Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Sentința 361/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA Operator 2928
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr- - 28.07.2009
SENTINȚA CIVILĂ NR. 361
Ședința publică din data de 12 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Cornelia Maria Dascălu
GREFIER - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant în contradictoriu cu pârâții MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE, AGENTIA NATIONALA DE ADM. FISCALA B, PREȘEDINTELE AGENTIEI NATIONALE DE ADM. FISCALA B și.. A. PUBLICE T, având ca obiect litigiu privind funcționarii publici (Legea Nr.188/1999).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă în reprezentarea reclamantului lipsă avocat, în reprezentarea pârâților se prezintă consilier juridic.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care atât reprezentantul reclamantului cât și reprezentantul pârâților depun la dosar o adresă emisă de ANAF din care rezultă că și la această dată este vacant postul de de la biroul autorizări li gestionarea cazierului fiscal.
Reprezentantul reclamantului depune la dosar Note de ședință, un exemplar comunicându-se reprezentantului pârâților. De asemenea, reprezentantul reclamantului arată că are cunoștință de întâmpinarea.
Instanța pune în vedere reprezentantului reclamantului să precizeze obiectul cererii de chemare în judecată.
Reprezentantul reclamantului arată că își menține cererea în ceea ce privește anularea adreselor nr.-/21.05.2009 și nr.912.373/20.07.2009, aceasta din urmă reprezentând răspunsul negativ la plângerea prealabilă.
În ce privește ordinul atacat arată că prin acțiune înțelege să solicite de fapt anularea acestuia, iar nu constatarea rămânerii fără obiect, și obligarea la emiterea unui alt ordin care să prevadă numirea reclamantului pe postul vacat de - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul DGFP
Instanța pune în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii formulate de reclamant și excepția lipsei de interes a reclamantului în promovarea prezentei acțiuni și acordă cuvântul asupra excepțiilor, apoi pe fondul cauzei.
Reprezentantul pârâților solicită admiterea celor două excepții pentru motivele arătate pe larg în întâmpinare.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepțiilor arătând că reclamantului i-au fost vătămate drepturile personale, prin refuzul autorității administrative de a-l încadra pe postul solicitat; mai arată că nu poate fi considerată lipsa de interes a reclamantului întrucât acesta a acceptat postul de consilier, fiind nevoit să îl accepte, însă din atitudinea sa a rezultat întotdeauna că a contestat refuzul de a fi numit pe postul vacant solicitat inițial.
Pe fond, reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată și precizată, considerând că a făcut și dovada îndeplinirii procedurii prealabile, cu cheltuieli de judecată.
Reprezentantul pârâților solicită respingerea acțiunii ca netemeinică, arătând că postul nu era cuprins pe lista posturilor vacante, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Deliberând asupra acțiunii de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Timișoara la data de 28.07.2009, sub nr-, reclamantului - în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, Agenția națională de Administrare Fiscală B, Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală B și P T, a solicitat anularea adresei înregistrată la. B sub nr. -/21.05.2009, respectiv la. T sub nr. 17964/22.05.2009, includerea pe lista posturilor vacante din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului Taf uncției publice de Sef- - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal; numirea reclamantului prin Ordin al Președintelui, pentru funcția publică de - - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului T, conform opțiunii sale exprimată prin adresa nr.17281/15.05.2009 și pe cale de consecință să se constate că Ordinul nr.1038 din 22.05.2009 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscala, a rămas fără obiect ca urmare a validării reclamantului pe funcția publică de - - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului
În motivarea acțiunii, se arată că reclamantul a deținut funcția publică de conducere de Director Executiv din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului T, până la apariția nr.OUG 37/2009. Ulterior apariției nr.OUG 37/2009, prin adresa înregistrată sub nr. - la. B, respectiv sub nr. 14386/24.04.2009 la. T, i s-a pus în vedere că până la data de 18 mai 2009, trebuie să comunice opțiunea sa pentru unul dintre poturile vacante de conducere/execuție din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscala.
In acest sens, reclamantul a trimis către Președintele B adresa nr. 17281/15.05.2009 prin care a optat pentru funcția de publica de Sef- Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului
Ca urmare a cererii sale înregistrată sub nr.17281/15.05.2009, Bae mis adresa înregistrată la ANAF B sub nr. -/21.05.2009, respectiv la DGFP T sub nr. 17964/22.05.2009 împotriva căreia a formulat plângere prealabilă, adresa cu care i s-a comunicat refuzul de a fi încadrat pe funcția publică solicitată, având în vedere că acest post nu este inclus în lista posturilor vacante din cadrul
In acest sens, apreciază că măsura dispusa de pârâtă de a respinge solicitarea reclamantului reprezintă un abuz prin motivarea pe care a acordat-o acestui refuz. Instituția pârâtei s-a limitat numai la a menționa ca funcția publică respectivă nu era pe lista posturilor vacante, deși titularul postului respectiv decedase cu câteva zile înainte astfel că postul respectiv devenise vacant.
Apreciază reclamantul că în situația de față i s-a produs o vătămare prin prisma faptului ca în mod nejustificat pârâtele au considerat că postul solicitat de reclamant nu s-ar afla pe lista posturilor vacante. In cazul de față sunt incidente prevederile art.1 din Legea nr.554/2004, având în vedere că acesta a fost nevoit pentru a nu fi exclus din cadrul să aleagă un post, respectiv cel de Consilier clasa În aceste condiții vătămarea care i s-a produs este mai mult decât evidentă.
În acest sens solicită să se constate că acest post este vacant, așa cum rezultă din adresa nr.22077/24.06.2009 emisă de pârâta.
In măsura în care se va apreciază că acest post nu este vacant se poate include și acest post în cadrul funcțiilor publice vacante nefiind nici un impediment în acest sens.
In ceea ce privește cea de-a treia solicitare, se arată că la data opțiunii sale (de a fi numit în funcția publică de - - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului T) precum si la data prezentei, nu mai exista nici un impediment de a fi numit în această funcție publică, de vreme ce aceasta este vacantă.
De asemenea se mai arată că numai în măsura în care va fi numit pe acest post, Ordinul nr. 1038/22.05.2009 rămâne fără obiect și ca atare se impune să se constate că acesta nu mai poate să își producă efectele, fiindcă ar fi imposibil de pus în aplicare cele doua Ordine atât de numire a reclamantului pe noua funcție publică de Sef- - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului T cât și cea din Ordinul nr. 1038.
La termenul din 15.10.2009, reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că înțelege să atace și adresa nr.912.373/20.07.2009 iar la acest termen, în ce privește ordinul atacat arată că prin acțiune înțelege să solicite de fapt anularea acestuia, iar nu constatarea rămânerii fără obiect, și obligarea la emiterea unui alt ordin care să prevadă numirea reclamantului pe postul vacat de - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul DGFP.
În susținerea acțiunii s-au depus la dosar: adresa înregistrată sub nr. - la. B, respectiv sub nr.14386/24.04.2009 la. T; adresa nr.17281/15.05.2009 si dovada trimiterii pe fax; adresa înregistrata la ANAF B sub nr.-/21.05.2009; Ordinul nr.1038/22.05.2009; Adresa nr.22077/ 24.06.2009; plângerea prealabilă si recipisa de predare la oficiul poștal; adresa nr. 25157/16.07.2009.
În drept au fost invocate dispozițiile art. 1,8, 10 din Legea nr. 554/2004
Agenția Națională de Administrare Fiscală, în nume propriu și în reprezentarea Ministerului Finanțelor Publice a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă ori ca lipsită de interes și, în situația neadmiterii excepțiilor, ca neîntemeiată, arătând în esență următoarele:
Pârâta, în susținerea excepției inadmisibilității acțiunii a arătat că reclamantul nu justifica nici o vătămare prin emiterea adresei nr.-/21.05.2009.
Potrivit articolului de lege sus menționat, se poate adresa instanței de contencios administrativ orice persoana care se considera vătămata printr-un act administrativ, termenul de act administrativ fiind definit de art.2 lit. c) din Legea nr.554/2004 ca fiind "actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice.".
Ori, în prezenta speță, adresa a cărei anulare se solicită nu dă naștere, nu modifică și nici nu stinge raporturi juridice.
Cum se poate observa adresa nr.-/21.05.2009 comunicată reclamantului nu modifică raporturile de serviciu ale acestuia reprezentând doar o simplă înștiințare fără ca acesta să sufere vreun prejudiciu, o vătămare astfel încât să fim în situația prevăzută de art.1 alin.1 din Legea nr.554/2004.
În speță raporturile de serviciu se pot modifica în cazul personalului de conducere numai prin Ordin emis de președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscala, iar adresa numărul -/21.05.2009 nu este un astfel de act, neîndeplinind condițiile de validitate prevăzute in astfel de cazuri.
Cea de-a două excepție invocată, privind lipsa de interes a reclamantului, este justificată prin aceea că prin adresa înregistrată sub nr.18029/22.05.2009 la. T reclamantul și-a manifestat opțiunea pentru ocuparea funcției publice de execuție, de consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta 1, la Compartimentul de control din cadrul.
Ulterior opțiunii exprimată pentru ocuparea funcției publice de execuție, de consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta 1, reclamantul a fost eliberat din funcția publică de director executiv din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului T, prin Ordinul Președintelui ANAF nr.1038/22.05.2009, începând cu data de 25.05.2009, urmând a fi numit în funcția publică de execuție - având în vedere opțiunea exprimată prin decizie a directorului coordonator al Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului
Având în vedere opțiunea clară a reclamantului, consideră că numirea în funcția publică de execuție de consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta 1, la Compartimentul de control din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului, s-a făcut cu respectarea prevederilor art.99 alin.1 lit. b) si alin.5 din Legea nr.188/1999, privind statutul funcționarilor publici.
In situația în care excepția invocată nu va fi admisă, pe fondul cauzei, solicită respingerea acțiunii ca nefondată, arătând că emiterea și comunicarea Ordinului nr.1038/22.05.2009 s-a realizat în deplină concordanță cu dispozițiile legale în vigoare la acea data.
Referitor la capătul de cerere formulat de către reclamant privind numirea sa în funcția publică la Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului T, consideră că este nefondat, în condițiile în care și-a exercitat dreptul de opțiune pentru o funcție publică vacantă de execuție de consilier clasa I, gradul profesional superior, treapta 1 la Compartimentul de control din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a județului
Se subliniază că, la emiterea ordinului arătat mai sus, au fost avute în vedere și prevederile Legii nr.188/1999, respectiv art. 99 alin. 1 lit. b) - "autoritatea publică își reduce personalul ca urmare a reorganizării activității, prin reducerea postului ocupat de funcționarul public" - și alin. 5 - "în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. b), în perioada de preaviz, dacă în cadrul autorității sau instituției publice există funcții publice vacante corespunzătoare, aceasta are obligația de a le pune la dispoziție funcționarilor publici", în temeiul cărora acestuia i s-a oferit posibilitatea de a opta pentru ocuparea unei funcții publice de conducere vacante, corespunzătoare pregătirii profesionale, a vechimii în funcția publică, precum și studiilor.
Analizând cu prioritate excepțiile inadmisibilității și lipsei de interes invocate de către pârâtă, în conformitate cu dispozițiile art.137 alin.1 Cod procedură civilă, care prevăd că instanța se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond, care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii, Curtea apreciază că acestea sunt neîntemeiate, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Pârâta susține că reclamantul nu justifică nici o vătămare prin emiterea adresei nr. -/21.05.2009 întrucât aceasta nu dă naștere, nu modifică și nu stinge raporturi juridice.
Curtea apreciază că într-adevăr adresa menționată nu produce prin ea însăși efecte juridice, actul care l-ar putea vătăma pe reclamant fiind Ordinul nr.1038/22.05.2009, în raport de care adresa nr. -/21.05.2009 are caracter de act premergător.
Însă, la acest termen reclamantul și-a clarificat obiectul acțiunii, arătând că prin acțiunea sa a înțeles să solicite anularea ordinului menționat, iar nu constatarea lipsei obiectului, astfel încât nu se poate reține că acțiunea reclamantului în întregul său ar fi inadmisibilă doar pentru că acesta a înțeles să atace și o comunicare adresată de pârâți înainte de emiterea Ordinul nr.1038/22.05.2009.
Cât privește excepția lipsei de interes pe considerentul că reclamantul și-ar fi exprimat opțiunea pentru ocuparea funcției publice de execuție de consilier I, grad superior, treapta 1, Curtea apreciază de asemenea că susținerea pârâtei este neîntemeiată având în vedere că exprimarea opțiunii în sensul arătat a intervenit ca urmare a refuzului pârâtei de a lua act de opțiunea inițială pentru postul de - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul DGFP Această din urmă opțiune nu poate fi apreciată ca o renunțare la solicitarea inițială, din întreaga atitudine a reclamantului rezultând intenția acestuia de a ataca ordinul ce urma să fie emis.
Având în vedere considerentele enunțate, Curtea urmează a respinge excepțiile ca fiind neîntemeiate.
Cât privește fondul cauzei, analizând cererea reclamantului prin prisma motivelor invocate de către acesta și prin raportare la dispozițiile legale în vigoare, Curtea apreciază că aceasta este întemeiată în parte, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Prin OUG nr.37/2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, s-a prevăzut desființarea anumitor posturi, printre acestea aflându-se și postul ocupat de către reclamant, acela de Director executiv, astfel încât în temeiul aceleiași ordonanțe i s-a pus în vedere să opteze pentru un alt post din lista posturilor vacante din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Prin cererea înregistrată la DGFP T sub nr. 17281/15.05.2009, reclamantul - și-a exprimat opțiunea pentru postul - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul DGFP T, cerere care nu a fost acceptată, prin adresa nr.-/21.05.2009 comunicându-i-se că funcția publică pentru care a optat reclamantul nu este inclusă în lista posturilor vacante. Prin aceeași adresă i s-a pus în vedere reclamantului să opteze pentru un alt post, astfel încât acesta s-a conformat fiind emis Ordinul nr.1038/22.05.2009 al Președintelui ANAF, care la punctul 2 precizează că reclamantul va fi numit pe funcția publică de execuție de consilier clasa I, grad profesional superior, treapta I de salarizare la compartimentul de control din cadrul DGFP
Reclamantul a formulat plângere prealabilă (fila 13 dosar) la care i s-a răspuns negativ prin adresa nr. 912.373/20.07.2009.
Din actele depuse la dosar, respectiv adresa nr. 22077/24.06.2009 (fila 12 dosar), adresa nr. 38280/AD/9.011.2009 (fila 93 dosar), adresa nr. 39040/AD/ 11.011.2009 (fila 94 dosar), rezultă că la data desființării postului ocupat de către reclamant era vacant postul de Biroul - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul DGFP T, post care, așa cum rezultă din documentele menționate, este vacant și la data pronunțării prezentei hotărâri.
Este adevărat că la data apariției OUG nr.37/2009 postul vizat de reclamant nu era vacant, însă această împrejurare nici nu are relevanță întrucât la data exprimării opțiunii acesta era liber, respectiv începând cu 11.05.2009 și până în prezent (filele 90-91 din dosar).
Având în vedere situația expusă, Curtea apreciază că prin ordinul atacat în mod neîntemeiat s-a dispus ca numirea prin decizia directorului coordonator să se facă pe funcția publică de execuție, astfel încât solicitarea reclamantului de anulare a Ordinului nr.1038/22.05.2009 urmează a fi admisă, cu consecința dispunerii emiterii unui alt ordin care să prevadă numirea reclamantului pe postul vacant de - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului
Cât privește solicitarea reclamantului de a se dispune anularea adreselor nr. -/21.05.2009 și nr.912.373/20.07.2009, Curtea apreciază că aceasta este neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare, având în vedere că aceste adrese nu produc efecte juridice prin ele însele, cel care lezează drepturile reclamantului fiind ordinul atacat, iar nu corespondența purtată cu pârâta.
În ce privește cheltuielile de judecată solicitate de reclamant, în cuantum de 25.134,59 lei, Curtea apreciază că acestea nu pot fi acordate în totalitate raportat la dispozițiile art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă precum și la împrejurarea că acțiunea a fost admisă în parte. Legat de acest aspect, Curtea apreciază că suma de 5.000 lei corespunde criteriilor prevăzute de art. 274 alin. 3 Cod procedură civilă, respectiv valoarea pricinii și munca îndeplinită de avocat, această apreciere neaducând însă atingere contractului încheiat între reclamant și reprezentantul său.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMNELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii.
Respinge excepția lipsei de interes.
Admite în parte acțiunea reclamantului - în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice - Agenția națională de Administrare Fiscală B, Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală B și P
Anulează Ordinul nr.1038/22.05.2009 emis de Președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală și dispune emiterea unui alt ordin care să prevadă numirea reclamantului pe postul vacant de - Biroul autorizări și gestionarea cazierului fiscal din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului
Respinge în rest acțiunea reclamantului.
Obligă pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală B la plata cheltuielilor de judecată parțiale către reclamant în cuantum de 5.000 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 octombrie 2009
PREȘEDINTE GREFIER
- - - - -
Se comunică:
Reclamantului - - T, Str.A - nr. 23,.7
- T, Bv., nr. 25,etaj1, la.Av
Pârâtului - MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE - B,-
Pârâtului AGENTIA NATIONALA DE ADM. FISCALA - Pârâtului PREȘEDINTELE AGENTIEI NATIONALE DE ADM. FISCALA - B,-
Pârâtului.. A. PUBLICE - T, Bv. nr. 2.
Red. - 24.11.2009
TehnoredM. - 24.11.2009
7 exempl-/ 6 comunicări
Președinte:Cornelia Maria DascăluJudecători:Cornelia Maria Dascălu