Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 259/2008. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 259
Ședința publică de la 05 Februarie 2008
PREȘEDINTE: Alina Răescu
JUDECĂTOR 2: Gabriela Carneluti
JUDECĂTOR 3: Costinel Moțîrlichie
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta DGFP pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, împotriva sentinței nr. 2985 din 09 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul reclamant și intimații pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit recurenta pârâtă DGFP G pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR, intimatul reclamant și intimații pârâți MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR, INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI G Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei, arătându-se că recursul a fost declarat în termen legal, că s-a depus la instanța a cărei hotărâre se atacă, potrivit art. 302. și este scutit de taxa de timbru.
S-a arătat că intimatul reclamant nu a depus întâmpinare.
S-a referit că recurenta pârâtă DGFP pentru MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 alin.2
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin acțiunea înregistrată la Tribunalul Gorj sub nr-, reclamantul chemat în judecată pe pârâții Ministerul Administrației Și Internelor, Inspectoratul de Poliție al Județului G și Ministerul Finanțelor Publice, pentru ca prin sentința ce se va pronunța să fi obligați la plata primelor de concediu de odihnă ce li se cuvin pentru anii 2004 - 2006, actualizată cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului la data plății efective.
În motivare a arătat că are calitatea de funcționar public cu statut special, polițist al IPJ G, iar în conformitate cu prevederile art.33(2) din 188/1999, avea dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
După republicarea 188/1999, art.33 a devenit art.34.
Prin legile bugetului de stat aferente anilor 2004-2006, respectiv 507/2003, 511/2004 și 379/2005 acordarea primei de vacanță a fost suspendată succesiv până la 31.12.2006.-
Potrivit art.64(2) din 24/2000 - privind normele de tehnică legislativă, "la expirarea duratei de suspendare, actul normativ sau dispoziția afectată suspendării reintră de drept în vigoare".
Conform art.38(2) din constituție, salariații, au dreptul la măsuri de protecție socială.
De la data de 08.12.1999, data la care a născut dreptul, angajatorul nu și-a executat obligația de plată voluntară.
Pârâtul IPJ G, a formulat întîmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii, motivat de faptul că aplicarea 188/1999, a fost suspendată prin art.3 alin.1 din OUG 33/2001, art.12 alin.4 din 743/2001, art.1 alin.3 din 631/2002, art.9 pct.7 din 507/2003, art.8 alin.7 din 511/2004, și 379/2005.
Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2985 din 09 octombre 2007 admis acțiunea formulată de reclamant împotriva pârâților Ministerul Administrației Și Internelor, Inspectoratul de Poliție al Județului G și Ministerul Finanțelor Publice.
A obligat pârâții Ministerul Administrației Și Internelor, Inspectoratul de Poliție al Județului G să plătească acestuia prima de concediu de odihnă pe perioada 2004-2006, sumă actualizată la data plății.
Pentru a se pronunța astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Petitul privind plata primelor de concediu de odihnă pe anii 2004 - 2006, s-a constatat că este întemeiat, întrucât potrivit art.33(2) din 188/1999, funcționarul public are dreptul, pe lângă indemnizația de concediu, la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, care se impozitează separat.
Pentru pronunțarea soluției, tribunalul a reținut că prin art.3(1)OG 33/2001 a fost suspendată aplicarea acestui articol și că suspendarea nu echivalează cu stingerea dreptului, având ca efect doar imposibilitatea realizării lui pe perioada în care exercițiul a fost suspendat.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs pârâtul DGFP pentru MFP.
În motivele de recurs DGFP pentru MFP, susține că nu are calitate procesuală în cauză nici în calitate de pârât, întrucât potrivit art. 3 alin.1 1pct. 2 din HG nr. 208/2005, MFP elaborează proiectul bugetului de stat, iar potrivit art. 6 urmărește execuția operativă a bugetului general consolidat, stabilește măsurile necesare pentru încasarea veniturilor și limitarea cheltuielilor în vederea încadrării în deficitul bugetar, dar nu are competența de modifica bugetul de stat aprobat printr-o lege specială în speță Legea nr. 379/2005. Că nu este instituția angajatoare a reclamanților și nici nu are atribuții în calcularea salariilor polițiștilor.
Mai arată că cererea este inadmisibilă, întrucât acest minister are un buget propriu aprobat prin legea bugetară anuală, dar nu poate să vireze sumele din bugetul său propriu, având în vedere principiul specializării bugetare.
Recursul MFP este întemeiat.
In conformitate cu prevederile legale, fiecare minister are alocat un buget propriu.
Din prevederile art. 53 din legea nr. 90/2001, privind organizarea și funcționarea Guvernului și ministerelor, rezultă că ministerul este cel care fundamentează și elaborează propuneri pentru bugetul anual al fiecărui minister. Ministrul de resort are și calitate de ordonator principal de credite.
Bugetul se alocă, prin lege, fiecărui minister, miniștrii fiind cei care execută bugetul.
Astfel, se constată că MFP nu are competențe privind fundamentarea și elaborarea propunerilor de buget ale celorlalte ministere și nici atribuții privind execuția acestor bugete.
In consecință, cererea de chemare în judecată este neîntemeiată, persoana obligată neavând prerogative legale în fundamentarea și execuția bugetară a celorlalte ministere.
Față de cele expuse, având în vedere dispozițiile art.304, art.3041și art.312 Cod pr. civilă, urmează a admite recursul declarat de DGFP pentru MFP, se va modifica sentința în parte, în sensul că se va respinge acțiunea față de MFP.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite recursul formulat de DGFP pentru MFP împotriva sentinței nr. 2985 din 09 octombrie 2007 pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr-.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea față de MFP.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 05 Februarie 2008
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red. CM
08 Februarie 2008
Jud fond /
Președinte:Alina RăescuJudecători:Alina Răescu, Gabriela Carneluti, Costinel Moțîrlichie