Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 211/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.211/ Dosar nr-
Ședința publică de la 24 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă judecător
JUDECĂTORI: Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche Lorența
- -
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENȚĂ A PERSOANELOR B împotriva sentinței civile nr.694/CA/21.10.2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 17 martie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 24 martie 2009.
CURTEA:
Asupra recursului de față, constată că:
La data de 27 mai 2008, reclamanții și funcționari publici, au chemat în judecată pe pârâtul Serviciu Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor B, solicitând pe calea acțiunii în contencios administrativ obligarea pârâtului să aloce, să calculeze și să plătească drepturile bănești cu titlu de indemnizație de dispozitiv în cuantum de 25% lunar, din salariul de bază, începând cu data de 15.11.2005 și până la 15.08.2007 pentru reclamantului și începând cu 15.11.2005 până la 6.06.2007 pentru reclamanta, obligarea pârâtelor la plata sumelor actualizate cu rata inflației de la data nașterii drepturilor și până la data plății efective și consemnarea mențiunilor privind indemnizația de dispozitiv în carnetele de muncă, fără cheltuieli de judecată.
Acțiunea reclamanților a format obiectul dosarului nr- a Tribunalului Brașov.
În acest dosar instanța de fond a pronunțat sentința civilă nr. 694/CA/21.10.2008 prin care a dispus următoarele:
S-a admis acțiunea formulată de reclamantele și în contradictoriu cu pârâtul Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor B și în consecință:
A fost obligat pârâtul să calculeze și să achite reclamatelor drepturile salariale reprezentând indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din salariu de bază, actualizată cu rata inflației la data efectivă a plății,aferente perioadei 15.11.2005 - 15.08.2007 pentru reclamanta și perioadei 15.11.2005 - 06.06.200 pentru reclamanta și să efectueze cuvenitele mențiuni în carnetele de muncă ale reclamatelor.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut în fapt și în drept următoarele:
În fapt, reclamanții au avut calitatea de funcționari publici în cadrul aparatului de specialitate al pârâtului, aspect confirmat de către acesta prin întâmpinare ( fila 13 ).
Indemnizația de dispozitiv a fost reglementată prin Legea 138/1999 și vizează cadre militare angajate pe bază de contract și salariații civili din cadrul, și .
Prin ordinul nr. 496/28.07.2003 emis de, la pct. 9.2 s-a prevăzut că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea in domeniul administrației publice" iar, la pct. 31.1,se arată că prin personal civil, in sensul prezentului ordin, se înțelege funcționarii publici și personalul contractual din.
Personalul civil din beneficiază de drepturile stabilite prin prezenta lege ( Legea 138/1999 ) cu excepția celui din domeniul administrației publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13 din lege.
Art. 13 din Legea 138/1999 prevede că indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, indemnizația de comandă și gradații, respectiv din salariul de bază, se acordă cadrelor militare in activitate, militari angajați pe bază de contract și salariaților civili.
Rezultă așadar, din analiza și interpretarea textelor de lege arătate anterior, că salariaților civili le este recunoscut beneficiul indemnizației de dispozitiv, in cuantum de 25% din salariul de bază, deoarece cadrele militare și militarii angajați pe bază de contract beneficiază, in plus, față de salariații civili, și de alte sporuri și drepturi salariale prevăzute în Legea 138/1999, fiind evident faptul că, prin Ordinul 496/2003, Ministrul Administrației și Internelor a urmărit ca în rândul personalului care beneficiază de indemnizația de dispozitiv,să fie cuprins și personalul civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice,tocmai pentru a înlătura discrepanțele în ceea ce privește drepturile de natură salarială de care beneficiază personalul aflat în subordinea și/sau coordonarea, asigurându-se astfel egalitate de tratament salarial și nediscriminatoriu pentru personalul din cadrul aceleiași autorități.
Așa fiind, în temeiul pct. 9.2, pct. 31.1 din Ordinul nr. 496/2003, art. 13 din Legea 138/1999, raportat la art. 1, art. 10 și art. 18 din Legea 554/2004, acțiunea reclamanților va fi admisă.
Având în vedere prevederile art.1082 și art.1084 Cod civil, instanța a dispus actualizarea sumelor acordate conform indicelui de inflație, obligând totodată pârâta să facă cuvenitele mențiuni în carnetul de muncă al fiecărui reclamant referitoare la plata acestei indemnizații, în temeiul art. 8 din Decretul nr. 92 din 1976.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen legal pârâtul Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor B, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile atacate, și în consecință respingerea acțiunii formulate de reclamant ca neîntmeiată și nelegală pentru următoarele motive:
Sentința atacată este nelegală deoarece prima instanță a admis acțiunea reclamanților, în temeiul prevăzut de art. 13 din Legea nr. 138/1999 și a pct. 9.2 din Ordinul nr. 496/2003 raportate la art. 31.1 din același act normativ, dar aceste dispoziții se aplică și personalului din, Ministerul Justiției, și nu personalului din autoritățile administrației publice locale.
În esență recurenta a susținut că drepturile privind indemnizația de dispozitiv nu se poate aplica funcționarilor publici din cadrul acestuia și că potrivit Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale i se aplică principiile de la art. 2 alin.1 din această lege republicată, recurenta fiind subordonată Consiliului Local conform HCL nr. 387/4.07.2008 și HCL 643/20.12.2004.
Se susține că prin hotărârea dată, instanța de fond nu a ținut cont de aceste aspecte, astfel încât hotărârea dată este nelegală.
În drept și-a întemeiat recursul pe prevederile Legii nr. 138/1999, Ordinul 496/2003 și ale Legii nr. 215/2001, republicată.
În probațiune recurenta a depus înscrisuri (filele 5-9), copie de pe extras cont, copie HCL nr.387/2005 și HCL nr. 643/2004.
Recurentul a timbrat legal recursul ( fila 4 dosar).
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului, sentința civilă atacată nr. 694/CA/21.10.2008 a Tribunalului Brașov, prin prisma criticilor de recurs, constată recursul declarat de pârâtul Serviciul Public Comunitar Local de Evidență a Persoanelor B ca nefondat.
Astfel, se reține că în mod corect a apreciat instanța de fond situația de drept și de fapt dedusă judecății, soluționând corect și legal cererea formulată de cele două reclamante.
În cauză, din întreg probatoriul administrat se reține că instanța de fond a făcut aplicarea prevederilor legale, incidente în cauză respectiv dispozițiile art. 13 din Legea nr. 138/1999 și ale pct.9.2 din Ordinul nr. 496/2003, astfel încât critica recurentei privind nelegalitatea sentinței atacate nu poate fi reținută în cauză.
Faptul că cele două reclamante au calitatea de funcționar public, prin natura funcției lor și atribuțiile de serviciu le sunt aplicabile prevederi ce reglementează sporul de dispozitiv ca un element componențial al salariului lunar.
Așa fiind, se va înlătura critica recurentei sub acest aspect.
Cât privește cea de-a doua critică, în sensul că hotărârea atacată este nelegală, deoarece instanța de fond nu a ținut cont de faptul că pârâtul este o autoritate locală în subordinea Consiliului Local B, și că funcționarilor publici li se aplică prevederile și principiile din art. 2 alin.1 din Legea administrației publice locale, modificată și republicată, nu poate fi primită nici această critică, deoarece calitatea de funcționar public reglementată prin Legea nr. 188/1999 republicată, presupune respectarea și acordarea drepturilor salariale reglementate de aceasta și de celelalte acte normative sus menționate, care în mod corect au fost reținute de instanța de fond prin hotărârea dată.
Ca atare, înscrisurile depuse de recurentă în susținerea recursului declarat, respectiv hotărârea de Consiliu Local, nu conduc la modificarea sentinței atacate, ele urmând a fi înlăturate, dar prin acestea recurenta a dovedit calitatea sa de pârât, persoană cu personalitate juridică, respectiv, având calitatea de angajator al reclamanților.
În concluzie, pentru considerentele de fapt și de drept, văzând dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, art. 304 pct.1 Cod procedură civilă, instanța constată că cele două critici de recurs sunt neîntemeiate, sens în care vor fi înlăturate, iar recursul declarat este nefondat.
Ca urmare, în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, se va respinge recursul cu consecința menținerii sentinței atacate ca legală și temeinică.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de recurentul Serviciul Public Comunitar Local de Evidența Persoanelor B cu sediul în B,-, împotriva sentinței civile nr. 694/CA/21 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - -
Grefier
Red. /24.03.2009
Dact./01.04.2009/ 2 ex.
Jud. Fond:
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche Lorența
