Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2298/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2298
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Adina Calotă Ponea
JUDECĂTOR 3: Costinel
Grefier
S- luat în examinare recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.1015 din 23 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul reclamant și intimata pârâtă DIRECȚIA SILVICĂ TG.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care;
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr.1015 din 23 aprilie 2008, Tribunalul Gorja respins ca neîntemeiată acțiunea reclamantului, în contradictoriu cu Direcția Silvică Tg
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că reclamantul a formulat contestație împotriva hotărârii nr.17/2007 Comitetului Director și a deciziei nr. 373 din 6 decembrie 2007, emisă de Direcția Silvică Tg-J, susținând că nu se face vinovat de abaterile disciplinare reținute în sarcina sa fără însă argumenta această afirmație.
Din cuprinsul deciziei nr. 373/6.12.2007 rezultă că s-a urmat procedura cercetării prealabile și reclamantului i- fost luată notă explicativă cu privire la abaterile disciplinare, atașată la dosar la fila 26, reclamantul fiind notificat cu adresa nr. 9562 din 4 oct. 2007 (fila 24) asupra acestora.
S-a constatat că abaterile disciplinare au fost recunoscute de către petent, invocând anumite apărări ce nu-și găsesc însă reglementare în Ordinul 10491/2005 și instrucțiunile privind folosirea și gestionarea plăcuțelor nr. 13301/25.11.2005, dispozițiile acestora fiind încălcate, iar apărările petentului neputând fi reținute ca întemeiate întrucât în calitate de șef de ocol avea obligația să cunoască legislația specifică și să se conformeze acesteia, dar și ordinului de serviciu (art.19 din Contractul colectiv de muncă și art.15 din Regulamentul intern).
Pe de altă parte, s-a reținut că reclamantul a încălcat dispozițiile 36 din Contractul colectiv de muncă (fila 31), așa cum rezultă din înscrisurile depuse și de altfel din recunoașterea petentului, acesta era angajat cu contract individual de muncă la SC SRL al cărei reprezentat legal este, la 24.04.2007 însă administratorul firmei fiind, soția pădurarului, contractul încetând la 10.09.2007, însă starea de incompatibilitate existat pe tot parcursul efectuării de controale în parchetul exploatat de SC SRL (aprilie 2007).
S-a reținut că nu are nici relevanță pentru soluționarea cauzei faptul că săvârșirea abaterilor disciplinare nu au avut ca urmare și săvârșirea de pagube materiale produse pârâtei, așa cum rezultă într-adevăr din adresa nr. 405 din 5.02.2008 și procesul verbal 784 din 16 martie 2007 (filele 35 și 36), abaterea disciplinară nefiind în toate cazurile condiționată de existența prejudiciului ci a unor urmări dăunătoare produse intereselor bunei desfășurări activității sau prestigiului unității pe care reprezintă, noțiunea de "daune" din art. 100 al Contractului colectiv de muncă neputând fi interpretată deci strict în sensul daunelor materiale.
Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul, care a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie.
Recurentul arată că hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea prevederilor art.304 pct.9 Cod pr.civilă, în sensul că aceasta este lipsită de temei legal și a fost dată cu încălcarea legii, în speță Legea 18/1991, Regulamentul privind organizarea și funcționarea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, precum și a contractului colectiv de muncă din
Se mai arată că instanța de fond a interpretat greșit prevederile art.100 ale Contractului Colectiv de Muncă, cu privire la sancțiunile aplicate personalului care lucrează în silvicultură, întrucât așa cum rezultă din adresa de la fila 35, precum și din procesul verbal de la fila 36 el nu a înregistrat nici un prejudiciu.
Recurentul precizează că instanța de fond în mod greșit și-a motivat soluția că nu este necesar să se producă un prejudiciu material, ci unul care să conducă la diminuarea prestigiului unității, întrucat din actele de la dosar nu rezultă un asemenea prejudiciu moral și că nici raportul reprezentantului P (fila 7) nu cuprinde fapta care să fi condus la vreun prejudiciu unității, ci, dimpotrivă a constatat un plus de 113 mp masă lemnoasă.
Se mai învederează că nici calitatea de specialist pe care a deținut-o cu contract la firma SC""SRL nu a produs nicio daună intimatei pentru că altfel s-ar fi menționat în raportul
Intimata nu a depus întâmpinare, deși a fost citată cu această mențiune.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, potrivit art.3041Cod pr.civilă, Curtea îl apreciază neîntemeiat.
Prin acțiunea promovată, reclamantul a contestat Hotărârea nr.17/2007 a Comitetului Director și Decizia nr.373/06.12.2007.
Conform Deciziei nr.373/06.12.2007, reclamantul a fost sancționat cu suspendarea din funcție pe o durată de 12 luni, făcându-se vinovat de abaterile prevăzute de art.100 lit.e din Contractul Colectiv de Muncă și art.48 alin.2 lit.e din OUG nr.59/2000.
Neregulile pentru care a fost sancționat au fost constatate de Serviciul Control Tehnic și în urma unei sesizări și sunt detaliate pe larg în raportul nr.9562/04.10.2007, întocmit cu ocazia verificării.
Astfel, petentul recurent nu a aplicat plăcuțe de identificare pe arborii inventariați în cadrul partizii nr.249 P, de la Tg- J, actul de punere în valoare la partida menționată a fost întocmit la trei luni de la data punerii în valoare, a reprimit partida la 15.03.2007, fără a specifica în actul de reprimire rezultatul exploatării și nici faptul că a ieșit un volum de 113 mc masă lemnoasă în plus față de prevederile -ului calculat inițial și că se afla în stare de incompatibilitate, întrucât a efectuat verificări, predări și reprimiri în partidele exploatate de SC"" SRL, deși era și angajat cu contract de muncă la această societate.
Din nota explicativă dată în timpul cercetării prealabile reiese că o parte din abaterile săvârșite au fost recunoscute, iar celelalte susțineri n-au putut fi dovedite în concret prin probe.
Cum angajatorul dispune de prerogativa disciplinară, având dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare salariaților săi ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară și cum din probele administrate reiese că petentul a săvârșit abaterile pentru care a fost sancționat, Curtea apreciază că temeinic și legal instanța de fond a respins contestația petentului.
În consecință, în temeiul art.312 Cod pr.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamantul împotriva sentinței nr.1015 din 23 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosar nr-.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2008
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
Red-jud.-
LF/ 2 ex/10.12.2008
Jud.fond:
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Adina Calotă Ponea, Costinel
