Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 212/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 8.04.2009
SENTINȚA CIVILĂ Nr.212
Ședința publică din 22 iunie 2009
PREȘEDINTE: Răzvan Pătru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta -, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care văzând că s-a solicitat judecarea și în lipsă, potrivit dispozițiilor art.242 alin.2 Cod procedură civilă, instanța reține cauza în pronunțare.
CURTEA
Deliberând asupra prezentei acțiuni în justiție, constată:
1. Cererea de chemare în judecată:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Arad la data de 5 ianuarie 2009, sub nr-, reclamanta () a chemat în judecată, pe calea contenciosului administrativ, pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, solicitând obligarea ei să o redistribuie într-o funcție publică de aceeași categorie, grad sau clasă cu funcția deținută de ea în cadrul Autorități Naționale Vamale; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că are calitatea de funcționar public și a fost angajata, în funcția de inspector vamal asistent, treapta a III-a până la data de 1 ianuarie 2007 când și-a încetat activitatea în baza Ordinului nr. 10086/29.dec.2006, ca urmare a desființării Biroului Vamal.
Deși, potrivit dispozițiilor art. 104 din Legea nr. 188/1999, cu modificările și completările ulterioare, pârâta avea obligația să o redistribuie și să-i acorde un loc de muncă potrivit pregătirii ultimei funcții, aceasta nu i-a oferit nici un loc de muncă, deși i-a adresat mai multe notificări în acest sens.
2. Argumentele pârâtului:
Prin întâmpinarea depusă la termenul din 23.02.2009 (atașate la filele 29-32 din dosarul Tribunalului Arad ), pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a invocat excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad în soluționarea cauzei, invocând dispozițiile art. 1 alin. 1 din nr.HG 1000/2005, cu modificările și completările ulterioare, art. 1 din nr.OUG 21/2008, art. 3 alin. 1 Cod procedură civilă și art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 și a solicitat declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Timișoara.
Pârâta a mai invocat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzută de art.7 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004. Potrivit acestei proceduri, reclamanta avea obligația să se adreseze printr-o plângere prealabilă instituției pârâte cu privire la notificarea sa.
Menționează că notificarea comunicată de reclamantă și înregistrată la. sub nr. -/02.12.2008 nu constituie dovada îndeplinirii plângerii prealabile, fiind doar o cerere de redistribuire, întemeiată de reclamantă pe prevederile art. 104 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum ea însăși menționează și nefiind întemeiată pe prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
Pârâta apreciază că, în situația în care reclamanta s-ar fi aflat în fața unui refuz nejustificat din partea instituției pârâte de a fi redistribuită, situație care nu s-a întâmplat, ar fi trebuit să-l atace printr-o plângere prealabilă adresată instituției pârâte.
Plângerea prealabilă este o condiție specială de exercitare a dreptului la acțiune, unul dintre scopurile reglementării sale legale fiind și degrevarea instanțelor judecătorești de contencios administrativ de acele litigii care pot fi soluționate prin această procedură prealabilă.
Cum reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii procedurii plângerii prealabile, pârâta solicită admiterea acestei excepții și respingerea ca inadmisibilă a acțiunii reclamantei.
Pârâta invocă de asemenea excepția inadmisibilității acțiunii, motivată de faptul că reclamanta nu a dovedit că ar fi suferit o vătămare ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei solicitări adresate instituției pârâte. În acest sens obligația de aor edistribui pe reclamantă incumbă pe toată durata cât aceasta se află în corpul de rezervă, deci până în 31.12.2008, este o obligație de diligentă și faptul că până la această dată, nu a reușit să o distribuie într-o funcție publică echivalentă cu funcția deținută (inspector vamal asistent, treapta 3) nu este de natură a dovedi culpa și nu poate angaja răspunderea instituției pârâte pentru că în prezent reclamanta (eliberată din funcție în urma reorganizării ) nu are loc de muncă.
În consecință, pârâta susține că reclamanta nu a dovedit că ar fi suferit vreo vătămare în sensul prevăzut de art. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare, în urma nesoluționării în termenul legal a unei cereri din culpa, motiv pentru care solicită admiterea excepției și respingerea acțiunii ca fiind inadmisibilă.
Pe fondul cauzei, învederează că reclamanta () a fost eliberată din funcția publică deținută (inspector vamal I asistent 3 la Biroului Vamal - Direcția Regională Vamală A) prin Ordinul nr.10086/29.12.2006 emis de Autoritatea Națională a Vămilor potrivit prevederilor art. 84 litera c) și art. 842 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 251/2006, (respectiv ca urmare a reorganizării acestei instituții), dar numai după ce a depus diligențe pentru a i se comunica atât că postul deținut de ea (de inspector vamal I asistent 3 - din cadrul Biroului Vamal - Direcția regională Vamală A) se va desființa, cât și modalitatea de ocupare a funcțiilor publice vacante, respectiv prin examen (avându-se în vedere faptul că exista un număr mai mic de funcții publice vacante în cadrul decât numărul funcționarilor publici care urmau să fie afectați de reorganizare, respectiv cărora li s-au desființat posturile și care ar fi îndeplinit condițiile cerute de lege pentru ocuparea lor), respectiv că în măsura în care nu va opta pentru înscrierea la examen, începând cu 01.01.2007 va intra în vigoare ordinul de eliberare din funcția publică deținută (fapt dovedit prin adresa nr. 70329/28.12.2006 și înregistrat la. sub nr. -/29.12.2006 anexat la prezenta).
Pârâta precizează că funcțiile publice vacante din cadrul au fost puse la dispoziția propriilor funcționari publici (ale căror posturi au fost afectate de reorganizare) care au câștigat examenele organizate în acest sens de către această autoritate.
Arată că reclamanta nu a participat la examenul organizat de Autoritatea Națională a Vămilor la data de 13.12.2006 pentru ocuparea unei funcții vacante existente în statul de funcții al Direcției Regionale Vamale T, motiv pentru care a fost eliberată din funcția publică deținută și din 01.01.2007 a intrat în corpul de rezervă al funcționarilor publici gestionat de
Mai mult, la data de 16.03.2007 președintele a emis Ordinul nr. 2906 prin care aproba regulamentul de organizare și desfășurare a procedurii de testare profesională a funcționarilor publici din corpul de rezervă, care urmau să fie redistribuiți pe funcții publice vacante din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, care s-a adus la cunoștința persoanelor interesate prin publicare pe site-ul
Instituția pârâtă nu deținea datele de domiciliu ale funcționarilor publici aflați în corpul de rezervă, pentru eliberarea din funcția publică a numitei fiind înștiințați doar prin comunicarea Ordinului 10086/29.12.2006 emis de Autoritatea Națională a Vămilor, care nu conține aceste date.
In urma anunțului publicat pe site-ul menționat mai sus, funcționarii publici din corpul de rezervă, care au activat în cadrul, au formulat cereri de redistribuire, iar a organizat testarea acestora în data de 29.03.2007. Pentru această testare reclamanta nu a depus cerere de redistribuire și astfel, nu a participat la testare.
În consecință, faptul că, de la data de 01.01.2007 și până în prezent instituția pârâtă nu a reușit să o redistribuie pe reclamantă într-o funcție publică echivalentă cu funcția publică deținută (respectiv de inspector vamal I asistent 3) nu este de natură a dovedi culpa și nu poate angaja răspunderea instituției în speță.
Notificarea reclamantei cu solicitarea acesteia de a fi redistribuită într-o funcție publică a fost comunicată pârâtei cu aproximativ o lună înainte de ieșirea acesteia din copul funcționarilor publici, prin adresa înregistrată la. sub nr. -/02.12.2008, iar din momentul comunicării cererii de redistribuire și până la împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezervă, respectiv 31.12.2008, nu au fost identificate funcții publice vacante pe care să poată fi redistribuită doamna în condițiile legii.
În raport de cele sus menționate și de dispozițiile art. 104 din Legea nr. 188/1999, republicată, în vigoare la data introducerii acțiunii (potrivit cărora redistribuirea funcționarilor publici se face de Agenția Națională a Funcționarilor Publici a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din aceeași localitate sau dintr-o localitate aflată la o distanță de până la 50 km de localitatea de domiciliu, b) in cadrul autorităților sau instituțiilor publice din alt județ sau aflate la o distanță mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea funcționarului public), pârâta solicită să se rețină că solicitările reclamantei (de a fi redistribuită într-o funcție publică de aceeași categorie, grad sau clasă cu funcția deținută în cadrul ) exced prevederilor legale.
3. Probele administrate în cauză:
În susținerea cererii sale, reclamanta a depus la dosar copia carnetului de muncă (atașate la filele 4-7 din dosarul Tribunalului Arad ), copia notificării întocmite de reclamantă la data de 25.11.2008 și transmisă la 28.11.2008 (atașată la fila 8 din dosarul Tribunalului Arad ), copia sentinței civile nr. 4144/10.06.2008, pronunțată de Judecătoria Arad în dosar nr- (atașate la filele 10-11 din dosarul Tribunalului Arad ).
Pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a depus la dosar adresa comunicată de Autoritatea Națională a Vămilor către Agenția Națională a Funcționarilor Publici sub nr. 70.329/28.12.2006 (atașată la fila 34 din dosarul Tribunalului Arad ), copia Ordinului nr. 10086/29.12.2006 emis de vicepreședintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală (atașată la fila 35 din dosarul Tribunalului Arad ), copia Ordinului nr. -.03.2007 emis de Agenția Națională a Funcționarilor Publici (atașate la fila 36 din dosarul Tribunalului Arad ), copia procesului verbal încheiat la 30.03.2007 de membrii comisiei de testare profesională a funcționarilor publici din corpul de rezervă (atașate la filele 37-41 din dosarul Tribunalului Arad ).
4. cauzei:
reclamanta a introdus cererea de chemare în judecată la Tribunalul Arad la data de 5 ianuarie 2009, aceasta fiind înregistrată sub nr- și distribuită la Secția de contencios administrativ și fiscal, litigii de muncă și asigurări sociale.
Prin sentința civilă nr. 425/9.03.2009, Tribunalul Arada admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului Arad în soluționarea cauzei invocată de pârâtă prin întâmpinare, și a dispus declinarea competenței în favoarea Curții de Apel Timișoara - Secția de contencios administrativ și fiscal.
În motivarea soluției, Tribunalul Arada reținut că, având în vedere că pârâta este organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridică, care este organizată și funcționează în subordinea Ministerului Administrației și Internelor conform art. 1 din nr.OUG 21/2008, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. 1 Cod procedură civilă, raportat la art. 10 alin.1 din Legea nr. 554 /2004, cu modificările și completările ulterioare, instanța constată că, din punct de vedere material, competența soluționării prezentului litigiu revine secției de contencios administrativ a Curții de Apel Timișoara, astfel că Tribunalul Arad admite excepția și declină competența în favoarea acestei instanțe.
Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel Timișoara sub nr. 83/108/8.04.2009.
5. Dispozițiile legale aplicabile în cauză:
Întrucât doamna (fostă ) - a avut calitatea de funcționar public anterior eliberării domniei sale din funcție și întrucât solicită redistribuirea într-o funcție publică, în cauză sunt aplicabile dispozițiile din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcționarilor publici, (astfel cum a fost republicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 365 din 29 mai 2007, și modificată ulterior republicării prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 48/2007, Legea nr. 236/2007, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 45/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 125/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 229/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2009, Decizia Curții Constituționale nr. 185/2009, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 37/2009).
Conform art. 22 alin. 1 lit. k) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, "Agenția Națională a Funcționarilor Publici are următoarele atribuții: -
k) realizează redistribuirea funcționarilor publici cărora le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor".
Conform art. 4 alin. 2 și 3 lit. a) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici:
(2) "Exercitarea raporturilor de serviciu se realizează pe perioadă nedeterminată.
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), funcțiile publice de execuție temporar vacante pe o perioadă de cel puțin o lună pot fi ocupate pe perioadă determinată, astfel:
a) prin redistribuirea funcționarilor publici din corpul de rezervă care îndeplinesc condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice respective".
Redistribuirea funcționarilor publici este reglementată de art. 104 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care are următorul conținut:
(1) "Redistribuirea funcționarilor publici se face de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici, astfel:
a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din aceeași localitate sau dintr-o localitate aflată la o distanță de până la 50 km de localitatea de domiciliu;
b) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din alt județ sau aflate la o distanță mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea funcționarului public.
(2) Redistribuirea funcționarilor publici se face într-o funcție publică de aceeași categorie, clasă și același grad profesional cu funcția publică deținută de funcționarul public.
(3) Redistribuirea se poate face și într-o funcție publică inferioară vacantă, cu acordul scris al funcționarului public.
(4) Redistribuirea într-o funcție publică de conducere se face cu respectarea alin. (2) sau, după caz, a alin. (3) numai dacă funcționarul public a îndeplinit atribuții similare cu atribuțiile funcției publice de pe care se efectuează redistribuirea.
(5) Agenția Națională a Funcționarilor Publici va asigura redistribuirea pe funcții publice temporar vacante, ca urmare a suspendării titularului pe o perioadă de cel puțin o lună, a funcționarilor publici din corpul de rezervă care îndeplinesc condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice respective. În cazul în care există mai mulți funcționari publici care îndeplinesc condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice respective, Agenția Națională a Funcționarilor Publici organizează, în colaborare cu autoritatea sau instituția publică în cadrul căreia se află funcția publică vacantă, o testare profesională pentru selectarea funcționarului public care urmează să fie redistribuit.
(6) Redistribuirea funcționarilor publici din corpul de rezervă se dispune prin ordin al președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.
(7) Conducătorii autorităților și instituțiilor publice au obligația de a numi funcționarii publici redistribuiți cu caracter permanent sau temporar.
(8) În cazul în care conducătorii autorităților și instituțiilor publice refuză încadrarea funcționarilor publici în condițiile alin. (7), funcționarul public se poate adresa instanței de contencios administrativ competente".
Regimul juridic al corpului de rezervă al funcționarilor publici este reglementată de art. 105 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care are următorul conținut:
(1)Corpul de rezervă este format din funcționarii publici care au fost eliberați din funcția publică în condițiile art. 99 alin. (1) lit. a) - c), e) și g) și este gestionat de Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
(2) Funcționarii publici părăsesc corpul de rezervă și pierd calitatea de funcționar public în următoarele situații:
a) după împlinirea termenului de 2 ani de la data trecerii în corpul de rezervă;
b) în cazul în care Agenția Națională a Funcționarilor Publici îl redistribuie într-o funcție publică vacantă corespunzătoare studiilor absolvite și pregătirii profesionale, iar funcționarul public o refuză;
c) angajarea în baza unui contract de muncă pe o perioadă mai mare de 12 luni;
d) la cererea funcționarului public".
6. Analiza instanței:
6.1 Cu privire la excepția neîndeplinirii procedurii prealabile:
Pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici a invocat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzută de art.7 alin.1 din Legea contenciosului administrativ nr.554/2004. Potrivit acestei proceduri, reclamanta avea obligația să se adreseze printr-o plângere prealabilă instituției pârâte cu privire la notificarea sa.
Pârâta a menționat că notificarea comunicată de reclamantă și înregistrată la. sub nr. -/02.12.2008 nu constituie dovada îndeplinirii plângerii prealabile, fiind doar o cerere de redistribuire, întemeiată de reclamantă pe prevederile art. 104 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum ea însăși menționează și nefiind întemeiată pe prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările și completările ulterioare.
În această privință, instanța observă că reclamanta a formulat cererea de redistribuire la 28.11.2008, fără a primi un răspuns în termen de 30 de zile, astfel încât la data introducerii acțiunii, 5 ianuarie 2009, erau incidente în dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 (conform cărora "se asimilează actelor administrative unilaterale și refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim ori, după caz,faptul de a nu răspunde solicitantului în termenul legal"), raportat la art. 7 alin. 5 din aceeași lege (conform cărora "în cazul acțiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agenția Națională a Funcționarilor Publici sau al celor care privesc cererile persoanelor vătămate prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, precum șiîn cazurile prevăzute la art. 2 alin. (2) și la art. 4nu este obligatorie plângerea prealabilă), nefiind obligatorie plângerea prealabilă în condițiile în care autoritatea administrativă pârâtă nu a răspuns în termenul legal la cererea reclamantei.
Prin urmare, față de dispozițiile legale citate mai sus, instanța va respinge această excepție ca nefondată.
6.2 Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii:
Agenția Națională a Funcționarilor Publici a invocat și excepția inadmisibilității acțiunii, motivată de faptul că reclamanta nu a dovedit că ar fi suferit o vătămare ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei solicitări adresate instituției pârâte. În acest sens, a arătat pârâta, obligația de aor edistribui pe reclamantă incumbă pe toată durata cât aceasta se află în corpul de rezervă, deci până în 31.12.2008, este o obligație de diligentă și faptul că până la această dată, nu a reușit să o distribuie într-o funcție publică echivalentă cu funcția deținută (inspector vamal asistent, treapta 3) nu este de natură a dovedi culpa și nu poate angaja răspunderea instituției pârâte pentru că în prezent reclamanta (eliberată din funcție în urma reorganizării Autorității Naționale a Vămilor) nu are loc de muncă.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii - invocată de pârâtă pe considerentul că reclamanta nu are calitatea de persoană vătămată, instanța urmează aor espinge, având în vedere dispozițiile art. 2 alin. 1 litera a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Astfel, conform acestei dispoziții legale, prin persoană vătămată se înțelege "orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri".
În speță, instanța reține că pârâta nu a dat un răspuns în termenul legal de 30 de zile la cererea reclamantei de redistribuire a sa în altă funcție publică.
De asemenea, instanța reține că reclamanta era titulara unui drept de a fi redistribuită în anumite condiții, față de dispozițiile art. 104 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
În consecință, instanța apreciază că reclamanta îndeplinește condițiile prevăzute de art. 2 alin. 1 litera a) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, fiind titulara unui drept vătămată prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, astfel încât va respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
6.3 Cu privire la fondul cauzei:
Doamna () a fost eliberată din funcția publică deținută (inspector vamal I asistent 3 la Biroului Vamal - Direcția Regională Vamală A) prin Ordinul nr.10086/29.12.2006 emis de Autoritatea Națională a Vămilor potrivit prevederilor art. 84 litera c) și art. 842 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 251/2006, (respectiv ca urmare a reorganizării acestei instituții).
Reclamanta () a solicitat în prezenta cauză obligarea pârâtei Agenției Naționale a Funcționarilor Publici să o redistribuie într-o funcție publică de aceeași categorie, grad sau clasă cu funcția deținută de ea în cadrul Autorității Naționale a Vămilor.
sa a adresat pârâtei cererea de redistribuire la 28.11.2008, fără a primi un răspuns anterior sesizării instanței.
Instanța observă că din dispozițiile art. 104 alin. 1 din Legea nr. 188/1999 rezultă că Agenția Națională a Funcționarilor Publici este autoritatea competentă să facă redistribuirea funcționarilor publici eliberați din funcție ca urmare a reorganizării instituțiilor publice.
Conform art. 104 alin. 2 din Legea nr. 188/1999, redistribuirea funcționarilor publici se face într-o funcție publică de aceeași categorie, clasă și același grad profesional cu funcția publică deținută de funcționarul public, iar potrivit alineatului al treilea al art. 104, redistribuirea se poate face și într-o funcție publică inferioară vacantă, dar numai cu acordul scris al funcționarului public.
Din cuprinsul acestor dispoziții legale, rezultă că reclamanta are dreptul de a fi redistribuită în funcțiile publice vacante, în măsura în care există astfel de funcții vacante și care să îndeplinească și condițiile prevăzute de art. 104 alin. 1 din Legea nr. 188/1999, respectiv ca funcțiile publice astfel oferite prin redistribuire să fie:
a) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din aceeași localitate sau dintr-o localitate aflată la o distanță de până la 50 km de localitatea de domiciliu; sau
b) în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din alt județ sau aflate la o distanță mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, la cererea funcționarului public.
Instanța observă că reclamanta nu a solicitat redistribuirea sa în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din alt județ sau aflate la o distanță mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, astfel încât sunt aplicabile numai dispozițiile art. 104 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 188/1999, respectiv ca redistribuirea să se facă în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din aceeași localitate sau dintr-o localitate aflată la o distanță de până la 50 km de localitatea de domiciliu.
Instanța constată, totodată că la data de 16.03.2007 președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici a emis Ordinul nr. 2906, prin care aproba regulamentul de organizare și desfășurare a procedurii de testare profesională a funcționarilor publici din corpul de rezervă, care urmau să fie redistribuiți pe funcții publice vacante din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, care s-a adus la cunoștința persoanelor interesate prin publicare pe site-ul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, întrucât Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu deținea datele de domiciliu ale funcționarilor publici aflați în corpul de rezervă, deoarece pârâta a fost înștiințată cu privire la eliberarea din funcția publică a reclamantei doar prin comunicarea Ordinului 10086/29.12.2006 emis de Autoritatea Națională a Vămilor, care nu conține aceste date.
În urma anunțului publicat pe site-ul menționat mai sus, funcționarii publici din corpul de rezervă care au activat în cadrul Autorității Naționale a Vămilor au formulat cereri de redistribuire, iar pârâta a organizat testarea acestora în data de 29.03.2007.
Pentru această testare reclamanta nu a depus cerere de redistribuire și, astfel, nu a participat la testare.
În consecință, instanța apreciază că nu se poate imputa pârâtei faptul că, de la data de 01.01.2007 și până în prezent nu a reușit să o redistribuie pe reclamantă într-o funcție publică echivalentă cu funcția publică deținută (respectiv de inspector vamal I asistent 3).
În acest sens, instanța subliniază că reclamanta a fost eliberată din funcția publică deținută numai după ce Autoritatea Națională a Vămilor a depus diligențe pentru a i se comunica atât că postul deținut de ea (de inspector vamal I asistent 3 - din cadrul Biroului Vamal - Direcția regională Vamală A) se va desființa, cât și modalitatea de ocupare a funcțiilor publice vacante, respectiv prin examen, examen la care reclamanta nu s-a prezentat.
Mai mult decât atât, după eliberarea din funcția publică, doamna - nu s-a prezentat nici la testarea funcționarilor publici din corpul de rezervă care au activat în cadrul Autorității Naționale a Vămilor, testare organizată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici la data de 29.03.2007.
Instanța observă că obligația Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de redistribuire a funcționarilor publici nu este una absolută, care să implice redistribuirea tuturor funcționarilor publici eliberați din funcție.
Dimpotrivă, redistribuirea se face în funcție de numărul locurilor vacante existente în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din aceeași localitate sau dintr-o localitate aflată la o distanță de până la 50 km de localitatea de domiciliu și într-o funcție publică de aceeași categorie, clasă și același grad profesional cu funcția publică deținută de funcționarul public.
Numai în măsura în care funcționarul public este de acord cu redistribuirea într-o funcție publică inferioară vacantă, este posibilă redistribuirea în astfel de condiții, și numai în măsura în care funcționarul public solicită redistribuirea sa în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din alt județ sau aflate la o distanță mai mare de 50 km de localitatea de domiciliu, este posibilă redistribuirea sa în cadrul acestor autorități.
Or, reclamanta nu a formulat astfel de solicitări și nici nu s-a dovedit că au fost disponibile în perioada respectivă, pentru redistribuire, funcții publice în cadrul autorităților sau instituțiilor publice din localitatea de domiciliu a reclamantei sau dintr-o localitate aflată la o distanță de până la 50 km de localitatea de domiciliu, funcții publice disponibile al căror număr să fie egal sau mai mare decât cel al funcționarilor publici eliberați anterior din cauza reorganizării instituțiilor publice în care au fost numiți.
În măsura în care numărul funcțiilor publice disponibile depășea numărul funcționarilor publici ce urmau a fi redistribuiți, selectarea acestora pe baza unei testări constituia o măsură rezonabilă, dispusă, de altfel, de pârâtă în luna martie 2007.
Date fiind aceste limite legale, și întrucât reclamanta nu a făcut nici un demers ulterior eliberării din funcția publică pentru a fi redistribuită, respectiv nu s-a prezentat nici la testarea funcționarilor publici din corpul de rezervă care au activat în cadrul Autorității Naționale a Vămilor, testare organizată de Agenția Națională a Funcționarilor Publici la data de 29.03.2007, instanța apreciază că nu este întemeiată prezenta cerere - de obligare a pârâtei la redistribuirea reclamantei într-o funcție publică de aceeași categorie, grad sau clasă cu funcția deținută de ea în cadrul Autorități Naționale Vamale.
În consecință, instanța va respinge ca nefondată acțiunea formulată de reclamanta (fostă ) - în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Cu privire la cheltuielile de judecată:
Cu privire la cererea de obligare a pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, instanța reține că, în condițiile în care s-a respins acțiunea reclamantei, se impune și respingerea cererii accesorii privind obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată, conform art. 274 Cod de Procedură Civilă.
Cu privire la calea de atac împotriva hotărârii:
Având în vedere dispozițiile art. 20 alin. 1 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, conform cărora "hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare", instanța reține că împotriva prezentei hotărâri se poate exercita calea de atac a recursului în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii către părți.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția neîndeplinirii procedurii prealabile, invocată de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici.
Respinge acțiunea formulată de reclamanta (fostă ) -, domiciliată în municipiul A,-, bloc 195,. 9, județ A (cu domiciliul procesual alesla Cabinet de avocat, în municipiul A, -, - scara B,. 8, județ A) în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, cu sediul în mun. B,-, sector 3.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicarea hotărârii.
Pronunțată în ședința publică din 22.06.2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Red./29.06.2009
Tehnored. /5 ex./29.06.2009
Președinte:Răzvan PătruJudecători:Răzvan Pătru
