Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 270/2009. Curtea de Apel Ploiesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PLOIEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

SENTINȚA NR.270

Ședința publică din data de 14 decembrie 2009

PREȘEDINTE: Tudose Ana Roxana

Grefier - - -

Pe rol fiind soluționarea acțiunii formulată potrivit Legii contenciosului administrativ de reclamanta,cu domiciliul ales la Cabinet avocat, din P, nr. 3,. 4.. 8,. 31, județul P, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, cu sediul în B, sector 3, I, nr. 24.

Acțiunea este timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei, potrivit chitanțelor nr. - și nr.-, precum și cu timbre judiciare în valoare de 0,3 lei, care au fost anulate și atașate la dosarul cauzei.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns reclamanta reprezentată de avocat, din cadrul Baroului P, potrivit împuternicirii avocațiale aflată la fila 11 dosar, lipsind pârâtul Ministerul Agriculturii Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat, pentru reclamantă, depune la dosar înscrisuri în dovedirea acțiunii, respectiv dovada înaintării plângerii prealabile către pârâtul, respectiv confirmare de primire din 23.10.2009, factura nr. - din 22.10.2009, plângerea prealabilă formulată de reclamantă, sentința nr.196 din 26.10.2009 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești într-o speță similară și Decizia nr.1257 din 7.10.2009 a Curții Constituționale, privind constatarea ca neconstituțională a OUG 37/2009: totodată, arată că, deși a înaintat plângerea prealabilă din 22.10.2009, reclamanta nu a primit nici un răspuns, iar potrivit art. 7 (7) din Legea nr. 554/2004, plângerea prealabilă se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin.1, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.

Mai arată că, OUG nr.37/2009 a fost declarat neconstituțional de către Curtea Constituțională, reclamantei i-a fost afectată imaginea, prestigiul profesional.

Curtea pune în discuție excepțiile inadmisibilității și cea a lipsei de obiect, invocate de pârât prin întâmpinare.

Avocat, pentru reclamanta, referitor la excepția inadmisibilității, arată că reclamanta a făcut dovada îndeplinirii procedurii prealabilă, potrivit Legii contenciosului administrativ, astfel că solicită respingerea acestei excepții.

În ceea ce privește excepția lipsei de obiect, apărătorul reclamantei arată că ordinul contestat a fost emis în baza OUG 37/2009, care a fost declarată neconstituțională, încetează să mai producă efecte, iar orice dispoziție dată în baza unei legi neconstituționale nu mai ființează, astfel că solicită respingerea și a acestei excepții. Pe fondul cauzei, solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată. Depune la dosar concluzii scrise în susținerea cererii și în combaterea excepțiilor formulate. Nu solicită cheltuieli de judecată.

CURTEA

Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele.

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr-, reclamanta a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, să se dispună anularea în totalitate a Ordinului nr.277 din 24.04.2009 emis de pârât și repunerea sa în funcția deținută anterior emiterii ordinului, obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale ce îi reveneau pentru funcția publică de director executiv în cadrul P, din momentul demiterii și până în prezent; a mai solicitat și obligarea pârâtului la cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii, reclamanta arată că la data de 24.06.2005, prin decizia nr.151 și ca urmare a promovării examenului pentru ocuparea funcției de conducere, a fost investită cu funcția publică de conducere de director executiv în cadrul Oficiului Județean de Consultanță Agricolă P, contractul de muncă a fost încheiat în baza Legii 53/2003, fiind asimilat contractelor din sectorul bugetar, iar retribuția a fost stabilită potrivit anexelor II și III la Legea nr.154/1998.

Mai susține reclamanta că, prin Ordinul nr.194 din 14.03.2006 emis de pârât, a fost numită în funcția publică de director executiv în cadrul P, în temeiul Legii nr.188/1999, iar eliberarea sa din funcția deținută prin ordinul contestat, emis în baza OUG 37/2009, a fost una abuzivă, care nu are la bază indicatorii de performanță profesională, fiind o măsură exclusiv politică.

În cauză, s-a administrat proba cu înscrisuri.

La data de 19.11.2009, pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii și cea a lipsei de obiect.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii, pârâtul arată că în cauză nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de art. 7 din Legea contenciosului administrativ, respectiv a plângerii prealabile și solicită respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

Referitor la excepția lipsei de obiect, pârâtul arată că postul de director executiv, deținut de reclamantă, a fost desființat prin OUG nr.37/2009, postul de director executiv fiind înlocuit cu cel de director coordonator, ordinul contestat trebuie să fie unul cu executare succesivă, în timp, pentru a putea face obiectul cererii de chemare în judecată, ori, în prezenta cauză, actul a fost executat prin eliberarea reclamantei din funcție, iar din această perspectivă, acesta este epuizat.

Pe fondul cauzei, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:

Potrivit art. 7 din Legea nr. 554/2004, a contenciosului administrativ " înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al sau ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia". Din dispozițiile legale menționate mai sus, rezultă că procedura plângerii prealabile trebuie îndeplinită în cazul actelor pe care autoritatea publică emitentă le poate revoca în tot sau în parte.

Această reglementare este pe deplin justificată, întrucât instituie o cale mai rapidă de restabilire a legalității, având ca scop atât protecția autorității publice emitente care, prin repararea eventualelor erori săvârșite cu ocazia emiterii actului, poate evita chemarea sa în judecată în calitate de pârât, suportarea unor cheltuieli suplimentare ori plata unor daune mai mari și chiar lezarea prestigiului său prin pierderea unui proces public, cât și pe cea a particularului care are posibilitatea de a obține anularea actului printr-o procedură administrativă mai simplă și scutită de taxă de timbru.

Procedura administrativă prealabilă reprezintă o condiție de exercitare a dreptului la acțiune, motiv pentru care neîndeplinirea acesteia atrage inadmisibilitatea acțiunii, potrivit art. 109 alin.2 pr. civ.

Cu alte cuvinte, instanța sesizată cu o cerere în anularea unui act administrativ are obligația, înainte de a soluționa pe fond cauza, să examineze efectuarea procedurii prealabile.

În fața instanței de fond, reclamanta a susținut faptul că ar fi îndeplinit procedura prealabilă și a depus la dosar o sesizare purtând această titulatură (fila 7), dar fără ca acest înscris să poarte dovada înregistrării și trimiterii sale către autoritatea emitentă a actului pretins vătămător. De altfel, în cuprinsul întâmpinării și în motivarea excepției de inadmisibilitate, pârâta Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a susținut faptul că nu a fost sesizată de către reclamantă pe calea acestei proceduri obligatorii.

La termenul de judecată din data de 14.12.2009, reclamanta, prin apărătorul său, a susținut faptul că ar fi îndeplinit procedura prealabilă, în sensul trimiterii respectivului înscris către intimata-pârâtă, încercând să dovedească această susținere prin depunerea la dosar a unei facturi și a unei confirmări poștale, care atestă trimiterea unui plic de către reclamantă către Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale (filele 30-31).

Din dovezile respective, nu rezultă, însă, în mod indubitabil faptul că trimiterea poștală ar fi avut ca obiect contestația formulată împotriva Ordinului nr. 277/2009, pe calea procedurii prealabile, de către reclamantă și nici nu probează împrejurarea dacă această contestație ar fi ajuns sau nu la organul emitent al actului pretins vătămător.

Chiar dacă am admite faptul că reclamanta ar fi îndeplinit procedura prealabilă în acest fel, este lesne de observat că acest demers a fost întreprins la data de 23.10.2009, deci cu mult după expirarea termenului de 30 de zile de la data comunicării actului, prevăzut cu titlu imperativ de art. 7 din Legea nr.554/2004, ordinul contestat fiind comunicat reclamantei la data de 28.04.2009, așa cum rezultă din mențiunea primirii actului, înscrisă chiar de către reclamantă pe exemplarul depus la dosar al Ordinului nr. 277 din 24.04.2009 (fila 10).

Pe de altă parte, este adevărat că, potrivit alineatului 7 al aceluiași text de lege, plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alineatul 1, dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului, dar, deși reclamanta prin apărător, în cuvântul pe fondul cererii, a susținut existența acestor motive temeinice, nu a indicat în concret motivele și nici nu a probat în vreun fel aceste afirmații.

În considerarea acestor argumente, în temeiul disp. art. 7 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite excepția inadmisibilității, invocată de pârâtă prin întâmpinare și va respinge acțiunea ca inadmisibilă, întrucât în cauză nu a fost îndeplinită procedura prealabilă.

Având în vedere această soluție, dar și caracterul primordial al excepției inadmisibilității în raport cu cea a lipsei de obiect, Curtea nu va mai analiza această din urmă excepție, iar în baza art. 137 pr.civilă, nu va mai analiza nici fondul cauzei, cercetarea acestuia devenind inutilă în condițiile admiterii excepției de inadmisibilitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția inadmisibilității, invocată de pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale prin întâmpinare.

Respinge acțiunea formulată de reclamanta,cu domiciliul ales la Cabinet avocat, din P, nr. 3,. 4.. 8,. 31, județul P, în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL AGRICULTURII PĂDURILOR ȘI DEZVOLTĂRII RURALE, cu sediul în B, sector 3, I, nr. 24, ca inadmisibilă, întrucât în cauză nu a fost îndeplinită procedura prealabilă.

Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 decembrie 2009.

Președinte,

- - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored.MA

4 ex./21.12.2009

Operator de date cu caracter personal

Nr. notificare 3120

Președinte:Tudose Ana Roxana
Judecători:Tudose Ana Roxana

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 270/2009. Curtea de Apel Ploiesti