Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 2525/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2525
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr
-- - - Președinte Secție
-- - - JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu
Grefier -
XXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Poliția Comunitară C, împotriva sentinței nr. 1818 din data de 28 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-.
La apelul nominal s-a prezentat președinte pentru intimatul reclamant Sindicatul, lipsind recurenta pârâtă Poliția Comunitară
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care,
Președinte pentru intimatul reclamant Sindicatul solicită respingerea recursului și menținerea ca legală și temeinică a sentinței pronunțată de Tribunalul Dolj.
CURTEA:
Deliberând asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 1818 din data de 28 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr-Admite în parte acțiunea formulată de reclamantul Sindicatul " " cu sediul în C, str. -, - 28,.1,.17, jud. D în numele membrilor de sindicat: - -, -, - A, -, -, -, - -, -, -, C, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, C, -, -, -A, A-liu, -, -, MirJ., -, -A, -, -, -, -, G, -, -, G-A, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -, A-, -, a, F, -, --, G, --, A-, -, Carla, G-, -, -, -, -, -, -, -, -, -, -A, -, Șoșea, -, -, a-, a, G, -, a, -, -, -, -, G, MirJ., -, -, ta, G-, G, -, -, -., -e, -A, -, -, HG, -, -, -, -, -.
A fost obligată pârâta să acorde reclamanților suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de baza, începând cu data angajării, dar nu mai înainte de 24.04.2005, și până la data de 25.09.2008, data pronunțării hotărârii, sumele urmând a fi actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
Pentru a se pronunța astfel prima instanță a reținut că reclamanții au calitatea de funcționar public în cadrul unității pârâte și nu au primit suplimentul postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază.
Potrivit art. 31 din Legea 188/1999,pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de bază, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului și suplimentul gradului".
Ultimele două drepturi salariale, suplimentul postului și suplimentul gradului au fost suspendate succesiv, după cum urmează: pentru anul 2005 prin art. 44 din OUG 92/2004, privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici, pentru anul 2006 prin art. 48 din OG nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici.
Ori, având în vedere faptul că pentru anii 2007-2008, suspendarea prevăzută de OUG 92/2004 și OG nr. 2/2006 nu a mai fost menținută și faptul că potrivit art. 37 alin. 3 din OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări, prin analogie de la plata primelor de vacanță, care s-a acordat din anul 2001, prin OUG 146 din 19.12.2007, suplimentul sporului și suplimentul gradului solicitat prin acțiune se impune a fi acordat.
Se impune această soluție în vederea înlăturării inechităților existente între persoanele care au primit drepturi salariale pe baza unor hotărâri judecătorești, elemente ce vizează interesul public și constituie o situație extraordinară.
Ca urmare, dreptul subzistă, iar după încetarea suspendării, deci devine actual, părțile urmând a fi repuse în dreptul respectiv cu efect retroactiv.
Conform art. 53 din Constituția României, restrângerea exercițiului unor drepturi este o măsură excepțională și se dispune în condiții limitativ prevăzute în aceasta.
Suspendarea a produs efecte temporare, ceea ce înseamnă că, tot temporar a fost amânată plata suplimentului postului și suplimentului gradului.
Este necesar ca după încetarea suspendării, dreptul să producă efectele pentru care a fost creat, astfel că autoritățile publice să asigure plata drepturilor salariale, în concordanță cu principiul general constituțional prevăzut în art. 1 (5) din Constituție, care dispune că în România respectarea Constituției, a supremației legii, este obligatorie.
De asemenea, potrivit art. 38 alin. 2 din Constituția României, revizuită, salariații au dreptul la măsuri de protecție socială, printre aceste măsuri se regăsesc securitatea și sănătatea salariaților, regimul de muncă al tinerilor și femeilor, instituirea unui salariu minim brut pe țară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții deosebite sau speciale, formarea profesională, precum și alte situații specifice stabilite de legi, cum este cazul în speță.
Ori, textul de lege prin care a fost suspendată plata suplimentului postului și suplimentului gradului vine în contradicție cu normele constituționale, întrucât nu pot fi suspendate printr-o ordonanță de urgență.
Potrivit art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale "orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale". Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Relativ la perioada 01.04.2005-24.04.2005, s-a reținut că potrivit art.1 alin.1 din Decretul nr. 167/1958,dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege". Termenul de prescripție este de 3 ani (conform art. 3 alin.1) și începe să curgă de la data când se naște dreptul la acțiune (art. 7 alin. 1).
Reclamanții au formulat acțiune la data de 24.04.2008, așa cum rezultă din rezoluția de primire a acțiunii, deși au solicitat drepturile bănești începând cu data de 01.04.2005.
Având în vedere că normele care reglementează prescripția extinctivă sunt imperative, excepția prescripției fiind o excepție de fond, absolută și peremptorie, instanța de fond a constat că dreptul la acțiune al reclamanților este prescris pentru această perioadă.
uantumul drepturilor salariale a fost stabilit prin analogie cu dispozițiile art. 18 alin. 3 din Legea 672/2002.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta în termen și motivat.
În motivarea recursului s-a susținut că prin OG 92/2004 și OG 2/2006 a fost suspendată acordarea suplimentelor în litigiu pentru anii 2005 și 2006 iar legea nu cuprinde o definire clară a suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare. Deși aceste componente ale salariului trebuie acordate, în lipsa unor criterii de determinare a cuantumului acestora punerea lor în aplicare este dificilă, din acest punct de vedere cererea formulată în cauză putând fi privită și ca prematură.
S-a susținut și că trebuiau avute în vedere și prevederile art. 3 din OG 6/2007 care arată că gestiunea sistemului de salarizare a funcționarilor publici se asigură de fiecare ordonator principal de credite cu încadrarea în resurse le financiare.
În subsidiar s-a arătat că nu toți membrii de sindicat au dobândit calitatea de funcționar public la data de 01.04.2005 ci există persoane angajate la data de 15.08.2008, care au fost debutante și prin urmare nu beneficiază de suplimentul treptei de salarizare timp de 6 luni respectiv:, -, C, na, -, Stănșel, a, A, G A, -, a, G, G, a,.
S-a arătat și că numiții, și au dobândit calittatea de funcționar public la data de 15.08.2006, fiind angajați ca debutanți clasa I până la data de 01.04.2006 și prin urmare nu puteau beneficia în această perioadă de suplimentul treptei de salarizare.
Cu privire la numitul s-a arătat că acesta a dobândit calitatea de funcționar public la data de 15.08.2005, însă fiind în concediu medical și având deci raportul de serviciu suspendat acesta nu putea beneficia de suplimentul treptei de salarizare decât începând cu data de 01.05.2006.
S-a arătat că mai mulți reclamanți au fost în concediu pentru îngrijirea copilului, raportul de serviciu fiind suspendat pe această perioadă și ca atare nu pot beneficia de nici un supliment pentru perioadele aferente, dudă cum urmează:
- 01 august 2005 - 23 mai 2007
- 01 aprilie 2005 - 28.03.2006
- 06 martie 2007 - 15 noiembrie 2007
- 01 aprilie 2006 - 09 ianuarie 2008
- 01 aprilie 2005 - 05 iunie 2005
- 01 aprilie 2005 - 14 martie 2006
- 01 aprilie 2005 - 31 01.2007
- 01 aprilie 2005 - 16 august 2006
- 01.11.2005 - 26 august 2007
- 20 iunie 2005 - 17 august 2006
- 01 aprilie 2005 - 10.06.2006
- A 22 august 2005 - 21 mai 2006.
Referitor la reclamanta anaca s-a arătat că aceasta a dobândit calitatea de funcționar public la Poliția Comunitară C la data de 24.09.2007 iar agentul comunitar a dobândit calitatea de funcționar public debutant la data de 15.08.2006, astfel că suplimentul treptei de salarizare nu i se cuvine până la data de 20.02.2006.
Tot cu privire la aceeași reclamantă s-a arătat că aceasta a desfășurat activitate până la data de 31.12.2007 iar în perioada 01.01.2008 - 30.04.2008 a avut raportul de serviciu suspendat, pensionându-se cu data de 01.05.2008.
Cu privire la agentul comunitar s-a arătat că acesta a desfășurat activitate în perioada 01.04.2005 - 23.04.2008, în prezent având raportul de serviciu suspendat.
Referitor la reclamantul s-a arătat că i s-ar cuveni suplimentul postului începând cu data de 01.04.2005, însă suplimentul treptei de salarizare s-ar cuveni până la data de 03.06.2008, dată la care a fost promovat în calsă și este debutant.
La data de 25.11.2008 intimatul sindicatul " " a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului deoarece membrii de sindicat în numele căruia s-a promovat cțiunea au calitatea de funcționari publici iar dreptul la suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare s-a născut prin lege, angajatorul neexecutându-și obligația de plată voluntară.
Prin Ordonanțele de Guvern de care se face vorbire în motivele de recurs a fost suspendată doar plata acestor drepturi însă acestea nu au fost abrogate.
S-a arătat și că potrivit art. 131 din Legea 188/1999R un articol dintr-o Ordonanță de Guvern nu poate suspenda sau abroga un drept dobândit printr-o lege organică.
Referitor la motivele subsidiare de recurs s-a arătat că doar serviciul Resurse Umane din cadrul instituției pârâte are evidența clară a fiecărui angajat, acordându-i fiecărui funcționar diferențele salariale în funcție de perioada lucrată.
Examinând recursul, Curtea îl găsește fondat, însă numai pentru motivele subsidiare de recurs, așa cum se va arăta în continuare.
În conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 din Legea 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Prevederea legală privind compunerea salariilor funcționarilor publici a fost suspendată prin art. 44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispozițiilor art. 29 din Legea 188/1999 (actual art. 31), cu modificările ulterioare.
Ulterior, prin OG 2/2006, au fost suspendate prevederile art. 29 alin. 1 lit. c și d din Legea 188/1999 (actual art. 31), până la 31 2006.
Curtea precizează că prin modificarea adusă Legii 188/199 prin Legea 251/2006, lit. daa liniatului 1 al art. 29 care prevedea suplimentul corespunzător gradului a fost modificată, în sensul prevederii suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Prin Ordonanța Guvernului nr. 6/24 ianuarie 2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Potrivit art. 1 alin. 2 din OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art. 31 alin.1 din Legea 188/1999
OG 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotrivă în art. 48 al acestui act normativ se arată că dispozițiile ordonanței se completează cu dispozițiile Legii 188/1999
Astfel fiind, Curtea reține că în componența salariilor funcționarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Așadar, acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale, analizate mai sus, suspendarea dispusă prin actele normative menționate încetându-și aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamanților, devenind actual.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art. 37 din OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
În art. 37 alin. 3 teza ultimă din OG 6/2007, se prevede expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută.
Alături de argumentele deduse din legislația națională, Curtea arată că în speța de față sunt incidente și prevederile art. 1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin Legea 30/18 mai 1994.
În conformitate cu prevederile art. 11 din Constituția României, statul român are obligația de a îndeplini întocmai și cu bună-credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte, iar tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Urmare a acestei prevederi constituționale, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și protocoalele anexă se aplică în ordinea juridică internă a statelor contractante.
Potrivit principiului subsidiarității, garantarea drepturilor consacrate de Convenție, care presupune atât respectarea acestora de către autoritățile naționale, cât și înlăturarea consecințelor eventualelor încălcări suferite de titularii lor, se asigură, în primul rând, de fiecare stat contractant.
În consecință, primul judecător al Convenției este judecătorul național, care urmează să aplice direct prevederile convenționale, normele juridice internaționale privitoare la protecția drepturilor omului au aplicabilitate directă în dreptul intern.
Așa cum s-a enunțat mai sus, potrivit prevederilor art. 11 alin. 2 din Constituția României revizuită, tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, ceea ce înseamnă că, după ratificare Convenția a devenit parte integrantă a sistemului român de drept și a dobândit în cadrul acestuia aplicabilitate directă, dispozițiile Convenției având forță constituțională și supralegislativă.
Articolul 1 din Protocolul adițional 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor Omului și libertăților fundamentale prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat în jurisprudența sa o noțiune autonomă specifică sistemului Convenției, pe care a dezvoltat-o din noțiunea inițială a textului: "orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale".
În hotărârea Gasus - împotriva Olandei din 23 februarie 1995, Curtea a explicat că noțiunea de bun reglementată de art. 1 al Protocolului, are o semnificație autonomă și în mod evident nu se limitează numai la proprietatea unor bunuri corporale, anumite alte drepturi și interese care constituie active pot fi considerate drepturi de proprietate și deci bunuri în sensul acestei dispoziții.
CEDO a arătat că noțiunea de bun se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
În cuprinsul acestei decizii a fost prezentată legislația națională care reglementează compunerea salariului funcționarilor publici, și s-a arătat că în mod neîndoielnic salariul funcționarilor publici cuprinde, alături de alte elemente suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste două elemente au conținut economic și, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamanții ar fi putut să aibă în patrimoniul lor în mod efectiv și licit sumele aferente suplimentelor.
Prin suspendarea periodică, reclamanții a fost privați de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.
Curtea constată că prin neacordarea efectivă a drepturilor aferente celor două suplimente a avut loc o încălcare a art. 1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art. 11 și art. 20 din Constituția României, se va acorda prioritate reglementării internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.
Dacă s-ar admite teza susținută prin motivele de recurs, conform căreia neadoptarea unei reglementări subsidiare ulterioare, pentru concretizarea dreptului, ar conduce la imposibilitatea acordării acestuia de către autoritățile angajatoare sau de către instanțele judecătorești sesizate, ar însemna ca reglementarea privind cele două categorii de drepturi salariale să fie în întregime iluzorii și teoretice.
În concepția jurisprudenței CEDO, instituțiile de drept public sunt asimilate, în dreptul intern într-o mare măsură statului, așa încât refuzul de a acorda sumele de bani aferente unor drepturi prevăzute într-o lege se constituie în încălcarea art. 1 din Protocolul 1 și art. 6 din Convenție, dacă nu poate fi justificată printr-una din excepțiile prevăzute în acest articol.
Astfel, partea a doua a articolului 1 din Protocolul 1 prevede trei condiții în care privarea de un bun nu reprezintă o încălcare a titularului dreptului asupra acelui bun: privarea să fie prevăzută de lege, adică de normele interne aplicabile în materie, să fie impusă de o cauză de utilitate publică, să fie conformă cu principiile generale ale dreptului internațional.
În speța de față, niciuna dintre condițiile enunțate în textul Protocolului nu se regăsește și de altfel este necesar ca toate cele trei condiții să fie cumulativ îndeplinite.
În speța de față, reclamanții au avut o speranță legitimă, consacrată de însuși legiuitorul român privind plata celor două suplimente salariale, aceștia fiind titularii unor interese patrimoniale care intră sub protecția instituită de art. 1 din protocolul 1, dreptul lor la a primi sporurile având o bază legală.
legitimă a reclamanților s-a întemeiat pe prevederile art. 31 alin. 1 lit. c și d din Legea 188/1999, așa încât ea nu poate fi apreciată ca fiind o simplă speranță, între cele două noțiuni existând o diferențiere consacrată de asemenea în practica Curții Europene a Drepturilor Omului.
Curtea arată că în conformitate cu prevederile art. 3 din Codul civil român, judecătorul care va refuza să judece pentru că legea nu prevede sau că este neîndestulătoare este susceptibil de denegare de dreptate, așa încât judecătorul nu va putea respinge acțiunea pe motiv că dreptul consacrat într-o lege nu a căpătat o reglementare suficient de clară ulterior.
Prin soluția de admitere a acțiunii, ce va fi menținută Curtea nu se substituie puterii legiuitoare, ci interpretează numai legea națională, precum și normele din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a protocoalelor adiționale, care așa cum s-a precizat, fac parte din dreptul intern.
Sunt întemeiate motivele subsidiare de recurs prin care se arată că o parte din funcționarii publici în numele cărora reclamantul Sindicatul " " a formulat acțiune nu au avut calitatea de funcționar public la data de 24.04.2005, dată de la care s-au acordat suplimentele în litigiu de către prima instanță, fie raportul de serviciu al acestora a fost suspendat o perioadă de timp, perioadă pentru care de asemenea reclamanții funcționari publici nu sunt îndreptățiți la acordarea suplimentelor în litigiu, fie au avut o anumită perioadă de timp calitatea de debutanți situație în care nu sunt îndreptățiți la acordarea suplimentului corespunzător treptei de salarizare.
Prin urmare, având în vedere și că intimatul prin întâmpinarea depusă nu contestă datele arătate de recurentă prin motivele ci dimpotrivă susține că singura în măsură să precizeze aceste date este recurenta prin serviciul său Resurse Umane.
Pentru considerentele expuse anterior, Curtea în baza art. 312 alin. 1 - 4, va admite recursul formulat de pârâta Poliția Comunitară C, împotriva sentinței nr. 1818 din data de 28 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant Sindicatul " ".
Va modifica sentința în parte în sensul că se va schimba data acordării suplimentului treptei ca fiind data de 1 aprilie 2007, pentru următorii reclamanți:, -, C, na, -, Stănșel, a, A, G A, -, a, G, G, a, și.
Pentru suplimentul treptei se va acorda începând cu 03 iunie 2008.
Drepturile reprezentând suplimentul postului și al treptei se vor acord următorilor reclamanți pentru perioadele de timp ce se vor menționa în continuare:
- începând cu 1 mai 2006
- începând cu 24 aprilie 2005 - 01 august 2005; 23 mai 2007- 25 septembrie 2008
- începând cu 01 aprilie 2006
- începând cu 24 aprilie 2005 - 06 martie 2007; 16 noiembrie 2007 - 25 septembrie 2008
- începând cu 24 aprilie 2005 - 01 aprilie 2006; 10 ianuarie 2008 - 25 septembrie 2008
- începând cu 06 iunie 2005
- începând cu 15 martie 2006
- începând cu 01 februarie 2007
- începând cu 17 august 2006
- începând cu 24 aprilie 2005 - 30 octombrie 2005; 26 august 2007- 25 septembrie 2008
- începând cu 24 aprilie 2005- 19 iunie 2005; 18 august 2006- 25 septembrie 2008
- începând cu 11 august 2006
- A începând cu 24 aprilie 2005- 21 august 2005; 22 mai 2006- 25 septembrie 2008
- începând cu 25 septembrie 2007
- începând cu 20 februarie 2007 - 31 2007
- începând cu 24 aprilie 2005- 23 aprilie 2008
Se vor menține restul dispozițiilor sentinței cu privire la data până la care se acordă suplimentele.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta Poliția Comunitară C, împotriva sentinței nr. 1818 din data de 28 septembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul reclamant Sindicatul.
Modifică sentința în parte în sensul că schimbă data acordării suplimentului treptei ca fiind data de 1 aprilie 2007 pentru următorii reclamanți:, -, C, na, -, Stănșel, a, A, G A, -, a, G, G, a, și.
Pentru suplimentul treptei se acordă începând cu 03 iunie 2008.
Drepturile reprezentând suplimentul postului și al treptei se acordă următorilor reclamanți pentru perioadele de timp ce se vor menționa în continuare:
- începând cu 1 mai 2006
- începând cu 24 aprilie 2005 - 01 august 2005; 23 mai 2007- 25 septembrie 2008
- începând cu 01 aprilie 2006
- începând cu 24 aprilie 2005 - 06 martie 2007; 16 noiembrie 2007 - 25 septembrie 2008
- începând cu 24 aprilie 2005 - 01 aprilie 2006; 10 ianuarie 2008 - 25 septembrie 2008
- începând cu 06 iunie 2005
- începând cu 15 martie 2006
- începând cu 01 februarie 2007
- începând cu 17 august 2006
- începând cu 24 aprilie 2005 - 30 octombrie 2005; 26 august 2007- 25 septembrie 2008
- începând cu 24 aprilie 2005- 19 iunie 2005; 18 august 2006- 25 septembrie 2008
- începând cu 11 august 2006
- A începând cu 24 aprilie 2005- 21 august 2005; 22 mai 2006- 25 septembrie 2008
- începând cu 25 septembrie 2007
- începând cu 20 februarie 2007 - 31 2007
- începând cu 24 aprilie 2005- 23 aprilie 2008
Menține restul dispozițiilor sentinței cu privire la data până la care se acordă suplimentele.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. jud.
scu
2 ex.
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Elena Canțăr, Sanda Lungu
