui a fost suspendat, iar nu înlăturat. Astfel, s-ar ajunge la situația ca un drept patrimonial, a cărui existență este recunoscută, să fie vidat de substanța sa și practic să devină lipsit de orice valoare ( Decizia XXIII / 12.12.2005).
În dovedire a depus la dosar practică judiciară a Tribunalului Suceava.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art.31 alin.1 lit.c și d și art.109 din Legea nr.188/1999 republicată, art.38 și 39 din Legea nr.53/2003.
Pârâta, legal citată, nu a depus la dosar întâmpinare.
Prin sentința nr.1160 din 15 iunie 2009 Tribunalul Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea și a obligat pârâții Ministerul Finanțelor Publice B și Direcția Generală a Finanțelor Publice S să plătească reclamantului sumele reprezentând suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază datorat pentru 01.01.2004 - 15.06.2009 - data pronunțării hotărârii, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Totodată a obligat pârâții să îi plătească reclamantului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Reclamantul este funcționar public, angajat la DGFPS și potrivit art.40 alin.2 lit.c din Codul Muncii, obligația de a acorda salariaților toate drepturile ce decurg din lege, din contractul de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă încheiate revine angajatorului, respectiv pârâtei.
În acest context reclamantul având calitatea de funcționar public, este salarizat în conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999 și are dreptul să primească, pe lângă celelalte drepturi, cele două sporuri, respectiv suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare, așa cum au fost reglementate prin art. 31 alin.1 lit. c și d din actul normativ citat.
Aplicarea acestor prevederi a fost suspendată succesiv, prin dispozițiile art. 44 din nr.OUG 92/2004, aprobată prin Legea nr. 76/2005 și ale art. 48 din nr.OG 2/2006, aprobată prin Legea nr. 417/2006, în perioada 22 mai 2004 - 31 decembrie 2006.
Instanța a constatat că nici unul dintre actele normative menționate nu conține vreo referire la eventualitatea desființării acestor drepturi, ci doar la suspendarea exercițiului lui, suspendare care nu echivalează cu însăși înlăturarea lor, dispoziția prevăzută de art. 31 din Legea nr. 188/1999 republicată fiind în vigoare și nefiind abrogată.
Așa fiind, pentru ca un drept prevăzut într-un act normativ să nu devină doar o obligație lipsită de conținut, redusă la nudum jus - ceea ce ar constitui o îngrădire nelegitimă a exercitării lui - un atare drept nu poate fi considerat că nu există în perioada de timp în care exercițiul lui este suspendat, iar nu înlăturat.
Reclamantul nu a primit până în prezent, de la apariția actului normativ sporurile respective și acest drept tinde să fie lipsit de conținut, iar pentru această îngrădire pârâta nu are justificare printr-o cauză de utilitate publică.
Mai mult, este de principiu că o normă legală, o dată reglementată, trebuie să producă efectele, fiind împotriva rațiunii de a exista a legilor să aibă doar caracter formal.
Potrivit art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru Apărarea dreptului și a Libertăților Fundamentale: "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului".
Astfel, dreptul reclamantului la sporurile salariale reprezentând suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare este un drept de creanță și, prin urmare, este un bun în sensul art.1 din Protocolul adițional 1 la Convenția menționată.
Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S și Ministerul Finanțelor Publice B, solicitând modificarea sentinței recurate și în rejudecare, respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivarea recursului, Direcția Generală a Finanțelor Publice Saa rătat că în perioada 2004 - 2005, prevederile referitoare la suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare au fost suspendate prin Legea nr. 164/2004, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 76/2005 și prin Ordonanța Guvernului nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 417/2006. De asemenea, a arătat că dispozițiile legale nu prevăd un cuantum de 25% din salariul de bază pentru suplimentul postului și nici pentru suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
În motivarea recursului, Ministerul Finanțelor Publice a arătat, în esență, că instanțele judecătorești nu pot reglementa o omisiune legislativă, întrucât aceasta ar echivala cu transformarea puterii judecătorești într-un legislator pozitiv, ceea ce contravine dispozițiilor art. 61 din Constituție, care prevăd că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, dar printr-o reglementare ulterioară, Parlamentul va putea să stabilească, ținând seama de reglementările în vigoare și cuantumul drepturilor salariale solicitate de reclamant. De asemenea, a arătat că în perioada 2004 - 2006, dispozițiile referitoare la suplimentul postului și la suplimentul treptei de salarizare au fost suspendate prin acte normative succesive (OUG nr. 92/2004, Legea nr. 76/2005, nr.OUG 2/2006 și Legea nr. 417/2006 ).
Recursurile sunt fondate și vor fi admise pentru următoarele considerente:
Prin decizia nr.20 din 21.09.2009 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile unite, a fost admis recursul declarat în interesul legii de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.31 alin.1 lit."c" și "d" din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, republicată, s-a stabilit că în lipsa unei cuantificări legale nu se pot acorda pe cale judecătorească drepturile salariale constând în suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
a urmare, având în vedere și dispozițiile art.329 alin.3 Cod procedură civilă,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, cu sediul în municipiul S,-, județul și Ministerul Finanțelor Publice B, cu sediul în B,-, sector 5, împotrivasentinței nr.1160 din 15 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, contencios administrativ și fiscal în dosar nr-.
Modifică sentința recurată și în rejudecare respinge ca nefondată acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 20 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Jud. fond.
Tehnored.
2ex/3.12.2009
Președinte:Nastasi DorinaJudecători:Nastasi Dorina, Andrieș Maria, Ududec Elena
