Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 354/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR- DECIZIE NR. 354/R-
Ședința publică din 28 martie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Gabriela Chiorniță președinte secție
JUDECĂTOR 2: Ingrid Emina Giosanu
Judecător: - -
Grefier: - -
S-au luat în examinare, pentru soluționare, recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, cu același sediu, împotriva sentinței nr.646/CA din 14 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimați-reclamanți fiind, G, toți cu domiciliul ales la Curtea de Apel cu sediul în Pitești,-, jud.A și intimată-pârâtă CURTEA DE APEL PITEȘTI.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta Ministerul Finanțelor Publice prin consilier juridic, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
Recursurile scutite de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Reprezentantul recurentei prezente arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Constatându-se recursurile în stare de judecată s-a acordat cuvântul asupra acestora.
Reprezentantul recurentei Ministerul Finanțelor solicită admiterea recursului său, lăsând la aprecierea instanței recursul declarat de Ministerul Justiției.
Instanța rămâne în pronunțare pe fond și pe aspectul privind calitatea procesuală pasivă a recurenților-pârâți.
CURTEA:
Asupra recursurilor de față, constată;
Prin acțiunea înregistrată la data de 19.04.2007, reclamanții, G, au chemat în judecată pe pârâții Curtea de APEL PITEȘTI, Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru ca, prin hotărârea ce o va pronunța, instanța să-i oblige la plata drepturilor bănești, începând cu data de 01.01.2007 și în continuare, după cum urmează: sporul de 7% prevăzut de dispozițiile art.3 alin.6 din nr.OG8/2007, privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției; sporul de fidelitate prevăzut de art.16 din nr.OG8/2007, raportat la vechimea în specialitate pe care fiecare dintre reclamanți o au.
În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat, că prin deciziile emise de Curtea de APEL PITEȘTI, s-au stabilit salariile de bază atât pentru funcționarii publici, cât și pentru personalul bugetar salarizat, conform nr.OUG24/2000.
Au mai arătat, că au formulat contestație împotriva modului de stabilire a salariilor, ca urmare a neincluderii în cuantumul acestora, a unor sporuri pe care erau îndreptățiți să le primească.
Curtea de APEL PITEȘTI, prin adresa nr.10/A/02.04.2007, le- comunicat reclamanților, respingerea contestației formulate.
De asemenea, au mai arătat, că dețin contracte individuale de muncă pe perioadă nedeterminată încheiate cu Curtea de APEL PITEȘTI și beneficiază de toate drepturile și sporurile prevăzute de dispozițiile legale în vigoare, respectiv legislația specială autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea.
Prin Sentința civilă nr.389/CA/26.05.2007, Tribunalul Argeșa respins acțiunea formulată de reclamanți, ca neîntemeiată.
De asemenea, a respins excepțiile invocate de pârâți privind necompetența materială a instanței și a lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Justiției și Ministerului Economiei și Finanțelor.
Totodată, pe fondul cauzei, a reținut, că reclamanții nu au administrat nici un mijloc de probă, odată cu introducerea acțiunii sau ulterior, respectiv înscrisuri din care să rezulte care sunt raporturile de serviciu încheiate cu Curtea de APEL PITEȘTI, deciziile de salarizare, contestațiile și răspunsul primit.
Împotriva sentinței, în termen, au declarat recurs reclamanții, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
- Instanța nu și-a îndeplinit obligațiile corespunzătoare rolului activ, prevăzut de art.129 alin.5 teza finală Cod procedură civilă, în sensul, că ar fi putut ordona administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar dacă părțile se împotriveau.
De altfel, reclamanții au arătat mijloacele de probă pe care au înțeles să le folosească, dar instanța, nu s-a pronunțat asupra admisibilității lor și nu a cerut acestora, prin citație și sub sancțiunea dispozițiilor art.1551Cod procedură civilă, să depună înscrisurile învederate prin cerere.
- Reținând că reclamanții nu au îndeplinit procedura prealabilă, instanța de judecată a procedat greșit, pentru că nu a pus în discuția părților excepția corespunzătoare.
Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, prin Decizia nr.1027/R/19.10.2007, a admis recursul declarat, cu consecința casării sentinței și a trimiterii cauzei spre rejudecare la prima instanță.
A reținut în considerente, că prima instanță nu a avut rol activ în soluționarea cauzei și a pronunțat sentința fără a intra, practic, în cercetarea fondului.
Cauza a fost reînregistrată, pe rolul Tribunalului Argeș, la data de 10.11.2007.
Prin încheierea pronunțată la data de 30.11.2007, tribunalul a emis adresă reclamanților, în sensul de a preciza dacă insistă în proba cu expertiză contabilă, care să evalueze cuantumul drepturilor salariale, probă solicitată prin cererea de chemare în judecată.
La termenul de judecată din data de 05.12.2007, prin cererea depusă în scris la dosarul cauzei, reclamanții au arătat că înțeleg să renunțe la proba cu expertiză tehnică.
Prin cererile formulate ("contestații") și înregistrate la data de 02.03.2007, reclamanții și-au modificat acțiunea principală, în sensul că au solicitat modificarea parțială a deciziei nr.24/22.02.2007, în ceea ce privește încadrarea acestora și emiterea unei decizii individuale, privind salariul de încadrare, care să cuprindă și celelalte drepturi și sporuri salariale, prevăzute de nr.OG8/2007 și nr.OG6/2007.
Textele de lege, se referă astfel la salariul de bază, mai mare cu 7%, față de cel prevăzut în anexa nr.III din OG nr.6/2007, conform art.3 alin.5 din nr.OG8/2007.
S-a mai menționat, că prin drepturile și sporurile salariale se cuvin în baza art.41 din nr.OG6/2007, prin care se specifică: "funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea". Legiuitorul a avut în vedere eliminarea discriminărilor salariale existente între angajații ce își desfășoară activitatea în cadrul aceleiași instituții publice și personalul auxiliar de specialitate din cadrul instanțelor judecătorești.
La dosarul cauzei, reclamanții au depus carnetele de muncă din care reiese calitatea de salariați la Curtea de APEL PITEȘTI.
Prin Sentința civilă nr.646/CA/14.12.2007, Tribunalul Argeș, a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive, invocate de pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor. A admis contestația formulată de către reclamanți, așa cum a fost completată, a dispus obligarea pârâtei Curtea de APEL PITEȘTI, să le plătească drepturile salariale, reprezentând sporul de 7%, prevăzut de art.3 alin.6 din nr.OG8/2007 și sporul de fidelitate, prevăzut de art.16 din același act normativ, raportat la vechimea în specialitate a fiecărui contestator, începând cu data de 01.01.2007. A obligat pe aceeași pârâtă, să emită pe numele fiecărui reclamant, o decizie individuală, privind salariul de încadrare, care să cuprindă și aceste sporuri.
Pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, au fost obligați, să asigure pârâtei Curtea de APEL PITEȘTI, fondurile necesare plății acestor drepturi bănești.
Pentru a hotărî în acest mod, a reținut în considerente, că prin Decizia nr.24/2.02.2007 a Curții de APEL PITEȘTI, se observă că prin aceasta au fost stabilite pentru reclamanți următoarele drepturi salariale, potrivit anexei A:
1. salariul de bază pentru funcționarii publici din cadrul instanțelor judecătorești din circumscripția Curții de APEL PITEȘTI, conform prevederilor nr.OG6/2007, este cel prevăzut în anexa A pentru funcționarii publici de la instanțele din județul A;
2. salariul de bază pentru personalul bugetar salarizat, potrivit OUG nr.24/2000, privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar, din cadrul instanțelor judecătorești, din circumscripția Curții de APEL PITEȘTI, conform prevederilor nr.OG10/2007;
3. Funcționarii publici și personalul contractual de la instanțele din circumscripția Curții de APEL PITEȘTI, beneficiază de sporurile și drepturile prevăzute de nr.OG6/2007 și nr.OG10/2007.
În baza dispozițiilor art.3 alin.6 din nr.OG8/2007, precum și dispozițiile art.16 din nr.OG8/2007, tribunalul a admis contestația așa cum a fost completată.
În consecință, a obligat pe pârâta Curtea de APEL PITEȘTI, să plătească contestatorilor drepturile salariale, reprezentând sporul de 7%, prevăzut de dispozițiile art.3 alin.6 din nr.OG8/2007 și sporul de fidelitate, prevăzut de dispozițiile art.16 din nr.OG8/2007, raportat la vechimea în specialitate a fiecărui contestator, începând cu data de 01.01.2007, precum și să emită pe numele fiecărui contestator o nouă decizie individuală privind salariul de încadrare, care să cuprindă și aceste sporuri. Au fost obligați pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, să asigure pârâtei Curtea de APEL PITEȘTI fondurile necesare plății drepturilor bănești, mai sus menționate.
Cât privește excepțiile invocate, tribunalul a reținut, că Ministerul Economiei și Finanțelor are calitate procesuală pasivă în cauză, întrucât coordonează acțiunile care sunt în responsabilitatea Guvernului, cu privire la sistemul bugetar și anulează pregătirea proiectelor de legi bugetare anuale, ale legilor de rectificare, precum și ale legilor privind aprobarea contului general anual de execuție.
De asemenea, potrivit art.3 alin.1 pct.2 din nr.HG208/2005, Ministerul Finanțelor Publice și Agenția Națională de Administrate Fiscală are în principal printre atribuții: "elaborează proiectul bugetului de stat, al legii bugetare anuale și raportul asupra proiectului bugetului de stat, precum și proiectul legii de rectificare a bugetului de stat, operând rectificarea corespunzătoare".
Pentru aceleași considerente și în conformitate cu dispozițiile Legii nr.500/2002, a reținut, că Ministerul Justiției este ordonator principal de credite, și a respins și excepția invocată de acest pârât.
Împotriva acestei soluții, au fost formulate recursuri în termen legal de către pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției, fiind invocate critici de nelegalitate, încadrabile în dispozițiile art.304 pct.4 și 9 Cod procedură civilă.
Astfel, recurentul Ministerul Economiei și Finanțelor, a susținut, respingerea greșită a excepției lipsei calității sale procesuale pasive, deși intimații, sunt angajații Curții de APEL PITEȘTI, iar achitarea drepturilor salariale, cade în sarcina acestei instituții.
Raportul de serviciu, este creat între reclamanți și Curtea de APEL PITEȘTI, sarcina sa, fiind de a elabora proiectul bugetului de stat, al legii bugetului de stat, raportul bugetului de stat, proiectul legii de rectificare a bugetului de stat și de a opera rectificările corespunzătoare.
Nu poate fi obligat, să asigure fondurile necesare plății, întrucât în atribuțiile sale, nu intră obligația plății, virării, alocării de fonduri din bugetul de stat, ci doar atribuții în derularea procesului legislativ, prin întocmirea proiectului de lege, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite.
În recursul formulat de Ministerul Justiției, s-a susținut, că soluția a fost pronunțată cu aplicarea greșită a legii și că au fost depășite atribuțiile puterii judecătorești, prin aceea, că s-au acordat drepturi în beneficiul unei categorii de personal pentru care, legea nu le-a prevăzut.
Intimații-reclamanți, au calitatea de funcționari publici și li se aplică legislația care reglementează drepturile, obligațiile și salarizarea acestora, nicidecum legislația specifică aplicabilă altor categorii de personal, respectiv personalul auxiliar de specialitate, din cadrul instanțelor judecătorești.
Principiul nediscriminării, nu înseamnă, a aplica legislația specifică și aplicabilă numai unei categorii de personal, la o altă categorie profesională, cum este cea a funcționarilor publici.
Cu privire la incidența art.304 pct.9 Cod procedură civilă, recurentul a susținut că reclamanților, li se aplică nr.OUG27/2006, în timp ce nr.OG8/2007, privește salarizarea personalului auxiliar de specialitate.
Potrivit art.41 din nr.OG6/2007, "Funcționarii publici beneficiază și de sporurile sau de alte drepturi salariale prevăzute de legislația specifică autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea", iar în conformitate cu prevederile art.48 din același act normativ "Prezența ordonanță, se completează cu prevederile Legii nr.188/1999, republicată, precum și cu dispozițiile actelor normative speciale, care reglementează salarizarea și alte drepturi pentru personalul bugetar.
Acest articol, reprezintă o dispoziție complementară și nu se referă la drepturi cu caracter general și principal, ci se referă la unele drepturi specifice unor anumite domenii de activitate, de care beneficiază, persoanele care se încadrează în aceste domenii".
A concis, cu precizarea, că reclamanții nu fac parte din categoria personalului auxiliar de specialitate de la instanțe, legea și Hotărârea nr.387/2005 a Consiliului Superior al Magistraturii (art.4 alin.1), disting, în mod clar, între categoria personalului auxiliar de specialitate și personalul departamentului economico-financiar și administrativ.
Din analiza acestor critici, instanța apreciază recursurile ca fiind fondate, întrucât instanța de fond, a respins în mod greșit, excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților-recurenți, Ministerul Economiei și Finanțelor și Ministerul Justiției.
Așa cum se susține și de către recurentul, există raport de serviciu între intimații-reclamanți și intimata Curtea de APEL PITEȘTI, nefiind dispoziții legale, care să stabilească atribuții în sarcina celor doi recurenți.
Potrivit art.28 din Legea nr.500/2002 "Proiectele legilor bugetare anuale și ale bugetelor, se elaborează de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor Publice. Art.3, alin.1 pct.2 din nr.HG386/2007, stabilesc în sarcina Ministerului Economiei și Finanțelor obligații de a elabora proiectul bugetului de stat, raportul asupra acestuia, proiectul legii de rectificare a acestuia, precum și operarea rectificărilor.
Art.21 alin.1 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, stipulează, că ordonatorii principali de credite, sunt cei care repartizează creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu și pentru cele ale bugetelor instituțiilor publice ierarhic inferioare, "ai căror conducători sunt ordonatori secundari sau terțiari de credite".
Recurentul nu are obligația de plată, de virare și alocare de fonduri din bugetul de stat, nu este subiect pasiv al unui raport juridic și nici debitor față de reclamanți.
Raportul juridic este creat între reclamanți și Curtea de APEL PITEȘTI, aceasta fiind obligată la plata drepturilor salariale,a primelor, sporurilor și indemnizațiilor la care funcționarul public este îndreptățit.
Nefiind în raporturi obligaționale, cu Ministerul Justiției, nu-i pot cere acestuia, să le asigure fonduri, întrucât, nu justifică un drept.
Calitatea cerută pentru a exercita acțiunea în justiție, trebuie să corespundă cu cea de titular al dreptului în raportul juridic dedus judecății. În speță, între intimații-reclamanți și recurenți, nu există acest raport de drept material, care să poată fi valorificat prin acțiune, întrucât nu au calitate de angajatori.
Intimații-reclamanți, își pot valorifica drepturile de la autoritatea angajatoare și numai în caz de imposibilitate de a-și îndeplini obligațiile, aceasta, poate la rândul său, să solicite obligarea recurenților, însă numai în măsura obligațiilor legale.
În aceste condiții, nu se justifică nici interesul promovării acțiunii împotriva acestor recurenți.
Potrivit art.137 Cod procedură civilă, instanța de fond era obligată, să se pronunțe cu prioritate asupra excepțiilor, a căror eventuală incidență în cauză, poate face inutilă cercetarea fondului.
În situația dată, se constată că cei doi recurenți, nu au calitate procesuală pasivă, motiv pentru care se vor admite recursurile, în temeiul art.312 alin.2 Cod procedură civilă, se va modifica în parte sentința de fond, în sensul, că se va respinge acțiunea față de pârâții-recurenți, menținându-se în rest sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de pârâții MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector 5 și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR prin Direcția Generală a Finanțelor Publice, cu același sediu, împotriva sentinței nr.646/CA din 14 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, complet specializat contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr-, intimați-reclamanți fiind, G, toți cu domiciliul ales la Curtea de Apel cu sediul în Pitești,-, jud.A și intimată-pârâtă CURTEA DE APEL PITEȘTI.
Modifică în parte sentința în sensul că respinge acțiunea față de pârâții-recurenți.
Menține în rest sentința.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 martie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal.
,
Grefier,
Red.
Tehnored.
4 ex./04.04.2008
Jud.fond:
Președinte:Gabriela ChiornițăJudecători:Gabriela Chiorniță, Ingrid Emina Giosanu
