Anulare act administrativ . Decizia 276/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA NR.276

Ședința publică de la 12 Martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Vasile Susanu judecător

JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile

JUDECĂTOR 3: Ioan Apostu Dr. - -

Grefier - - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR B, nr.202A, împotriva sentinței nr.287//14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

La apelul nominal a răspuns intimata prin avocat în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, lipsă fiind recurenta Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul că recurenta Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților a depus la dosar, note scrise.

Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul intimatei, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală. Depune concluzii scrise la dosar la care se află atașate un set de înscrisuri. Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr- petenta a formulat contestație împotriva deciziei nr.716/12 mai 2008 emisă de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și a hotărârii nr.23 din 4 iulie 2007 emisă de Comisia Județeană B de aplicare a Legii nr.290/2003.

Petenta arată că atât decizia cât și hotărârea sunt nelegale deoarece interpretează în mod trunchiat dispozițiile Legii nr.290/2003 cât și cele din HG nr.1120/2006. Se motivează în respingerea cererii de acordare a despăgubirilor faptul că pentru autoarea nu există nici un înscris oficial care să facă dovada calității sale de refugiată. ignoră cu bună știință situația probată de contestatoare.

În dovedirea calității de refugiată a numitei, bunica mea a depus extrasul din "tabelul cuprinzând refugiații stabiliți pe teritoriul plasei jud.B" din care rezultă că bunicul () s-a stabilit pe raza acestei comune în anul 1944 împreună cu membrii familiei.

era soția bunicului și în mod implicit se afla în sfera persoanelor incluse în categoria membrilor de familie.

Un alt act prin care dovedește că este soția lui este și adeverința emisă de preotul paroh al bisericii din comuna, raion, regiunea. Din această adeverință rezultă că născut în anul 1880 s-a căsătorit cu născută în 1876, căsătorie ce a avut loc în anul 1899.

Calitatea de refugiată este întărită și prin certificatul nr.34 din 19.06.2008 eliberat de Serviciul Relații Financiare și cadastru din cadrul raionului - Republica M din care rezultă că în anul 1944 în urma refugiului lui și în România autoritățile au confiscat averea acestora rămasă în satul.

Intimata Baf ormulat întâmpinare și a solicitat respingerea contestației deoarece petenta nu a făcut dovada calității de refugiată a bunicii sale cu documentele prevăzute de art.2 al.4 din HG nr.1120/2006. În tabelul cuprinzând refugiații emis de plasa, jud.B nu este prevăzută și.

B arată că Certificatul de deces al numitei nu poate fi un act care să dovedească calitatea de refugiat.

Calitatea de refugiat pe teritoriul României între anii 1940-1944 poate fi dovedită cu: dovada luării în Evidența Populației de organele de specialitate a localității unde s-au stabilit refugiații, carnet de refugiat sau buletin nominal de evacuare, foi de călătorie eliberată de Statul Român pentru persoanele respective sau carnet de muncă în situația în care refugiații erau funcționari de stat.

Instanța analizând materialul probator a constatat că numita este fiica lui născut în anul 1900 în, comuna, regiunea, având ca părinți pe și.

Bunicii petentei s-au refugiat în primăvara anului 1944 în România comuna, jud.B, așa cum rezultă din extrasul nr.C 523 din 8 august 2003 eliberat de Arhivele Naționale -Direcția Județeană B. este născută în 1876 în localitatea și a încetat din viață în 6 mai 1944 în comuna. Aceasta este una și aceeași persoană cu aceea indicată în adeverința eliberată de comunei, regiunea, în data de 1 iulie 2008 din care rezultă că născută în 1876 s-a căsătorit cu născut în anul 1880, căsătoria având loc în anul 1899.

Un alt document din care rezultă că este soția lui și refugiați în România este și Certificatul nr.34 din 11.06.2008 eliberat de Serviciul Cadastru din cadrul raionului - Republica M din care rezultă că cei doi s-au refugiat.

Instanța a respins apărările B privind modul de dovedire a calității de refugiat numai prin înscrisurile enumerate de aceasta. Acest mod de a restrânge probatoriul în dovedirea calității de refugiat nu este prevăzut nici în Legea nr.290/2003 și nici în HG nr.1120/2006.

Dispozițiile privind dovedirea calității de refugiat din, de Nord și sunt prevăzute în art.5 din lege. "Cererile trebuie însoțite de acte doveditoare, certificate de autorități sau de declarația autentică a petentului însoțită de declarațiile a doi martori de asemenea autentificate. Aceleași documente sunt prevăzute și în art.2 al.4 din HG nr.1120/2006.

În completarea probatoriului adus de petentă de la autoritățile din Republica M sunt declarațiile autentificate date de numitele și, persoane născute în anul 1919 în și care i-au cunoscut pe și.

Apărarea intimatei în sensul că în extrasul eliberat de Arhivele Direcției Județene nu este amintită și nu este fondată deoarece aceasta din urmă a decedat în 6 mai 1944 în comuna, iar documentul de referă la cei care erau în viață între 13 mai și 1 iunie 1944, dar aceasta nu însemnă că și-a pierdut calitatea de refugiată.

La ultimul punct din acest extras se face mențiunea că este însoțit de membrii de familie. Membrii de familie sunt născut în 1900, fiul celor doi, născută în 1902 soția acestuia din urmă și copiii lui și.

Copiii lui și cât și nepoții, și s-au întors în de unde au fost deportați în 6 iulie 1949 în regiunea - până în anul 1956 așa cum rezultă din adresa nr.8/4 -C-59 din 16 mai 2007 emisă de Ministerul Afacerilor Interne al Republice M.

În condițiile refugiului din, de Nord și în primăvara anului 1944 nu se mai putea vorbi de înscrisurile amintite de intimată. Aceste documente ar fi putut fi solicitate doar celor care s-au refugiat în iunie 1940 în alte condiții istorice.

Dovedindu-se calitatea de refugiată a bunicii petentei aceasta este îndreptățită și la despăgubirile prevăzute de Legea nr.290/2003.

Față de cele arătate instanța constată că cererea (contestația) formulată de petenta este întemeiată urmând a se anula decizia nr.716/12.05.2008 emisă de B și hotărârea nr.23/4.07.2007 adoptată de Comisia Județeană B pentru aplicarea Legii nr.290/2003.

Împotriva sentinței nr.287/2008 a Tribunalului Brăila în termen legal a declarat recurs pârâta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivare recurenta a arătat că prima instanță a pronunțat soluția cu interpretarea și aplicarea greșită a legii și printr-o defectuoasă apreciere a materialului probator administrat în cauză.

Astfel, instanța a interpretat și aplicat greșit prevederile Legii nr.290/2003 care stabilește modalitatea de acordare a despăgubirilor în cauză nefiind dovedit refugiul autoarei.

Instanța a încălcat și prevederile nr.HG1120/2006 care stabilește ce acte pot constitui dovezi ale refugiului, actele de stare civilă neputând intra în această categorie.

Instanța nu a avut în vedere că în extrasul eliberat pe numele nu este trecută nici o persoană la rubrica "numărul persoanelor ce-l însoțesc", iar unele dintre declarațiile date conform art. 2 alin.4 teza II din nr.HG1120/2006 sunt neconcludente, în sensul că martorii nu menționează nimic despre autoarea.

Reclamanta nu a făcut dovada că a făcut demersuri pentru a obține acte în dovedirea calității de refugiat a autorilor, conform art. 2 alin.5 din același act normativ.

Examinând sentința recurată, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspctele, conform art.3041Cod proc.civilă, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor legale în materie și o integrală apreciere a materialului probator administrat în cauză, pronunțând o sentință legală și temeinică, a cărei reformare nu se impune.

Sunt nefondate susținerile recurentei privind restrângerea mijloacelor de probă calității de refugiat, aceasta făcând o interpretare eronată a prevederilor art. 5 din Legea nr.290/2003 și a art.2 alin.4 din nr.HG1120/2006, acte normative care nu prevăd nici o modalitate de limitare a probatoriului.

Din ansamblul probator administrate cu respectarea dispozițiilor legale, rezultă în mod clar calitatea de refugiat a autoarei, instanța de fond coroborând în mod corect extrasele de pe cuprinzând refugiații stabiliți pe teritoriul plășii, județul B, cu actele de stare civilă și cu declarațiile autentificate ale martorilor.

De asemenea, corespondența purtată de reclamantă cu Primăria satului și cu Arhivele Naționale ale Republici M, nu s-a făcut doar în scopul obținerii unor acte în dovedirea proprietății autorilor, demersurile reclamantei încadrându-se în prevederile art.2 alin.5 din nr.HG1120/2006.

Este lipsită de orice rațiune susținerea recurentei în sensul că există posibilitatea ca autorii reclamantei să fi beneficiat de prerogativele dreptului de proprietate asupra bunurilor pentru care s-au solicitat despăgubiri, o asemenea motivare, nesusținută de probe, neputând constitui temei al respingerii cererii.

Cum reclamanta a făcut dovada susținerilor sale, potrivit art.1169 Cod civil, în mod corect prima instanță a admis acțiunea astfel cum a fost formulată.

Constatând respectarea în cauză a prevederilor art.261 alin. pct.5 Cod proc.civilă, precum și faptul că nu există alte motive de nelegalitate sau netemeinicie a sentinței recurate, de natură a fi luate în discuție și din oficiu, în temeiul art.312 Cod proc.civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

RESPINGE ca nefondat recursul declarat de pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR B, nr.202A, împotriva sentinței nr.287//14.10.2008 pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședința publică de la 12 Martie 2009.

Președinte,

Judecător,

Judecător,

Dr.

Grefier,

- -

Red.VD/27.03.2009

Tehno ZE/31.03.2009

ex.2

Fond:

Președinte:Vasile Susanu
Judecători:Vasile Susanu, Dorina Vasile, Ioan Apostu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Anulare act administrativ . Decizia 276/2009. Curtea de Apel Galati