Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 325/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 325/ Dosar nr-
Ședința publică de la 13 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- - - - -președinte de secție
- - - -JUDECĂTOR 3: Silviu
GREFIER -
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de pârâtul MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin reprezentanta în teritoriu Direcția Generală a Finanțelor Publice împotriva sentinței civile nr.3546/com/30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-, având ca obiect - litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 6 mai 2008, părțile au lipsit, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 13 mai 2008.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr.3546/com/30.10.2007, pronunțată de Tribunalul Brașov, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, s- respins excepția, s-a admis acțiunea formulată de reclamanții, A, G, G, în contradictoriu cu intimații Inspectoratul de Poliție al Județului B, Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministerul Economiei și Finanțelor și în consecință au fost obligați pârâții Inspectoratul de Poliție al Județului B și Ministerul Internelor și Reformei Administrative să plătească drepturile salariale reprezentând prima de concediu pe anii 2004, 2005, 2006, actualizate cu rata inflației până la data plății efective, următorilor reclamanți:, A, G, G,; a fost obligat Ministerul Economiei și Finanțelor să asigure intimaților Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratului de Poliție al Județului B fondurile necesare plății drepturilor salariale menționate; s-a anulat ca netimbrată acțiunea privind pe reclamanții:, -, C, G,.
Pentru a pronunța această soluție prima instanță a reținut că reclamanții sunt polițiști în cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului
Conform art. 37, alin. 2 din OG38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, " la plecarea în concediu de odihnă polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu".
Deși îndeplineau condițiile, reclamanților nu li s-a acordat prima de concediu deoarece textul de lege mai sus citat a rămas fără efecte, fiind suspendat prin legile anuale ale bugetului de stat până la 31.12.2006.
Dreptul în cauză însă există deoarece nu a fost abrogat de legiuitor, iar acordarea lui este garantată de Constituția României, conform principiului constituțional al garantării drepturilor legal acordate.
În sensul celor de mai sus, s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia de îndrumare nr. XII din 05.02.2007, care stabilește cu putere de lege că polițiștii au dreptul la prima de concediu pe anii 2004, 2005 și 2006.
În consecință, instanța a admis acțiunea reclamanților, A, G, G, intimații Inspectoratul de Poliție al Județului B și Ministerul Internelor și Reformei Administrative fiind obligați să le plătească drepturile așa cum au fost solicitate scris.
A respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de intimatul Ministerul Economiei și Finanțelor având în vedere că potrivit nr.HG 208/2005, acest minister gestionând bugetul de stat are obligația să asigure instituțiilor bugetare fondurile necesare plății drepturilor salariale angajaților acestora.
Ca urmare, instanța a obligat Ministerul Economiei și Finanțelor în calitate de intimat să asigure conturile necesare plății drepturilor în cauză.
Față de această situație de fapt și de drept, cererea de chemare în garanție a rămas fără obiect.
Referitor la reclamanții, -, C, G, întrucât nu au achitat taxa de timbru odată cu introducerea acțiunii, li s-a pus în vedere să facă dovada achitării acesteia și a timbrului judiciar, sub sancțiunea anulării, însă nu s-au conformat acestor dispoziții.
Având în vedere că, potrivit art. 20, alin. 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, neîndeplinirea obligației de plată până la termenul stabilit de instanță se sancționează cu anularea acțiunii sau cererii, ținând cont că reclamanții menționați nu s-au conformat dispozițiilor instanței privind achitarea taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, cu privire la reclamanții respectivi acțiunea a fost anulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor - reprezentat în teritoriu prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs Ministerul Economiei și Finanțelor arată că în mod greșit a respins instanța de fond excepția lipsei calității procesuale pasive Ministerului Economiei și Finanțelor. Consideră că nu trebuie confundat cu Statul Român și cu bugetul de stat.
Funcționarea, atribuțiile acestuia sunt strict reglementate de Hotărârea nr.208 din 17.03.2005. Bugetul de stat se realizează pe baza proiectelor ordonatorilor principali de credite ai acestui buget, precum și a proiectelor bugetelor locale, respectând procedura prevăzută în Legea Finanțelor Publice.
Ministrul Economiei și Finanțelor este ordonator principal de credite așa cum este Ministrul Justiției. Ministerul Economiei și Finanțelor nu poate fi obligat la plata pentru salariații altor instituții.
Atribuții în angajarea și salarizarea intimaților reclamanți au numai ceilalți pârâți, respectiv Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul de Poliție al Județului
Cu privire la fondul cauzei, recurentul arată că reclamanții nu au dreptul la plata sumelor solicitate cu titlu de drepturi bănești reprezentând primele de concediu.
Curtea Constituțională a statuat prin deciziile pronunțate cu privire la prima de concediu că aceasta nu constituie un drept constituțional fundamental.
Prin art.3 alin.2 din OG 33/2001, art.12 alin.4 din Legea 743(2001, art.10 alin.3 din Legea nr.631/2002, art.9 alin.7 din Legea 511/2004 și art.5 alin.5 din Legea 379/2005 s-a suspendat acordarea acestor drepturi. Se indică jurisprudența Curții Constituționale și dispoziții din Legea 24/2000 privind tehnica legislativă. Consideră că suspendarea aplicării unor dispoziții legale nu echivalează cu o restrângere a exercițiului unor drepturi sau a unor libertăți.
Potrivit Legii nr.500/2002 privind finanțele publice cu modificările ulterioare, nici o cheltuială din fonduri publice nu poate fi angajată, respectiv, ordonată și plătită dacă nu este aprobată potrivit legii, pe de o parte, iar pe de altă parte, nici o cheltuială nu poate fi înscrisă în buget dacă nu există o bază legală pentru aceasta.
În drept, își întemeiază recursul pe dispozițiile art.304, pct.9 și art.3041Cod procedură civilă.
Intimații nu au depus la dosar întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea constată recursul ca nefondat.
Excepția lipsei calității procesuale pasive a fost corect respinsă.
1) Conform art. 19 din Legea nr. 500/2002 Ministerul Finanțelor Publice are următoarele atribuții: pregătește proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție; aprobă clasificațiile bugetare și modificările acestora, analizează propunerile de buget; asigură monitorizarea execuției bugetare; blochează sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fără temei legal sau fără justificare în bugetele ordonatorilor de credite etc.
Ordonatorii de credite repartizează creditele bugetare aprobate pentru bugetul propriu și pentru bugetele instituțiilor publice ierarhic inferioare potrivit art. 21.
Ei au o serie de responsabilități prevăzute de art. 22.
Proiectele legilor bugetare se elaborează de Guvern prin Ministerul Finanțelor Publice (art. 28 din Legea nr. 500/2002). Chiar dacă aceste proiecte au la bază și propunerile de cheltuieli ale ordonatorilor principali de credite puterea de decizie o are conform legii Ministerul Finanțelor Publice care poate să cuprindă sau nu în proiectul legii bugetului cheltuielile propuse. De asemenea doar acesta are posibilitatea de a propune rectificarea bugetară pentru repartizarea unor fonduri suplimentare pentru punerea în executare a dispozițiilor hotărârilor judecătorești.
Recurentul nu a fost chemat în judecată pentru a plăti el drepturile salariale unor persoane angajate la instituții subordonate altui ordonator de credite (în speță Ministerul Internelor și Reformei Administrative) ci a fost obligat să asigure aceste sume în conformitate cu atribuțiile ce-i revin conform Legii privind finanțele publice.
Ministrul Internelor și Reformei Administrative nu poate cere direct rectificarea bugetului său și alocarea unor fonduri suplimentare, aceasta trebuie să se realizeze prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice.
Pentru aceasta s-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, pentru ca Ministerul Economiei și Finanțelor să cuprindă în proiectul legii de buget sau în propunerea de rectificare și aceste sume pentru ordonatorul principal de credite Ministerul Internelor și Reformei Administrative.
Nici criticile aduse soluționării fondului cauzei nu sunt întemeiate.
Reclamanții sunt polițiști care își desfășoară activitatea în cadrul Inspectoratul de Poliție al Județului
Conform art.37 alin.2 din OG 38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor "la plecarea în concediu de odihnă polițistul primește o primă de concediu egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu".
Actul normativ a intrat în vigoare la 1.01.2004.
Prin Decizia nr.XII pronunțată la data de 5.02.2007 de către Înalta Curte de Casație și Justiție s-a admis recursul în interesul legii stabilindu-se că "în aplicarea dispozițiilor art.37 alin.2 teza I din OG 38/2003 aprobată prin legea nr.353/2003 prima de concediu, respectiv o sumă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, pe lângă îndemnizația de concediu, se cuvine pentru perioada anilor 2004 - 2006 astfel cum a fost reglementată prin dispoziția legală menționată".
Aceste dezlegări ale problemei de drept sunt obligatorii conform prevederilor art.329 alin.3 din Codul d e procedură civilă.
Baza legală există pentru acordarea drepturilor solicitate de reclamanți - prima de concediu pe anii 2004 - 2006. Nu sunt deci pertinente apărările privind dispozițiile Legii 500/2002.
Pentru considerentele arătate, Curtea în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă raportat la prevederile art.304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat de pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor - reprezentat în teritoriu prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului
Văzând și prevederile art.274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice B împotriva sentinței civile nr.3546/COM/30.10.2007 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 13 mai 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
Grefier,
Red. MC 13.05.2008/dact.VP 13.05.2008/2 ex.
Judecători fond Gh; C
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu
