Anulare act de control taxe și impozite. Decizia 2521/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 2521
Ședința publică de la 03 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriel Viziru JUDECĂTOR 2: Elena Canțăr
-- - - Președinte Secție
-- - - JUDECĂTOR 3: Sanda Lungu
Grefier -
XXXX
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DGFP G, împotriva sentinței nr. 1441 din data de 24 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
La apelul nominal s-au prezentat procurator G asistat de avocat pentru intimatul reclamant, lipsind recurenta pârâtă DGFP
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, după care,
Curtea, apreciind cauza în stare de judecată, a pus recursul în dezbaterea părții prezente:
Avocat pentru intimatul reclamant solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca legală și temeinică, cu cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 1441/24 iunie 2008 Tribunalului Gorj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal a fost admisă contestația formulată de reclamantul și a dispus anularea deciziei nr. 20 din 26.03.2008 emisă de DGFP G, a titlului de creanță bugetară, respectiv a creanței vamale nr. - din 14.12.2001, precum și restituirea sumei de 4.084 RON (40.845.110 ROL) actualizată la data plății față de momentul reținerii.
În motivare instanța a reținut că la data de 14.12.2001 contestatorul a introdus în țară un autoturism marca VW Golf III și în urma depunerii certificatului EUR 1 nr. - a beneficiat de acordarea unui regim preferențial tarifar, taxele vamale stabilite în acest mod fiind achitate.
S-a reținut că ulterior primirii acestui certificat de circulație a mărfurilor, Autoritatea Națională a Vămilor a trimis spre control acest certificat EUR 1 cu privire la autenticitatea sa și originea autoturismului importat.
Ca urmare, a verificărilor efectuate administrația vamală ăac omunicat organelor vamale din România faptul că autoturismul introdus în țară de contestator nu poate beneficia de regim tarifar preferențial, deoarece după verificare, nu s-au putut prezenta documente justificative ale originii, neputându-se confirma că autoturismul este marfă de origine în sensul Convenției dintre România și UE.
Prin urmare, autoritatea vamală din țara exportatoare a comunicat faptul că nu poate confirma originea comunitară a acestui autovehicul, astfel că acesta nu poate beneficia de regim tarifar preferențial.
În Protocolul nr.4 anexă la Acordul European, instituind o asociere între România pe de o parte și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora pe de altă parte, se definește noțiunea de produse originare din comunitate.
Acestea beneficiază la importul în România de regim vamal preferenția fie prin prezentarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1, fie a unei declarații pe factură dată de exportator pe documentul de livrare.
În art.24 din Protocol se arată că dovezile de origine vor fi prezentate autorităților vamale ale țării importatoare iar în art.32 pct.6 se arată că în cazul unor suspiciuni se poate refuza acordarea regimului preferențial cu respectarea condițiilor prevăzute.
În art.34 din Protocolul nr.4 se prevede că sancțiunile vor fi aplicate oricărei persoane care emite sau determină emiterea unui document ce conține date inexacte în scopul obținerii regimului preferențial.
Tribunalul a reținut că petentul nu are nici o culpă pentru emiterea certificatului EUR 1 prezentat la vama din România, acesta respectând prevederile Codului Vamal, Regulamentului de aplicare a Codului vamal și a Protocolul nr.4 în momentul în care a introdus în țară autoturismul marca VW Golf III, acesta deținând toate documentele cerute pentru a se acorda tariful vamal preferențial.
Faptul că ulterior autoritatea vamală a făcut verificări a apreciat că nu s-au putut prezenta documente justificative ale originii autoturismului, nu poate să ducă la înlăturarea regimului vamal preferențial așa cum în speță a procedat Biroul Vamal Tg-J când a întocmit actul constatator și a stabilit că petentul trebuie să plătească diferența de taxe vamale.
Deși s-a adresat DGFP G, acesta prin decizia nr.20 din 26.03.2008 a respins contestația petentului considerându-l culpabil.
Aceasta este o decizie prin care au fost depășite reglementările protocolului 4 fiind absurd să fie acuzat importatorul român de o faptă săvârșită de exportatorul, care a emis certificatul EUR 1 în condițiile în care nu avut documente justificative pentru acest lucru.
În acordul european nu sunt prevăzute sarcini și obligații pentru importator la momentul achiziționării mărfurilor de la exportator.
Autoritatea vamală română după verificarea ulterioară a originii produselor importate, dacă constată că acestea nu provin din nu poate să înlăture regimul vamal preferențial prin întocmirea unui document constatator al unei datorii vamale în sarcina importatorului român, deoarece s-ar încălca prevederile constituționale, prevederile Codului civil, Codului comercial, în sensul că nici o persoană fizică sau juridică, comerciant sau necomerciant nu poate fi răspunzătoare de fapta culpabilă a altuia, încălcându-se drepturile și libertățile fundamentale consfințite atât în Convențiile Europene cât și în legislația internă a României.
Potrivit art.17 din Protocolul 4 este stabilită procedura pentru eliberarea unui certificat de circulație a mărfurilor EUR 1, certificatul eliberându-se pe baza cererii scrise a importatorului care trebuie să prezinte oricând la cererea autorităților vamale ale țării exportatoare care eliberează certificatul de circulație EUR 1 toate documentele care dovedesc caracterul originar al produselor.
La rândul lor autoritățile vamale emitente ale acestui certificat au obligația să ia toate măsurile pentru a verifica acest caracter originar al produselor și îndeplinirea celorlalte cerințe din protocol, având posibilitatea să solicite orice document justificativ.
Ori, este clar că autoritățile e au completat și eliberat certificatul EUR 1 în baza documentelor prezentate de contestator.
Acestea vin ulterior și invocă practic propria culpă pentru a pretinde apoi contestatorului să achite diferențele de taxe vamale ceea ce este inadmisibil pentru un sistem de drept.
Se apreciază că atâta vreme cât s-a eliberat certificatul EUR 1 de către autoritățile vamale e, acestea au fost în posesia documentelor, pentru că altminteri nimic nu le-ar fi putut obliga să emită acest certificat.
Așadar în conformitate cu disp.art.34 al Protocolului nr.4 răspunderea aparține exportatorului pentru că a emis un document EUR 1, iar importatorul nu avea nici o posibilitate să influențeze într-un fel sau altul emiterea acestui document oficial.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs la 22.07.2008 intimata DGFP G criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare s-a arătat că instanța de fond a interpretat greșit normele legale aplicabile în cauză, și că, în mod eronat instanța de fond a dispus anularea chitanței vamale fără a cita în cauză instituția emitentă a actului, respectiv Biroul Vamal Tg. J - Direcția generală a Vămilor.
S-a mai arătat că, dispunând restituirea sumei de 4084 lei instanța de fond trebuia să facă aplicarea dispoz. art. 124 Cod pr. civilă.
La 25.11.2008 intimatul a depus la dosar întâmpinare, solicitând respingerea recursului, arătând că instanța de fond a reținut o stare de fapt și de drept corectă.
La dosar a fost depusă chitanța nr. 293/27.11.2008, bilet de tren și bilet de călătorie auto.
Analizând cauza, prin prisma criticilor formulate, Curtea apreciază recursul fondat pentru următoarele considerente:
Prin acțiunea formulată reclamantul a solicitat anularea chitanței vamale nr. -/14.12.2001 și restituirea sumei de 40845.110 lei (ROL), chitanță emisă de Biroul Vamal Tg. J - Direcția Generală a Vămilor.
Instanța de fond a soluționat cauza, admițând acțiunea și dispunând anularea respectivei chitanțe și restituirea sumelor datorate în contradictoriu numai cu DGFP G și nu cu Biroul Vamal Tg. J care era de fapt emitentul actului anulat.
Procedând astfel, instanța de fond a încălcat atât principiul contradictorialității soluționării cauzei cât și dreptul părții la un proces echitabil, astfel cum este consacrat prin dispoz. art. 6 alin. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Având în vedere aceste considerente, Curtea apreciază că soluția primei instanțe este nelegală astfel încât, în baza art. 304 pct. 5 și 312 Cod pr. civilă va dispune admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei pentru rejudecare, în vederea citării în cauză și autorității emitente a înscrisului contestat, respectiv Biroul Vamal Tg.- J - Direcția Generală a Vămilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de pârâta DGFP G, împotriva sentinței nr. 1441 din data de 24 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Casează sentința și trimite cauza pentru rejudecare la prima instanță.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 03 2008.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
Red. Jud. S
Ex.3//19.12.2008
Jud. fond M
Președinte:Gabriel ViziruJudecători:Gabriel Viziru, Elena Canțăr, Sanda Lungu