Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 243/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Decizia nr. 243/

Ședința publică de la 5 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mariana Trofimescu

JUDECĂTOR 2: Dorina Vasile

JUDECĂTOR 3: Vasile Susanu

Grefier - -

Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de reclamantul SINDICATUL LUCRĂTORILOR DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ,(reprezentant al reclamanților, G, A, G, și ), împotriva sentinței nr.3/06.01.2009, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul SINDICATUL LUCRĂTORILOR DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ și intimata UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ - PRIMĂRIA ORAȘULUI ÎNSURĂȚEI -PRIN PRIMAR.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este la primul termen de judecată, motivat, declarat în termen, după care,

Curtea reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Asupra recursului de față:

Prin cererea înregistrată la Tribunalul Brăila sub nr- reclamantul Sindicatul Lucrătorilor din Administrația Publică Insurăței, jud. B în numele membrilor săi, -, -, a, Dateș G, G, -, au chemat în judecată pe pârâta Unitatea Administrativ Teritorială oraș Insurăței, județul B prin Primar, pentru a fi obligată la plata drepturilor salariale reprezentând indemnizația de dispozitiv lunară de 25% din salariul de bază începând cu anul 2005 actualizată cu indicele de inflație la data plății cât și în continuare.

Reclamanții au solicitat și obligarea pârâtei în calitatea de ordonator principal de credite să includă în bugetul local sumele solicitate cu acest titlu.

Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut în fapt următoarele:

Reclamanții arată în acțiune că au calitatea de funcționari publici în cadrul aparatului propriu de specialitate al Primăriei or. Insurăței.

Conform dispozițiilor Ordinului nr. 496/2003 în referire la art. 13 din Legea nr. 138/1999 beneficiază de o indemnizație de dispozitiv de 25% din salariul de bază. Conform art. 1 din Legea 138/1999 dispozițiile respectivului act normativ se aplică și personalului civil din cadrul

Pârâta este o autoritate publică iar cei reprezentați de Sindicatul Lucrătorilor din Administrația Publică Insurăței sunt funcționari publici și au fost incluși prin lege în structura actualmente și beneficiază de dispozițiile Ordinului nr. 496/2003 ce a modificat Ordinul nr. 275/2002, ca și personalul militar.

Pârâta a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea acțiunii deoarece acordarea indemnizației de dispozitiv se poate face numai personalului prevăzut în Legea 138/1999 și nu poate fi extins și la alte categorii de funcționari publici. Ordinul nr. 496/2003 și 275/2002 nu au fost publicate în Monitorul Oficial și deci nu sunt obligatorii.

Instanța analizând materialul probator constată că sporul de dispozitiv de 25% calculat din salariul de bază este prevăzut în Legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituții publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională. In vederea aplicării Legii 138/1999 a fost emis Ordinul nr. 275/05.06.2002 al Ministerului d e Interne.

Prin ordinul mai sus amintit au fost aprobate norme metodologice pentru aplicarea prevederilor legii cu privire la salarizarea personalului militar din instituții publice, de apărare națională, ordine publică și siguranță națională (anexa nr. 1). La pct. 9 al acestor norme se precizează că beneficiază de sporul de dispozitiv și absolvenții Academiei de Poliție "Al.".

Ulterior, acest ordin a fost modificat prin Ordinul nr. 496/28.07.2003 al Ministrului Administrației și Internelor. Punctul 9.1 din vechiul ordin a fost completat cu pct. 9.2 în sensul că "indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.

Plecând de la dispozițiile Legii 138/1999 rezultă că aceasta se aplică numai personalului militar și civil din acele ministere (apărării, ordine publică și siguranță națională).

Nu are relevanță că prin OUG 63/2003 Ministerul d e Interne și Ministerul Administrației Publice au fost reorganizate într-un singur minister și anume Ministerul Administrației și Internelor.

In acest act normativ nu se prevede nimic cu privire la salarizare.

După reorganizarea Ministerului d e Interne și Administrației, funcționarii publici ai fostului Minister al Administrației au fost salarizați după Legea funcționarilor publici 188/1999 și a ordonanțelor ce au reglementat ulterior salarizarea: OG 2/2004 și OG nr. 6/2007. Conform dispozițiilor art. 1 și 2 din OG6/2007 salarizarea funcționarilor publici numiți în temeiul Legii 188/1999 așa cum sunt reclamanții din cauza de față, sunt retribuiți conform acestui act normativ și nu se poate face o extindere a sporurilor și indemnizațiilor prevăzute în Legea 138/1999.

OG 6/2007 cât și ordonanța ce a precedat-o reglementează în concret salarizarea funcționarilor publici numiți în temeiul Legii 138/1999 cu sporurile și indemnizațiile specifice. In capitolul III al OG 6/2007 - art.- 31 este reglementat modul de soluționare a litigiilor ce se cu privire la stabilirea salariilor de bază, sporurilor premiilor și a altor drepturi.

Față de cele arătate, instanța constată că acțiunea exercitată de reclamant în numele membrilor săi nu este fondată și a respins-

Împotriva sentinței nr. 3/2009 în termen legal a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului s-a arătat că instanța a pronunțat soluția cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, în sensul că acest spor se cuvine numai personalului militar și civil din Ministerul Apărării, Ordinii Publice și Siguranței Naționale, reglementările aplicabile în materia funcționarilor din administrația publică conferindu-le dreptul la îndemnizația lunară de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază.

Examinând sentința pronunțată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele conf.art.304/1 Cod procedură civilă, Curtea constată că prima instanță a pronunțat soluția cu interpretarea și aplicarea greșită a legii, motiv pentru care se impune reformarea acesteia.

Urmare a modificărilor de structură apărute la nivelul administrației publice generate de organizarea Guvernului în cursul lunii iulie 2003, prin Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003, se uniformizează sistemul de acordare a veniturilor salariale personalului care își desfășoară activitatea sub autoritatea acestui minister, prin comasarea celor două domenii-cel al internelor cu cel al administrației publice.

Față de reglementările anterioare aplicabile materiei salarizării funcționarilor din administrația publică, ordinul menționat mai sus, aduce elemente de noutate, reașezând salarizarea funcționarilor publici și personalului contractual care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice după normele care, anterior reorganizării Ministerului Administrației și Internelor, erau aplicabile doar salariaților din domeniul internelor.

Astfel, personalul din administrația publică urmează a beneficia de o indemnizație lunară de dispozitiv în procent de 25% din salariul de bază.

Acest drept este reglementat de pct. 9.2 și 31.1 din Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/2003 astfel:"Indemnizația de dispozitiv se acordă și personalului civil ce-și desfășoară activitatea în domeniul administrației publice."

Actul normativ mai sus arătat precizează că personalul civil din Minister beneficiază de toate drepturile stabilite prin lege, cu excepția celor din domeniul Administrației Publice care beneficiază doar de dreptul prevăzut de art. 13. din Legea nr. 138/1999, adică tocmai indemnizația de dispozitiv in cuantum de 25% din salariul de bază.

Începând cu anul 2003, conform prevederilor legale in materie de salarizare (OUG nr. 192/2002-privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici, Legea 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții, ordinul Ministrului de Interne nr. 275/2002 modificat prin Ordinul Administrației și Internelor nr. 496/28.07.2003), personalul civil-funcționarii publici și personalul contractual care funcționează în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, beneficiază în afara salariului de bază de o serie de sporuri și indemnizații.

Astfel, pe lângă sporurile prevăzute de OUG nr. 192/2002 astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 161/2003, Ordinul nr. 496/2003 stabilește în mod cert o indemnizație de 25% din salariul de bază de care trebuie să beneficieze personalul civil care își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice.

Din enunțarea și analiza textelor de mai sus rezultă expres și fără echivoc competența de reglementare a Ministerului Administrației și Internelor în cazul administrației publice, fără a se face o distincție între autoritățile centrale și cele locale. legală a Ministerului Administrației Publice de a reglementa in domeniul administrației publice este și rezultanta atribuțiilor legale ale Ministerului respectiv. Astfel, conform art. 14 lit. a, pct. 1.4 și 8 din OUG nr. 63/2003 Ministerul Administrației și Internelor monitorizează programele de restructurare și reformă în administrația publică locală și centrală, îndrumă autoritățile locale și aparatul propriu al acestora în aplicarea corectă și unitară a prevederilor legale, după cum, împreună cu autoritatea publică locală, colaborează la realizarea unor programe.

Așadar, dreptul de reglementare și pentru autoritatea publică locală derivă din lege și nu poate fi tăgăduit sau înlăturat, pe calea unei interpretări excesive a autonomiei locale, prin ignorarea chiar a prevederilor constituționale.

Astfel, Constituția României tratează în cap. V- Administrația publică, atât administrația publică locală, cât și Instituția prefectului, ceea e creează premisa unui regim unitar de reglementare.

Din analiza pct. 9.2 din Ordinul nr. 496/2003 rezultă că indemnizația de

dispozitiv se acordă și personalului care își desfășoară activitatea în domeniul

administrației publice. Soluția rezultă și din prevederile art.47 din Legea nr. 138/1999, coroborată cu prevederile art. 13 din aceeași lege în sensul că sporul de dispozitiv se primește și de personalul din domeniul administrației publice.

În art. 1, alin. 2 din Legea nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare este consacrat principiul egalității între cetățeni, excluderea privilegiilor și discriminărilor, fiind garantate și exercitarea drepturilor economice. (lit. e).

În transpunerea în practică a acestui principiu, orice autoritate publică are obligația legală de a reglementa în sensul asigurării și realizării efective a egalității de tratament și de șanse. In acest context, trebuie analizat Ordinul Ministrului Administrației și Internelor nr. 496/2003 care creează un sistem unitar de acordare a unor drepturi salariale și în domeniul administrației publice locale.

Prin acordarea sporului de dispozitiv tuturor categoriilor de personal se realizează principiul constituțional al egalității cetățenilor, ținând seama că toți desfășoară activitatea in domeniul administrației publice locale.

Din prevederile art. 14 din OUG nr. 192/2002 (act normativ care reglementa sistemul de salarizare a funcționarilor publici la data emiterii ordinului nr. 496/2003), rezultă elementele sistemului general de salarizare aplicabil funcționarilor publici.

Acesta, atât în acel moment, cât și in prezent, cuprinde salariile de bază, premiile, stimulente și alte drepturi. Sporul de dispozitiv face parte din categoria "alte drepturi", pe care ordonatorul de credite trebuie să le acorde personalului în condițiile în care Ordinul 496/2003 reglementează expres acest spor.

În situația în care s-ar aprecia ca personalul din autoritățile administrației publice nu ar avea dreptul la acest spor de dispozitiv, s-ar ajunge la încălcarea principiului constituțional al egalității între cetățeni.

Prin acordarea sporului de dispozitiv nu se încalcă nici o prevedere legală ci din contra, se asigură egalitate de tratament economic salarial al personalului din cadrul aceleiași autorități.

Așadar în art.1 al.2 din Lg.137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, este consacrat principiul egalității între cetățeni, excluderea privilegiilor și discriminărilor fiind garantată.

Față de cele expuse, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, Curtea va admite recursul și va modifica sentința atacată, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de reclamantul SINDICATUL LUCRĂTORILOR DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ,(reprezentant al reclamanților, G, A, G, și ), împotriva sentinței nr.3/06.01.2009, pronunțată de Tribunalul Brăila în dosarul nr-.

Modifică sentința nr. 3/2009 a Tribunalului Brăila în sensul că admite în parte acțiunea și obligă pârâta la plata către reclamanți a indemnizației de dispozitiv în cuantum de 25% din salariul de bază începând cu data de 1.08.2003 și în continuare, până la încetarea raporturilor de muncă ale fiecărui reclamant în cadrul instituției pârâte, sume actualizate cu indicii de inflație la data plății efective.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 5 martie 2009.

Președinte,

- -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

- -

Red./25.03.2009

Tehnored./2ex./27.03.2009

Fond-

Președinte:Mariana Trofimescu
Judecători:Mariana Trofimescu, Dorina Vasile, Vasile Susanu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 243/2009. Curtea de Apel Galati