Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 259/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- - 10.09.2008
DECIZIA CIVILĂ NR.259
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 19.02.2009
PREȘEDINTE: Claudia LIBER
JUDECĂTOR 2: Mircea Ionel Chiu
JUDECĂTOR 3: Maria Cornelia
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul formulat de reclamantul Sindicatul al funcționarilor publici și al personalului contractual din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului A, împotriva sentinței civile nr.411/14.07.2008, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad, în contradictoriu cu pârâții - intimați Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului A și Consiliul Județean A și cu intervenienții intimați,. și, având ca obiect litigiu privind funcționari publici.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru reclamantul - recurent avocat, pentru pârâta - intimată Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului A, se prezintă consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților prezente.
Reprezentantul reclamantului - recurent solicită admiterea recursului și modificarea hotărârii, în sensul admiterii acțiunii, fără cheltuieli de judecată, depunând și concluzii scrise.
Reprezentantul pârâtei - intimate Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului A pune concluzii de respingere a recursului.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr.411/14.07.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr- a fost respinsă acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Sindicatul "" al funcționarilor publici și al personalului contractual din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului A în reprezentarea a 80 membri de sindicat și cererile de intervenție în interes propriu ale intervențiilor, împotriva pârâților Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Consiliul Județean A, pentru obligarea la plata drepturilor bănești reprezentând indemnizație de dispozitiv lunară în cuantum de 25 % din salariul de bază, actualizarea sumelor reprezentând indemnizația de dispozitiv cu coeficienții ratei inflației de la data scadenței până la data efectuării plății și consemnarea în carnetele de muncă a indemnizației de dispozitiv.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Arad, a reținut că reclamanții sunt funcționari publici și angajați în cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului A, că potrivit art.31 (3) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, salarizarea funcționarilor publici se face în conformitate cu prevederile legii privind stabilirea sistemului unitar de salarizare pentru funcționarii publici și că prin Legea nr.138/1999, lege care se aplică potrivit art.1 personalului militar și civil din Ministerul Apărării Naționale, Ministerului d e Interne, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe Serviciului de Protecție și Pază, Serviciului de Telecomunicații Speciale și Ministerului Justiției stabilește la art.13, pentru cadrele militare în activitate, militarii angajați pe bază de contract de muncă și salariați civili, dreptul la o indemnizație de dispozitiv lunară de 25 % din solda de funcție, solda de grad, solda de merit, în indemnizația de comandă și gradații, respectiv salariul de bază.
A mai reținut prima instanță că, urmare a înființării Ministerului Administrației și Internelor prin nr.OUG63/2003, personalul acestui minister se compune din personalul fostului Minister al Administrației Publice și al fostului Minister de Interne și că personalul menționat se compune din funcționari publici, polițiști - funcționari publici cu statut special, cadre militare în activitate personal contractual, precum și militari, jandarmi și polițiști de frontieră angajați pe bază de contract de muncă (art.16 din nr.OUG63/2003).
Conform art.17 (3) din nr.OUG63/2003, personalul Ministerului Administrației și Internelor beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației, precum și în limita bugetului aprobat, de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranța națională.
Prin Ordinul nr.496/28.07.2003 pct.9.2, s-a prevăzut că indemnizațiile de dispozitiv se acordă și personalului civil ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice însă trebuie avut în vedere că Legea nr.138/1999 este o lege specială, care se aplică numai personalului militar, contractual și funcționarilor publici din instituțiile de apărare națională, siguranță națională sau structurile de ordine și siguranță publică din cadrul
Pentru a beneficia de indemnizația de dispozitiv prevăzută de art.13 din Legea nr.138/1999, reclamanții și intervenienții trebuiau să facă parte din structurile de ordine și siguranță publică din cadrul unităților din subordinea ( în prezent).
Numai în această situație puteau beneficia conform art.40 din nr.OG92/2004, art.47 din Legea nr.138/1999, pct.9.2 și 31.1 din nr.496/2003 și art.17 (3) din nr.OUG63/2003 de indemnizația de dispozitiv.
A concluzionat astfel tribunalul că reclamanții, fiind funcționari publici și angajați din structurile administrației publice, nu beneficiază de această indemnizație și a respins astfel ca neîntemeiată acțiunea și cererile de intervenție formulate în interes propriu.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs reclamanții prin Sindicatul al funcționarilor publici și al personalului contractual din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului A solicitând modificarea în totalitate a hotărâri atacate în sensul admiterii acțiunii, fără a solicita cheltuieli de judecată.
În motivarea recursului, reclamanți au arătat că potrivit dispozițiilor Ordinului nr.496/2003, indemnizațiile de dispozitiv se acordă și personalului ce își desfășoară activitatea în domeniul administrației publice, prin personal civil înțelegându-se potrivit aceluiași Ordin funcționarii publici și personalul contractual din cadrul
Au mai arătat reclamanții că activitatea A are legătură directă, sau chiar este parte a actului de administrație, că majoritatea activităților și serviciilor acestei instituții au caracter permanent și special, înscriindu-se în noțiunea de dispozitiv, că funcționarii și personalul contractual fac parte din diferite servicii cu caracter continuu și extraordinar la nivelul administrației publice și că prima instanță nu aliat în considerare faptul că Aas emnat protocoale și convenții de parteneriat cu instituții din cadrul care primesc acest spor direct fără să fi fost necesară intervenția instanței, hotărârea Tribunalului Arad fiind criticabilă și sub aspectul discriminării pe care o promovează în ceea ce privește salarizarea angajaților, în condițiile în care însuși legiuitorul nu face distincție între categoriile de personal care își desfășoară activitatea în cadrul administrației.
Intimații pârâții Consiliul Județean A și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului A au formulat întâmpinări solicitând respingerea recursului și menținerea sentinței civile atacate ca fiind temeinică și legală, reiterând argumentele invocate în apărare în fața primei instanțe, primul intimat invocând de asemenea excepția lipsei calității procesuale pasive iar Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului A invocând excepția nelegalității Ordinului nr.496/28.07.2003.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate de către recurenți, luând în considerare și susținerile intimaților din cadrul întâmpinărilor formulate, Curtea apreciază că atât excepțiile invocate, ce vor fi analizate cu prioritate, în conformitate cu dispozițiile art.137 Cod procedură civilă, cât și cererea de recurs sunt neîntemeiate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Cât privește excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean A, Curtea reține că, așa cum însuși acest intimat susține în cuprinsul întâmpinării, că A este o instituție publică subordonată acestuia, înființată fiind prin comasarea serviciului public de asistență socială și a serviciului public specializat pentru protecția copilului, potrivit dispozițiilor nr.HG1434/2004. Având în vedere raportul de subordonare dintre cele două instituții, Curtea apreciază că intimatul are calitate procesuală pasivă, fiind necesară participarea acestuia în cadrul litigiului, hotărârea urmând a-i fi opozabilă.
Referitor la cea de a doua excepție invocată de cea de a doua intimată, respectiv nelegalitatea Ordinului nr.496/28.07.2003, Curtea reține că motivele vizând exclusiv nepublicarea ordinului menționat în Monitorul Oficial nu sunt de natură să conducă la concluzia că acesta ar fi nelegal, întrucât sancțiunea pentru nepublicarea unui act administrativ cu caracter normativ nu constă în nulitatea acestuia, ci în inopozabilitatea față de destinatarii acestuia, așa cum din rezultă din interpretarea dispozițiilor art.10 și 11 din Legea nr.24/2004 privind normele de tehnică legislativă, potrivit cărora actele normative, cu excepția legilor și a ordonanțelor intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea
Pe fondul raporturilor juridice dintre părți, Curtea reține că din examinarea hotărârii instanței de fond, prin prisma criticilor formulate în recurs și din oficiu, conform art. 306 alin.2 Cod procedură civilă, rezultă că prima instanță a reținut corect starea de fapt, pe baza actelor și probelor de la dosar și în mod legal a respins acțiunea reclamanților și cererile de intervenție ca fiind neîntemeiate.
Prima instanță a avut în vedere la soluționarea cauzei dispozițiile legale aplicabile în speță, conform cărora, pentru a beneficia de sporul de dispozitiv prevăzut de Legea nr. 138/1999, se impune ca personalul civil să-și desfășoare activitatea într-un dispozitiv cu caracter militar sau într-una din instituțiile și autoritățile prevăzute în art. 1 din Legea nr.138/1999.
Astfel, potrivit art. 13 din Legea nr.138/1999, cadrele militare și salariați civili beneficiază de o indemnizație de dispozitiv lunară de 25% din soldă sau din salariul de bază. Aceste dispoziții se aplică însă, așa cum însăși denumirea Legii nr. 138/1999 o exprimă, personalului militar și civil din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională.
Nu pot fi reținute susținerile recurenților cu privire la dispozițiile Ordinului nr.496/28.07.2003 întrucât, pe de o parte acesta nici nu a fost publicat în Monitorul Oficial, fiind astfel lipit de efecte juridice, și întrucât, pe de altă parte, chiar dacă s-ar admite că și-ar produce efecte și în lipsa publicării în Monitorul Oficial, ar trebui interpretat în spiritul dispozițiilor de ansamblu ale Legii nr. 138/1999, fiind necesar ca personalul beneficiar să își desfășoare activitatea într-un dispozitiv militar, ori într-una din instituțiile prevăzute la art.1 din actul normativ menționat.
Nu pot fi reținute de asemenea nici susținerile potrivit cărora se creează o discriminare prin raportare la persoanele care beneficiază de indemnizația de dispozitiv, întrucât acestea din urmă desfășoară o activitate specifică, ce implică o anumită strictețe și un anumit regim, specific unităților militare sau celor care asigură ordinea și siguranța națională, specific ce nu se regăsește în cadrul primărilor și consiliilor locale.
Rezultă din cele expuse mai sus, că motivele de recurs invocate de reclamanți, prin Sindicatul al funcționarilor publici și al personalului contractual din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului A, sunt neîntemeiate, astfel că, în temeiul prevăzut de art. 312 alin.1 din Codul d e procedură civilă, instanța va respinge recursul ca neîntemeiat și va menține sentința tribunalului ca temeinică și legală.
Totodată, Curtea va lua act că nu au fost solicitate cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Județean
Respinge excepția nelegalității Ordinului nr.496/28.07.2003.
Respinge recursul declarat de reclamantul recurent Sindicatul al funcționarilor publici și al personalului contractual din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului A, împotriva sentinței civile nr.411/14.07.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 19.02.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- LIBER - - - - -
GREFIER,
RED:/13.03.09
TEHNORED:/13.03.09
2.ex./SM/
Primă instanță: Tribunalul Arad
Judecător -
Președinte:ClaudiaJudecători:Claudia, Mircea Ionel Chiu, Maria Cornelia
