Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 32/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ NR. 32/2008
Ședința publică din data de 9 IANUARIE 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Simona Szabo
JUDECĂTOR 2: Floarea Tămaș
JUDECĂTOR 3: Mirela Budiu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul formulat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 2012/12.10.2007 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, în contradictoriu cu reclamanții, -, pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN C, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici - legea nr. 188/1999.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă avocat, pentru reclamanți, care depune împuternicirea avocațială la dosarul cauzei, și consilier juridic, care depune delegația la dosarul cauzei, pentru Inspectoratul de Poliție Județean C, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul formulat este scutit de plata taxelor judiciare de timbru. Nu a fost depusă taxa judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei pentru fondul cauzei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu dispozițiile art. 242 pct. 2.proc.civ. La data de 10.12. 2007 Ministerul Internelor și Reformei Administrative a depus întâmpinare, în 2 exemplare iar la data de 08.01.2008 pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Cad epus întâmpinare, în 3 exemplare.
Reprezentanta reclamanților depune dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în valoare de 0,3 lei pentru fondul cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat și excepții de invocat, Curtea, în temeiul art. 150. proc. civ. declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamanților solicită respingerea recursului, fără cheltuieli de judecată, apreciind că soluția este legală, iar admiterea cererii de chemare în garanție se justifică prin specificul raporturilor juridice deduse judecății.
Reprezentanta pârâtului solicită respingerea recursului formulat de Ministerul Economiei și Finanțelor, achiesând celor expuse de către reprezentanta reclamanților.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 2.012 din 12.10.2007 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Cluj, a fost respinsă excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții MIRA și IGPR și chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor și a fost admisă acțiunea formulată de reclamanții, -, în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL INTERNELOR ȘI REFORMEI ADMINISTRATIVE, INSPECTORATUL GENERAL AL POLIȚIEI ROMÂNE, INSPECTORATUL NAȚIONAL PENTRU EVIDENȚA PERSOANELOR și INSPECTORATUL DE POLIȚIE JUDEȚEAN, precum și cererea de chemare în garanție a MINISTERULUI ECONOMIEI ȘI FINANTELOR, și în consecință au fost obligați pârâții să plătească reclamanților drepturile bănești reprezentând sporul de fidelitate pentru anul 2005, actualizate cu rata inflației începând cu data plății.
Ministerul Economiei și Finanțelor a fost obligat să includă în rectificarea bugetului și să vireze ordonatorului principal de credite sumele mai sus arătate.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că reclamanții au fost angajați în cadrul Inspectoratului de Poliție Județean C, în calitate de funcționari publici cu statut special, în perioada 1.01.2005 - 01.05.2005 și ulterior, până la sfârșitul anului 2005, în cadrul Inspectoratului Național pentru Evidența Persoanelor, iar potrivit art. 6 din G nr. 38/2003, pentru activitatea desfășurată în instituțiile din sectorul de apărare natională, ordine publica si siguranța natională, in calitate de militar, politist, functionar public si personal contractual, politistilor li se acorda un spor de fidelitate de pana la 20% din salariul de baza, in conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.
Prin OUG nr. 11/2004, art. 2 alin. 1, s-a prevăzut suspendarea aplicării dispozitiilor <LLNK 12003 38130 302 6 43>art. 6 din nr.OG 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor, aprobata cu modificări si completări prin <LLNK 12003 353 10 201 0 18>Legea nr. 353/2003, cu modificările si completările ulterioare, pentru anul 2005, insă, la expirarea duratei de suspendare, dispoziția afectată de suspendare reintră în vigoare, astfel cum arată art. 64 alin. 2 din Legea nr. 24/2000.
Potrivit dispozițiilor art. 38 din Constituția României, "salariații au dreptul la protecția sociala a muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igienei muncii, regimul de muncă al femeilor și tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice".
A mai reținut prima instanță că, conform art. 53, alin. 1 și 2 din același act normativ, "Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică" și "să fie aplicată nediscriminatoriu".
Textul de lege prin care a fost suspendat dreptul la sporul de fidelitate în favoarea polițiștilor, prin prisma dispozițiilor constituționale suscitate, instanța de fond le-a apreciat ca fiind date prin încălcarea normelor constituționale, cu atât mai mult cu cât prin plata drepturilor salariale se înțelege și acordarea acestui spor.
Pârâții Inspectoratul de Poliție Județean C, Ministerul Administrației și Internelor și Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor au fost obligați să plătească aceste sume, însă, fiecare, în limita competențelor proprii.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, în termenul legal, chematul în garanție Ministerul Economiei și Finanțelor, prin C apreciind hotărârea instanței de fond ca netemeinică și nelegală, fiind rezultatul interpretării și aplicării greșite a legii.
Se solicită modificarea sentinței atacate și respingerea cererii de chemare în garanție îndreptate împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor ca inadmisibilă, în condițiile în care această instituție nu are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât ea nu participă nemijlocit la raportul juridic litigios pentru a fi citat conform Codului d e procedură civilă, iar instituția juridică a chemării în garanție nu este aplicabilă în cazul litigiilor de muncă, cu atât mai mult cu cât între Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Internelor și Reformei Administrative nu există nici o obligație de garanție.
Recurentul a mai apreciat nelegală hotărârea instanței de fond și în ceea ce privește modul în care a înțeles să aplice legile bugetare. În acest sens, au fost reiterate susținerile referitoare la modul de adoptare și rectificare a bugetului de stat.
Analizând recursul declarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Curtea consideră că acesta este nefondat, urmând a fi respins în consecință, din următoarele motive:
În mod corect a reținut prima instanță ca fiind aplicabile disp. art. 60 - 63.pr.civ. întrucât nici un text legal nu interzice în mod expres această procedură în cadrul litigiilor având ca obiect acordarea drepturilor ce derivă din raporturile de serviciu ale funcționarilor publici.
Pe de altă parte, dispozițiile invocate în cuprinsul recursului, respectiv art. 17, 20 și 21 din Legea nr. 500/2002 vin în sprijinul susținerilor reclamanților, întrucât rolul Ministerului Economiei și Finanțelor este acela de a coordona acțiunile care sunt responsabilitatea Guvernului cu privire la sistemul bugetelor, prin pregătirea proiectelor legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare, răspunzând de elaborarea proiectului bugetului de stat pe baza proiectelor bugetare ale ordonatorilor principali de credite, precum și a proiectelor de rectificare a acestor bugete, nefiind fondată excepția privind lipsa calității procesuale pasive.
Pentru a dispune în acest sens au fost luate în considerare și prev. art. 3 alin. 1 pct. 2 din nr.HG 386/2007, art. 4 alin. 1 și 2 art. 15 alin. 1 și 3 din Legea nr. 500/2002, precum și art. 2 și 3 din nr.OG 22/2002.
Întrucât sentința pronunțată este opozabilă atât Ministerului Internelor și Reformei Administrative, cât și Ministerului Economiei și Finanțelor, fiecare dintre cele două instituții va aduce la îndeplinire, în limita competențelor proprii, prevederile invocate în susținerea recursului pentru a da posibilitatea reclamanților să încaseze efectiv sumele acordate prin sentința atacată.
Dispozițiile primei instanțe trebuie înțelese în sensul în care pârâții C și, în calitate de angajatori, vor plăti sumele acordate reclamanților, iar pârâtul Ministerul Administrației și Internelor, în calitate de ordonator principal de credite, va cuprinde în bugetul propriu sumele necesare plății sporului de fidelitate cuvenite reclamanților, iar chematul în garanție va include în rectificarea bugetului și va vira Ministerului Internelor și Reformei Administrative fondurile necesare achitării sumelor de mai sus, actualizate cu rata inflației la data plății.
Pentru a dispune astfel, Curtea a luat în considerare prev. art. 14 din Legea nr. 500/2002, precum și necesitatea garantării realizării drepturilor legal acordate, principiu constituțional ce trebuie respectat de către pârâți și chematul în garanție.
În consecință, aplicând prev. art. 1 alin. 1 din Legea nr. 360/2002, art. 911din Legea nr. 188/1999, art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 3041, art. 312 alin. 1 teza a II-a pr.civ. recursul declarat urmează a fi respins ca nefondat, cu consecința menținerii în întregime a sentinței primei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR împotriva sentinței civile nr. 2.012 din data de 12 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 9 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - - - -
RED.
DACT./2 ex./24.01.2008.
Președinte:Simona SzaboJudecători:Simona Szabo, Floarea Tămaș, Mirela Budiu
