Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2305/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2305
Ședința publică de la 11 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 2: Adina Calotă Ponea
JUDECĂTOR 3: Costinel
Grefier
S-au luat în examinare recursurile declarate de pârâții CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA PRIN PRIMAR împotriva sentinței nr.1550 din 1 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurenții pârâți CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA PRIN PRIMAR și intimata reclamantă.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se cererea scrisă de la dosar prin care se solicită judecarea cauzei în lipsă, potrivit art.242 CPC, după care;
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj, reclamanta a chemat în judecată pe pârâții CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA PRIN PRIMAR, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fie obligați pârâții să-i acorde sporul de confidențialitate și de mobilitate, în procent de 25% aplicat salariului de încadrare, începând cu luna mai 2005 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În motivarea acțiunii, reclamanta a susținut că, s-a aflat în raporturi de serviciu cu primăria în perioada menționată și potrivit legii trebuia să primească sporurile de confidențialitate și de mobilitate.
Prin sentința nr.1550 din 1 iulie 2008 Tribunalul Gorja admis acțiunea reclamantei împotriva pârâților CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA PRIN PRIMAR, care au fost obligați la plata drepturilor salariale reprezentând sporul de confidențialitate și de mobilitate, în procent de 25% aplicat salariului de încadrare, începând cu luna mai 2005 și în continuare, sume actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
În considerentele sentinței s-a reținut că, sporurile de confidențialitate și de mobilitate se referă doar la consilierii juridici care pot negocia prestații suplimentare în bani și nu la ceilalți funcționari publici.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâții CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA PRIN PRIMAR, criticând-o ca nelegală și netemeinică.
În motivele de recurs s-a susținut că hotărârea a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii, întrucât nu înseamnă că pentru neacordarea acestor sporuri prin actul de numire, nu poată să intervină un control judiciar împotriva deciziei arbitrare a angajatorului de a nu accepta aceste clauze. A mai susținut că instanța de fond nu face nici un fel de referire la dispoziția nr.1184/2007 emisă de pârât.
Recursul este fondat și urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Reclamanta nu are calitatea de consilier juridic în cadrul pârâtei, ci aceea de inspector I în cadrul Primăriei și a solicitat prin acțiunea formulată acordarea sporului de confidențialitate și de mobilitate aplicat salariului de încadrare.
În conformitate cu prevederile art. 1 alin.3 din OUG 92/2004 sistemul de salarizare al funcționarilor publici cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Această reglementare este aplicabilă începând cu anul 2005.
Pentru anul 2004 modalitatea de salarizarea funcționarilor publici era reglementată de art. 29 din legea nr. 188/1999.
Din cuprinsul art. 29 alin.1 din Legea nr. 188/1999, rezultă că pentru activitatea depusă funcționarii publici au dreptul la salariu, care se compune din salariul de bază, sporuri și indemnizații.
În legislația specială aplicabilă profesiei de consilier juridic și anume în Legea nr. 514/2003, privind Organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic se prevede în cuprinsul art. 16 obligativitatea consilierului juridic de a respecta dispozițiile legale privitoare la interesele contrare în aceeași cauză sau în cauze conexe, precum și cele referitoare la conflictul de interese fiind obligat să respecte secretul și confidențialitatea activității în condițiile legii.
Prevederile acestei legi, inclusiv cele privind confidențialitatea se aplică tuturor categoriilor de consilieri juridici și mai mult în art. 3 din Legea nr. 514/2003 se stipulează că în cazul consilierului juridic numit în funcție acesta are statutul funcționarului, potrivit funcției și categoriei acestuia.
Statutul Funcționarului Public instituie în art. 45 din Legea nr. 188/1999 obligația de confidențialitate a tuturor funcționarilor publici.
Clauza de mobilitate precum și clauza de confidențialitate sunt reglementate și definite în art. 20, 25 și 26 din Legea nr. 53/2003 privind Codul Muncii.
În conformitate cu art. 93 din Legea nr. 188/1999 privind Statul Funcționarului Public, dispozițiile acestei legi se completează cu prevederile legislației muncii, în măsura în care nu contravin legislației specifice funcției publice.
Din analiza art. 45 din Legea Funcționarului Public rezultă că cele două clauze de mobilitate și confidențialitate nu sunt contrare statutului funcționarului public, clauza de confidențialitate fiind reglementată expres, iar pentru clauza de mobilitate nu există o dispoziție contrară, prohibitivă.
Textele enunțate mai sus demonstrează obligativitatea consilierului juridic de a păstra secretul în legătură cu activitatea desfășurată.
Ca urmare, numai acesta poate să beneficieze de sporul în bani pentru stimularea respectării acestei clauze ținând seama și de faptul că în cazul nerespectării clauzei cel în culpă va fi obligat la daune interese, așa cum se prevede în art. 25 alin.2 din Legea nr. 53/2003.
În statutul profesiei de consilier juridic se prevede expres la art. 60 alin.2, că deosebit de renumerația de bază stabilită prin legi speciale, în temeiul art. 25 și 26 din Legea nr. 53/20093, consilierul juridic poate negocia prestații suplimentare în bani reprezentând clauza de mobilitate și de confidențialitate.
Astfel fiind, rezultă că textele art. 25 și 26 din legea nr. 53/2003, privind clauza de mobilitate și confidențialitate se aplică prin efectul legii numai în cazul consilierului juridic întrucât executarea obligațiilor de serviciu ale acestuia se realizează în cea mai mare parte în cadrul instanțelor de judecată și a organelor de urmărire penală.
În raport de considerentele enunțate în prezenta decizie, Curtea reține că reclamanta în calitate de funcționar public - inspector I - nu îndeplinește condițiile cerute de dispozițiile mai sus arătate, întrucât faptul că trebuie să se deplaseze pentru încasarea impozitelor și taxelor locale reprezintă o obligație stabilită prin fișa postului, iar activitatea pe care o desfășoară nu implică necesitatea de a nu transmite date sau informații de care a luat cunoștință pe parcursul acesteia.
Astfel fiind, sentința primei instanțe este nelegală și netemeinică, așa încât criticile din recurs fiind fondate, urmează ca în baza art. 312 pr.civ. să se admită recursurile pârâților, să se modifice sentința în sensul respingerii acțiunii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursurile declarate de pârâții CONSILIUL LOCAL și PRIMĂRIA PRIN PRIMAR împotriva sentinței nr.1550 din 1 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr-.
Modifică sentința în sensul că respinge acțiunea.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2008
Președinte, - - | Judecător, - - - | Judecător, - |
Grefier, |
red.jud.-
tehnored.2 ex.
20 2008
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti, Adina Calotă Ponea, Costinel
