Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 219/2008. Curtea de Apel Brasov

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 219 /R/2008 Dosar nr. 5675/-

Ședința publică din data de 25 martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Silviu Barbu

- - - - JUDECĂTOR 3: Georgeta Bejinaru

- - - - președinte de secție

GREFIER -

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor împotriva sentinței nr. 3585/din 6 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect - litigiu funcționari publici - drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 18 martie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, în baza art. 146 Cod procedură civilă și în baza dispozițiilor art. 260 alin. 1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru data de 25 martie 2008.

CURTEA

Asupra recursului de față.

Constată că prin sentința nr. 3585/din 6 noiembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Brașovs -a respins excepția necompetenței materiale a Tribunalului Brașov invocată de pârâtă prin întâmpinare și s- admis acțiunea formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâtele: Autoritatea Națională a Vămilor și Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B, s-a anulat Decizia nr. 7795/05.06.2007 emisă de pârâta Direcția Regională Vamală B, și au fost obligate în solidar pârâtele să îi plătească reclamantei prima de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu corespunzătoare perioadei lucrate 13.03.2006-31.12.2006, în sumă de 861 lei.

Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut următoarele: înscrisul emis de Direcția Regională Vamală B înregistrat sub nr. 7795/05.06.2007 nu este o simplă adresă deși are această aparență deoarece prin conținutul său se comunică respingerea plângerii administrative formulată de reclamantă și în consecință adresa susmenționată întrunește caracterele unui act administrativ în sensul prevăzut. de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004.

În consecință fiind un act administrativ emis de o autoritate publică de nivel local competența de soluționare a cererii de anulare a actului revine Tribunalului Brașov conform art. 10 din Legea nr. 554/2004 și art. 2 pct. 1 lit. d) Cod procedură civilă. motiv pentru care excepția de necompetență materială a instanței a fost respinsă, împrejurarea că doar Autoritatea Națională a Vămilor are personalitate juridică neavând relevanță în contenciosul administrativ și nici în raporturile de serviciu ale funcționarilor publici, și nici calitatea ordonatorilor de credite, principal,secundar sau terțiar.

Pe fond acțiunea reclamantei a fost admisă având în vedere că suspendarea aplicării unui drept nu echivalează cu înlăturarea, respectiv pierderea acestui drept retroactiv pe perioada suspendării, în speță nesubzistând cazurile limitativ și expres prevăzute de art. 53 din Constituția României.

Faptul că în bugetul Autorității Naționale a Vămilor nu au fost prevăzute sume pentru plata primelor de concediu nu are relevanță juridică, constituind simplă situație de fapt.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Autoritatea Națională a Vămilor prin reprezentant în teritoriu irecția egională entrup. ccize și perațiuni amale rașov criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în baza art. 304 pct. 9 și 3041Cod procedură civilă.

În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că prin art. 9 alin.7 din Legea nr. 507/2003; art. 8 alin. 7 din Legea nr. 511/2004, art. 5 alin. 5 din Legea nr. 379/2005 dispozițiile art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 au fost suspendate în mod succesiv; în bugetul instituțiilor publice nu au fost prevăzute sume pentru plata acestor prime de concediu. Se invocă prevederile art. 64 din Legea nr. 24/2000 care reglementează posibilitatea suspendării unui act normativ și arată că în speță a fost un caz special deoarece prin bugetul de stat pe anii 2001- 2006 nu s-au putut suporta cheltuielile cu primele de concediu. Consideră că pe perioada în care a fost suspendată dispoziția din norma legală nu a fost în vigoare.

Intimata reclamantă a depus la dosar concluzii scrise prin care a solicitat respingerea recursului declarat. Consideră că dreptul la prima de concediu pentru funcționarii publici nu a fost abrogat ci doar suspendat exercițiul acestui drept.

Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate, Curtea constată recursul ca nefondat.

Corect s-a reținut de tribunal situația de fapt și s-au aplicat prevederile legale incidente speței.

Reclamanta este funcționar public.

Conform art. 34 alin. 2 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (art. 35 după ultima republicare) " funcționarul public are dreptul pe lângă indemnizația de concediu la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu care se impozitează separat."

Prima de concediu este deci un drept de remunerare care s-a născut din lege și conferă titularilor prerogativele de a pretinde celuilalt subiect al raportului juridic să efectueze o anumită prestație, în speță de a da o anumită sumă de bani.

Faptul că acest drept a fost suspendat succesiv prin legile bugetului de stat ( reținute corect de recurentă) nu echivalează cu înlăturarea lui.

Un drept câștigat în temeiul unei legi nu poate fi îndrăgit prin reglementări ulterioare și lăsat fără conținut.

Dispozițiile legale care au prevăzut acest drept nu au fost niciodată abrogate; dreptul a existat de la data adoptării normei legale de reglementare și continuă să existe și în prezent.

S-a suspendat doar exercițiul acestui drept prin acte normative temporare.

Față de cele arătate, apărările recurentei privind normele de tehnică legislativă și principiul constituțional al neretroactivității legii nu sunt pertinente în speță.

Pentru considerentele menționate, constatând că toate criticile recurentei sunt neîntemeiate, Curtea în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă și art. 3041Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat și să mențină sentința atacată ca temeinică și legală.

Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de pârâta Autoritatea Națională a Vămilor prin reprezentant în teritoriu Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale B împotriva sentinței nr. 3585/06.11.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția Comercială și de contencios Administrativ.

Fără cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică azi, 25.03.2008

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Red. - 25.03.2008

- 26.03.2008/2 ex

Jud. fond. /

Președinte:Marcela Comșa
Judecători:Marcela Comșa, Silviu Barbu, Georgeta Bejinaru

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 219/2008. Curtea de Apel Brasov