Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 27/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE Nr. 27/ Dosar nr-
Ședințapublică de la 22 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Clara Elena Ciapă JUDECĂTOR 2: Maria Ioniche
JUDECĂTORI: Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Georgeta JUDECĂTOR 3: Georgeta
- - - - președinte de secție
Grefier -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr. 3519/C din 26 octombrie 2007, pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ în dosarul nr-, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare,se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 15 ianuarie 2008, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie.
Instanța, pentru a da posibilitatea părților de a depune la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de 22 ianuarie 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 3519/C/26.10.2007 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice; s-a admis acțiunea formulată de reclamanți și în consecință a obligat pârâții să plătească reclamanților contravaloarea drepturilor bănești reprezentând prima de concediu de odihnă, egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu pentru anii 2004, 2005 și 2006, în funcție de perioada în care fiecare reclamant și-a desfășurat activitatea, actualizată cu rata inflației la data efectuării plății; a obligat pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, în calitate de ordonator principal de credite, să cuprindă în bugetul propriu sumele necesare plății primelor de concediu, iar pârâtul Ministerul Finanțelor Publice a fost obligat să vireze Ministerului Administrației și Internelor fondurile necesare achitării sumelor de mai sus.
Pentru a pronunța această sentință prima instanță reținut că reclamanții sunt polițiști în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului B așa cum rezultă din tabelul aflat la fila58 din dosarul nr- al Tribunalului Brașov.
Art. 37, alin. 2 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, prevede că "La plecarea în concediu de odihnă, polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu."
Aceste texte au rămas fără conținut întrucât prin legile bugetului de stat au fost suspendate până la 31.12. 2006.
Drepturile respective însă există, deoarece ele nu au fost înlăturate de legiuitor, iar garantarea realizării lor este conformă cu principiul constituțional al garantării realizării drepturilor legal acordate.
În sensul celor de mai sus, referitor la prima de concediu a polițiștilor s-a pronunțat și Înalta Curtea d e Casație și Justiție prin Decizia de îndrumare nr. XII din 5.02 2007, dată în soluționarea recursului în interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
În consecință,instanța de fond a admis acțiunea reclamanților și a obligat pe pârâții B și să plătească drepturilor în cauză
Instanța de fond respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Ministerul Finanțelor Publice, având în vedere că ministerul are răspunderea elaborării proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite, între care și Ministerul Administrației și Internelor care funcționează exclusiv cu fondurile asigurate de bugetul de stat.
Drept urmare, Iaf ost obligat, în calitate de ordonator principal de credite să cuprindă în bugetul propriu sumele necesare plății drepturilor în cauză,iar a fost obligat să vireze sumele necesare plății drepturilor în cauză.
Împotriva sentinței primei instanțe a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, iar în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în mod greșit a fost respinsă excepția lipsei calității sale procesuale pasive iar drepturile reclamanților au fost în mod greșit admise deoarece acestea au fost suspendate în mod succesiv prin legile bugetului de stat.
Recursul este nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului de fond raportat la sentința atacată și la motivele de recurs invocate de recurent, precum și din prisma dispozițiilor art. 304/1 Cod procedură civilă, se constată că prima instanță a reținut corect situația de fapt și de drept deduse judecății, pronunțând o sentință legală și temeinică.
Potrivit art.37 alin.2 din OG nr.38/2003, privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, la plecarea în concediul de odihnă, polițistul primește o primă de
Rezultă că dreptul la prima de concediu s-a născut din lege, ca drept subiectiv și conferă titularilor prerogativelor de a pretinde subiectului pasiv al raportului juridic născut, să efectueze o anumită prestație pozitivă, respectiv de a da o anumită sumă de bani.
Aceste dispoziții legale au fost suspendate succesiv prin legile bugetului de stat, respectiv prin art.9 alin.7 din Legea nr.507/2003, art.8 alin.7 din Legea nr.511/2004 și art.5 alin.5 din Legea nr.379/2005.
Textele prin care a fost suspendată succesiv plata primei de concediu pentru anii 2004 - 2006 nu mai sunt în vigoare dar se constată că legiferarea s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor constituționale ce reglementează drepturile persoanelor încadrate în muncă, deoarece dreptul la prima de concediu nu a fost înlăturat ci îngrădit, atingând chiar existența dreptului. Cenzurarea legalității acestor suspendări revine, potrivit art.29 alin.1 din Legea 47/1992, instanței de judecată, iar nu Curții Constituționale, deoarece normele legale de suspendare nu mai sunt în vigoare, fiind abrogate la data sesizării instanței.
Ca atare, instanța este chemată să analizeze legalitatea normelor de suspendare mai sus arătate, putându-se reține că acestea contravin prevederilor art.16, 41 și 53 din Constituția României, neputându-se suspenda, retroactiv, un drept câștigat sub imperiul OG nr.38/2003.
Prima de concediu reprezintă drepturi de remunerare care fac obiectul raporturilor de serviciu dintre angajator și reclamanți, iar acest drept, atâta timp cât a fost prevăzut de lege, nu poate fi restrâns sau îngrădit pe motivul existenței unor prevederi bugetare sau a lipsei fondurilor necesare, deoarece s-ar afecta inclusiv dreptul la muncă al reclamanților.
Față de aceste considerente, curtea va respinge recursul reclamantului, nefiind îndeplinite condițiile art. 304 Cod procedură civilă, pentru casarea sau modificarea sentinței atacate.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B, împotriva sentinței civile nr. 3519/C/26.10.2007 a Tribunalului Brașov, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică azi, 22.01.2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - - --
Grefier
Red. /22.01.2008
Dact./25.01.2008
2 ex.
Președinte:Clara Elena CiapăJudecători:Clara Elena Ciapă, Maria Ioniche, Georgeta
