Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 247/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.188/1999 -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia nr.247
Ședința publică din12 februarie 2009
PREȘEDINTE: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 2: Tofan Aurica
JUDECĂTOR 3: Hîncu Cezar
Grefier - -
Pe rolul instanței se află judecarea recursului declarat dereclamanții, și,toți din comuna, județul, împotriva sentinței nr.1231 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta-intimată Primăria comunei, județul B, prin primar.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns reclamantul-recurent, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care recurentul prezent depune la dosar precizări și declarație din care rezultă că el reprezintă și interesele celorlalți reclamanți-recurenți.
Instanța, constatând că recursul este în stare de judecată, acordă cuvântul la dezbateri.
Reclamantul-recurent solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat și modificarea în totalitate a sentinței recurate, cu consecința admiterii acțiunii și acordarea sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă începând cu data de 1 ianuarie 2004 și în continuare, actualizate cu indicele de inflație la data plății efective, cu precizarea că primarul comunei, județul B, primărie ai cărei angajați sunt, refuză să pună în discuția consiliului local drepturile bănești pe care reclamanții le-au solicitat.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererile înregistrate pe rolul Secției Comerciale, Contencios Administrativ și Fiscal a Tribunalului Botoșani la data de 30.10.2008,reclamanții, șiau solicitat în contradictoriu cu pârâta Primăria comunei, județul B, prin primar, obligarea acesteia la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă ce trebuiau acordate în temeiul Legii nr. 142/1998, începând cu data de 01.01.2004, actualizate cu indicele de inflație, precum și obligarea pârâtelor să acorde pe viitor aceste tichete de masă.
În motivarea cererilor reclamanții au invocat următoarele:
Faptul că Legea nr.142/1998 nu prevede obligativitatea acordării tichetelor de masă nu înseamnă în mod automat că salariații nu au acest drept, iar stabilirea acestui drept doar pentru anumite categorii de salariați, determină o gravă și inexplicabilă discriminare din punct de vedere al dreptului de protecție socială între salariații din sectorul bugetar.
În drept reclamanții au invocat Legea nr. 142/1998, art. 41 și 51 din Constituție, Codul Muncii și art. 41 din CEDO.
Acțiunile au fost respinse ca nefondateprin sentința nr. 1231 din 26.11.2008. În motivare s-a reținut faptul că, în realitate, Legea nr. 142/1998 nu a creat un drept ci o facultate pentru angajator de a acorda tichetele de masă, doar în limita bugetului aprobat.
Împotriva sentinței au declarat recurs reclamanții susținând că a fost dată cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 142/1998, a Legii 193/2006, OG 137/2000 și Constituției României.
Și-au motivat recursul arătând că angajatorul nu-și poate invoca propria culpă în ceea ce privește necuprinderea în buget a sumelor necesare acoperirii cuantumului tichetelor de masă.
Acordarea tichetelor de masă constituie o normă de protecție a salariaților.
În măsura în care nu li s-ar acorda acest drept ei ar fi discriminați față de tratamentul aplicat angajaților altor instituții similare, aflați în subordinea aceluiași minister, cărora le-a fost recunoscut acest drept printr-o decizie judecătorească irevocabilă.
Pârâta, deși legal citată, nu s-a prezentat în instanță și nici nu a depus întâmpinare la dosarul cauzei.
Criticile formulate prin recurs sunt nefondate.
Reclamanții au cerut obligarea pârâtelor la plata sumelor de bani reprezentând contravaloarea tichetelor de masă de care trebuiau să beneficieze în temeiul prevederilor Legii 142/1998 începând cu 01.01.2004.
Art. 1 al. 1 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă - prevede că " salariații din sectorul bugetar pot primi o alocație individuală de hrană, acordată sub forma tichetelor de masă, suportată integral pe costuri de angajator "În aliniatul 2 al art. 1 din Legea nr. 142/1998 se menționează că: "tichetele de masă se acordă în limita prevederilor bugetului de stat sau ale bugetelor locale pentru unitățile din sectorul bugetar ".
În art. 2 din Hotărârea 5/1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, se statuează că: "angajatorii împreună cu organizațiile sindicale legal constituite sau cu reprezentanți salariaților, după caz, vor stabili prin contractele colective de muncă clauze privind acordarea alocației individuale de hrană sub forma tichetelor de masă, care să prevadă: numărul salariaților din unitate care pot primi lunar tichete de masă precum și valoarea nominală a tichetului în limita celei prevăzute de lege, numărul de zile lucrătoare din lună pentru care se distribuie tichete, criterii de selecție privind stabilirea salariaților care primesc tichete de masă, ținând seama de condițiile concrete de lucru în care își desfășoară activitatea salariații".
Art. 5 din aceleași Norme precizează că: " pentru instituțiile publice, tichetele de masă pot fi acordate în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinație în bugetele de venituri și cheltuieli aprobate, potrivit legii, fiecărui ordonator de credite, la articolul bugetar" tichete de masă ".
Din analiza textelor legale sus menționate rezultă următoarele:
- angajații pot primi o alocație individuală de hrană sub forma tichetelor de masă, deci legea nu instituie o normă obligatorie ci una facultativă.
- tichetele de masă se acordă în funcție de unele criterii stabilite, de comun acord între angajator și organizațiile sindicale sau reprezentanții salariaților.
- tichetele de masă pot fi acordate doar în limita sumelor prevăzute distinct cu această destinație în bugetul aprobat fiecărui ordonator de credite.
În situația în care în bugetul aprobat ordonatorului de credit, nu s-au aprobat prin legea bugetului de stat, sume cu destinația " tichete de masă " acordarea acestora nu este posibilă.
Nu se poate reține vreo culpă în sarcina intimatei în condițiile în care, prin bugetul anual alocat, nu s-a prevăzut alocarea de sume de bani cu această destinație.
Așa fiind, față de cele mai sus menționate, recursul este nefondat, urmând ca în baza art. 312 cod pr. civilă, să fie respins ca atare.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat dereclamanții, și,toți din comuna, județul, împotriva sentinței nr.1231 din 26 noiembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Botoșani- Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu pârâta-intimată Primăria comunei, județul B, prin primar.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 12 februarie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Tehnored.
2 ex./18.02.2009
jud.fond
Președinte:Grosu CristinelJudecători:Grosu Cristinel, Tofan Aurica, Hîncu Cezar
