Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 239/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr. 239/
Ședința publică de la 5 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Trofimescu
JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile
JUDECĂTOR 3: Vasile Susanu
Grefier - -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamanții, G, G, și în contradictoriu cu intimata UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ F, împotriva sentinței nr. 415 din 12.12.2008, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit intimata UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ F și recurenții, G, G, și .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este motivat, timbrat, recurenții au depus concluzii scrise, solicitând judecarea în lipsă,iar intimata a depus întâmpinare, după care;
Curtea, având în vedere faptul că recurenții au solicitat judecare cauzei în lipsă, reține cauza spre soluționare.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată:
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr- reclamanții, G, -, G, în calitate de funcționari publici în cadrul Primăriei orașului F, județul B, au solicitat în contradictoriu cu Instituția Primarului orașului F, acordarea începând cu data de 01.08.2003 până în prezent a indemnizației de dispozitiv reglementată de Legea nr.138/1999, în cuantum de 25% din salariul de bază potrivit Ordinului Ministrului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2008, actualizată cu indicii de inflație la data plății efective.
Reclamanții au mai solicitat și obligarea pârâtului la plata în continuare a acestei indemnizații precum și includerea în bugetul local pentru anul 2008, prin rectificarea de buget, a sumelor necesare plății indemnizației de dispozitiv restante.
În motivarea acțiunii s-a precizat că urmare a modificărilor de structură apărute la nivelul administrației publice generate de organizarea Guvernului în cursul lunii iulie a anului 2003, prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2003 s-a uniformizat sistemul de acordare a veniturilor salariale personalului care își desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, prin comasarea celor două domenii - cel al internelor cu cel al administrației publice.
Față de reglementările anterioare aplicabile materiei salarizării funcționarilor din administrația publică, ordinul menționat a adus elemente de noutate, reașezând salarizarea funcționarilor publici și personalul contractual care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice după normele care, anterior reorganizării Ministerului Administrației și Internelor, erau aplicabile doar salariaților din domeniul internelor.
Astfel, personalul din administrația publică urmează a beneficia de o indemnizație lunară de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază, drept reglementat la pct.9.2 și 31.1 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr.496/28.07.2003.
Actul normativ menționat precizează că personalul civil din minister beneficiază de toate drepturile stabilite prin lege, cu excepția celor din domeniul Administrației Publice, care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art.13 din Legea nr.138/199, respectiv indemnizația de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază.
Reclamanții au arătat că pe lângă sporurile prevăzute de OUG nr.192/2002, modificată și completată prin Legea nr.161/2003, Ordinul nr.496/2003 stabilește în mod cert o indemnizație de 25% din salariul de bază de care trebuie să beneficieze personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Din analiza pct.9.2.din Ordinul nr.496/2003 reiese că indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, așa cum rezultă și din prevederile art.13 și art.47 din Legea nr.138/1999.
Reclamanții au invocat și dispozițiile art.1 alineat 2 din Legea nr.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, în care este consacrat principiul egalității între cetățeni, excluderea privilegiilor și discriminărilor, fiind garantate și exercitarea drepturilor economice (lit."e").
Prin acordarea sporului de dispozitiv tuturor categoriilor de personal se realizează principiu constituțional al egalității cetățenilor, ținând seama că toți desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
S-au invocat și prevederile art.14 din OUG nr.192/2002 (act normativ care reglementa sistemul de salarizare a funcționarilor publici la data emiterii ordinului nr.496/2003), în referire la elementele sistemului general de salarizare aplicabil funcționarilor publici, cuprinzând salariile de bază, premiile, stimulente și alte drepturi. Sporul de dispozitiv face parte din categoria "alte drepturi", pe care ordonatorul trebuie să le acorde personalului în condițiile în care Ordinul 496/2003 reglementează expres acest spor.
La termenul din 20.11.2008 instanța a dispus citarea în calitate de pârâtă a Unității Administrativ Teritoriale F, județul B, reprezentată de Primarului orașului, întrucât aceasta are calitatea de instituție angajatoare.
Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, pârâta a invocat excepția prescrierii dreptului la acțiune în referire la acordarea îndemnizației de dispozitiv pentru perioada 01.08.2003 - 01.08.2005, în temeiul dispozițiilor art.3 din Decretul nr.167/1958. Pentru celelalte solicitări s-a lăsat la aprecierea instanței.
În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri de către reclamanți, respectiv plângerile prealabile adresate angajatorului, copia Ordinului nr.496/2003 al Ministrului Administrației și Internelor, practică judiciară.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța de contencios administrativ apreciază că acțiunea formulată de funcționarii publici din cadrul F, județ B, este nefondată în privința solicitării de acordarea a îndemnizației de dispozitiv pentru perioada 29.10.2005 până în prezent și în continuare, actualizată cu indicii de inflație la data plății efective, pentru următoarele considerente:
Conform dispozițiilor art.13 din Legea nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract și salariații civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, etc. respectiv din salariul de bază.
Reclamanții au invocat Ordinul nr.496/2003 al Ministrului Administrației și Internelor, privind modificarea și completarea Ordinului nr.275/05.06.2002, ce a fost dat în aplicarea Legii nr.138/1999.
Potrivit acestui ordin funcționarii publici și personalul contractual din structurile Ministerului Administrației și Internelor beneficiază de acordarea indemnizației de dispozitiv de 25% din salariul de bază, textul punctului 9.2 menționând că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice".
Instanța constata însă că dispozițiile Legii nr.138/1999 se aplică numai personalului militar și civil din instituțiile și ministerele menționate expres la art.1 (din domeniul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, justiției), neavând relevanță în privința salarizării faptul că prin nr.OUG63/2003( ce nu conține dispoziții în acest sens) Ministerul d e Interne și Ministerul Administrației Publice au fost reorganizate într-unul singur - Ministerul Administrației și Internelor.
Ca urmare, reclamanții în cauză, în calitate de funcționari publici angajați în cadrul Unității Administrativ Teritoriale F, județ, nu intră sub incidența acestei legi, fiind salarizați potrivit dispozițiilor Legii funcționarilor publici nr.188/1999 și a ordonanțelor nr.OG2/2004 și nr.OG6/2007, ce au reglementat ulterior salarizarea, fără a prevedea și acordarea sporului de dispozitiv.
În referire la Ordinul. nr.496/2003 invocat ca temei de drept în cauză, tribunalul reține că acesta este inopozabil, nefiind îndeplinită condiția de publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, așa cum o cere art.10 alin.1 din Legea nr.24/2000, care prevede că "în vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primului-ministru, actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele, instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I".
Ordinul menționat nu se încadrează în categoria excepțiilor expres prevăzute la art.10 alineatul 1/1 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, astfel încât trebuia publicat pentru a-și produce efectele.
Totodată se constată că prin Ordinul nr.496/2003 nu se poate adăuga la legea în executarea căreia a fost emis, neputându-se astfel extinde sfera de aplicare a Legii nr.138/1999, întrucât se încalcă prevederile art.4 alin.3 din Legea nr.24/2000 prin includerea și a personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice în categoria persoanelor care beneficiază de indemnizația de dispozitiv.
Deoarece solicitarea reclamanților din prezenta cerere de chemare în judecată vizează un drept ce nu este reglementat printr-un act normativ aflat în vigoare, în condițiile legii, instanța a apreciat-o ca nefondată, și a respins ca atare acțiunea formulată privind obligarea Unității Administrativ Teritoriale F, județ la acordarea indemnizației de dispozitiv, în referire la perioada 29.10.2005 până în prezent și în continuare, actualizată cu indicii de inflație la data plății efective.
Față de dispozițiile art.3 din Decretul nr.167/1958 tribunalul a constatat că a intervenit prescripția extinctivă pentru dreptul la acțiune vizând indemnizația de dispozitiv aferentă perioadei 01.08.2003 - 29.10.2005, fiind depășit termenul de 3 ani de la data nașterii dreptului.
Având în vedere poziția procesuală a pârâtei, rămâne la latitudinea ordonatorului de credite plata sumelor de bani cu acest titlu( pentru care nu a intervenit prescripția), în temeiul principiului autonomiei locale prevăzut de art.3 din Legea nr.215/2001 privind administrația publică locală, cu condiția asigurării surselor financiare necesare.
Împotriva sentinței nr. 3/2009 în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului s-a arătat că instanța a pronunțat soluția cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, în sensul că acest spor se cuvine numai personalului militar și civil din Ministerul Apărării, Ordinii Publice și Siguranței Naționale, reglementările aplicabile în materia funcționarilor din administrația publică conferindu-le dreptul la îndemnizația lunară de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază.
Examinând sentința pronunțată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele conf.art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că prima instanță a pronunțat soluția cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, motiv pentru care se impune reformarea acesteia.
Urmare a modificărilor de structură apărute la nivelul administrației publice generate de organizarea Guvernului în cursul lunii iulie 2003, prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003, se uniformizează sistemul de acordare a veniturilor salariale personalului care își desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, prin comasarea celor două domenii-cel al internelor cu cel al administrației publice.
Față de reglementările anterioare aplicabile materiei salarizării funcționarilor din administrația publică, ordinul menționat mai sus, aduce elemente de noutate, reașezând salarizarea funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice după normele care, anterior reorganizării Ministerului Administrației și Internelor, erau aplicabile doar salariaților din domeniul internelor.
Astfel, personalul din administrația publică urmează a beneficia de o indemnizație lunară de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază.
Acest drept este reglementat de pct. 9.2 și 31.1 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/2003 astfel:"Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice."
Actul normativ mai sus arătat precizează că personalul civil din Minister beneficiază de toate drepturile stabilite prin lege, cu excepția celor din domeniul Administrației Publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13. din Legea nr. 138/1999, adică tocmai indemnizația de dispozitiv in cuantum de 25% din salariul de bază.
Începând cu anul 2003, conform prevederilor legale in materie de salarizare (OUG nr. 192/2002-privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici, Legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, ordinul Ministrului de Interne nr. 275/2002 modificat prin Ordinul Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003), personalul civil-funcționarii publici și personalul contractual care funcționează în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, beneficiază în afara salariului de bază de o serie de sporuri și indemnizații.
Astfel, pe lângă sporurile prevăzute de OUG nr. 192/2002 astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 161/2003, Ordinul nr. 496/2003 stabilește în mod cert o indemnizație de 25% din salariul de bază de care trebuie să beneficieze personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.
Din enunțarea și analiza textelor de mai sus rezultă expres și fără echivoc competența de reglementare a Ministerului Administrației și Internelor în cazul administrației publice, fără a se face o distincție între autoritățile centrale și cele locale. legală a Ministerului Administrației Publice de a reglementa in domeniul administrației publice este și rezultanta atribuțiilor legale ale Ministerului respectiv. Astfel, conform art. 14 lit. a, pct. 1.4 și 8 din OUG nr. 63/2003 Ministerul Administrației și Internelor monitorizează programele de restructurare și reformă în administrația publică locală și centrală, îndrumă autoritățile locale și aparatul propriu al acestora în aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale, după cum, împreună cu autoritatea publică locală, colaborează la realizarea unor programe.
Așadar, dreptul de reglementare și pentru autoritatea publică locală derivă din lege și nu poate fi tăgăduit sau înlăturat, pe calea unei interpretări excesive a autonomiei locale, prin ignorarea chiar a prevederilor constituționale.
Astfel, Constituția României tratează în cap. V- Administrația publică, atât administrația publică locală, cât și Instituția prefectului, ceea e creează premisa unui regim unitar de reglementare.
Din analiza pct. 9.2 din Ordinul nr. 496/2003 rezultă că indemnizația de
dispozitiv se acordă și personalului care își desfășoară activitatea în domeniul
administrației publice. Soluția rezultă și din prevederile art.47 din Legea nr. 138/1999, coroborată cu prevederile art. 13 din aceeași lege în sensul că sporul de dispozitiv se primește și de personalul din domeniul administrației publice.
În art. 1, alin. 2 din Legea nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare este consacrat principiul egalității între cetățeni, excluderea privilegiilor și discriminărilor, fiind garantate și exercitarea drepturilor economice. (lit. e).
În transpunerea în practică a acestui principiu, orice autoritate publică are obligația legală de a reglementa în sensul asigurării și realizării efective a egalității de tratament și de șanse. In acest context, trebuie analizat Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/2003 care creează un sistem unitar de acordare a unor drepturi salariale și în domeniul administrației publice locale.
Prin acordarea sporului de dispozitiv tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, ținând seama că toți desfășoară activitatea in domeniul administrației publice locale.
Din prevederile art. 14 din OUG nr. 192/2002 (act normativ care reglementa sistemul de salarizare a funcționarilor publici la data emiterii ordinului nr. 496/2003), rezultă elementele sistemului general de salarizare aplicabil funcționarilor publici.
Acesta, atât în acel moment, cât și in prezent, cuprinde salariile de bază, premiile, stimulente și alte drepturi. Sporul de dispozitiv face parte din categoria "alte drepturi", pe care ordonatorul de credite trebuie să le acorde personalului în condițiile în care Ordinul 496/2003 reglementează expres acest spor.
În situația în care s-ar aprecia ca personalul din autoritățile administrației publice nu ar avea dreptul la acest spor de dispozitiv, s-ar ajunge la încălcarea principiului constituțional al egalității între cetățeni.
Prin acordarea sporului de dispozitiv nu se încalcă nici o prevedere legală ci din contra, se asigură egalitate de tratament economic salarial al personalului din cadrul aceleiași autorități.
Așadar în art.1 al.2 din Lg.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, este consacrat principiul egalității între cetățeni, excluderea privilegiilor și discriminărilor fiind garantată.
Față de cele expuse, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanții, G, G, și în contradictoriu cu intimata UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ F, împotriva sentinței nr. 415 din 12.12.2008, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.
Modifică sentința nr.415/2008 a Tribunalului Brăila, în sensul că admite în parte acțiunea reclamanților și obligă pârâtul la plata către aceștia a indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază, începând cu data de 1.08.2003, până la încetarea calității de angajați în cadrul pârâtei, sume actualizate cu indicii de inflație la data plății efective.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 5 martie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red./25.03.2009
Tehnored./2ex./27.03.2009
Fond -
Președinte:Mariana TrofimescuJudecători:Mariana Trofimescu, Dorina Vasile, Vasile Susanu
