Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 3905/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 3905
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE- - - - Judecător
-- - - Judecător
-- - - Judecător
Grefier -
XXXX
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de revizuenta Casa Județeană De Pensii D, împotriva deciziei nr. 1927 din data de 22 aprilie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-.
La apelul nominal au lipsit revizuenta Casa Județeană De Pensii D, intimații, G, A, .
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează revizuenta a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform prevederilor art. 242 alin.2
Curtea, apreciind cauza în stare de soluționare, trece la deliberări:
CURTEA
Asupra cererii de revizuire de față:
Prin cererea formulată la data de 29.01.2009, înregistrată pe rolul Tribunalului Dolj - Secția Contencios Administrativ și Fiscal, reclamanții, G, A, reprezentați de SINDICATUL LIBER "PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI C au chemat în judecată pârâtul CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, solicitând instanței obligarea pârâților la plata suplimentului postului în procent de 25% din salariul de bază și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% din salariul de bază, calculate și plătite pentru perioada 29.01.2006 - 05.03.2009 în funcție de data încadrării în funcția publică și timpul efectiv lucrat și în continuare, actualizată la zi cu indicele de inflație, calculată de la data scadenței și până la data executării efective a hotărârii.
În motivare, reclamanții au arătat că în perioada menționată a avut calitatea de funcționari publici în cadrul autorității sau instituției publice pârâte.
Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, care reglementează și salarizarea funcționarilor publici, a fost modificată și completată prin Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției introducând elemente noi în ce privește salariul funcționarilor publici.
Astfel art.29 din Legea nr. 188/1999 inițială devenit ulterior art. 31, fost modificat și completat în sensul ca:
"Art. 29. - (1) Pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din: salariul de baza, sporul pentru vechime în muncă, suplimentul postului, suplimentul gradului."
Au mai arătat că, până în prezent nu a beneficiat de aceste elemente care compun salariul unui funcționar public, întrucât aplicarea acestor prevederi normative exprese au fost suspendate succesiv, și anume: pentru anul 2005 prin art.44 din nr.OUG92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005; pentru anul 2006 prin art.48 din nr.OG2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006;
Au precizat că, pentru anii 2007 si 2008 această suspendare nu a mai fost menținută și cu toate acestea, în mod nelegal, nu le-au fost achitate cele două componente ale salariului funcționarului public.
Mai mult prin dispozițiile art. 37 alin 3 din nr.OG 6/2007 privind unele măsuri de reglementare a drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare și alte drepturi ale funcționarilor publici, precum și creșterile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007, care a fost menținută în vigoare și pentru anul 2008 prin nr.OG9/2008 se menționează expres faptul că salariile funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări, astfel:, funcționarilor publici nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări, cu excepția reținerilor din salariu efectuate în conformitate cu prevederile legale. Orice limitare sau renunțare efectuata cu încălcarea acestui principiu este lovita de nulitate absoluta."
În temeiul dispozițiilor art. 117 din Legea nr. 188/1999 prevederile acestui act normativ se completează cu prevederile Codului Muncii.
Astfel, aceasta suspendare contravine și dispozițiilor art. 18, art.38 și art.39 alin 1 lit. d din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii, care prevăd în mod imperativ faptul că salariații nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege, iar limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate, salariaților fiindu-le garantat dreptul la egalitate de șanse și tratament.
S-a apreciat că au fost încălcate și prevederile art.40 alin 2 lit. c din Codul Muncii conform cărora angajatorii au obligația de a acorda salariaților toate drepturile care decurg din lege, din contractul de muncă aplicabil și din contractele individuale de muncă.
De asemenea potrivit art.38 alin. 2 din Constituția României din anul 1991 așa cum a fost modificat prin art. l pct.20 din Legea de revizuire, salariații au dreptul la măsuri de protecție socială.
Au arătat că, textul de lege prin care a fost suspendată plata suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare vine în contradicție cu normele constituționale, întrucât nu pot fi suspendate printr-o Ordonanță de Urgență.
Potrivit art. 1 din Protocolul Adițional La Convenția Pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale: "Orice persoana fizică sau juridică are dreptul la respectarea drepturilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauza de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional ".
Au considerat că le sunt aplicabile prevederile acestui protocol întrucât suplimentul postului și suplimentul treptei de salarizare constituie un drept de creanță cert, lichid și exigibil și prin urmare constituie un bun în sensul art. l din acest document, iar toată perioada în care operează suspendarea dreptului la plata suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare este o perioadă marcată de manifestări unilaterale de subiectivism, abuz și arbitrariu.
Art. 53 alin. l din Constituția României stipulează expres care sunt cazurile în care pot fi restrânse drepturile și libertățile fundamentale ale omului, valori esențiale ocrotite prin legea fundamentală.
În drept, acțiunea s-a întemeiat pe dispozițiile art.29 (art.31) din Lege nr. 188/1999, Codul Muncii, Constituția României și Protocolul Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
S-au depus la dosar practică judiciară și acte normative invocate în sprijinul dovedirii cererii, adeverință pentru reclamant din care reiese că este încadrat ca funcționar public.
Pârâtul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii motivat în principal de faptul că drepturile salariale solicitate de reclamant nu figurează ca drepturi salariale ale funcționarului public, iar cu privire la capătul de cerere privind acordarea pe viitor a acestor drepturi se susține că cererea este prematură având în vedere că aceste drepturi sunt incerte.
Prin sentința nr. 524 din data de 05 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Dolj, a admis în parte cererea formulată de reclamanții, G, A, reprezentați de SINDICATUL LIBER "PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI C, C, str. -, nr. 14, jud. D, în contradictoriu cu pârâtul CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII D, C, str. -, nr. 14, jud.
S-a respins capătul de cerere privind acordarea pe viitor a drepturilor salariale solicitate.
A obligat pârâta să plătească reclamanților, în funcție de data încadrării în funcția publică și timpul efectiv lucrat, suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare în procent de 25% fiecare din salariul de bază pentru perioada 29.01.2006 - 05.03.2009, data pronunțării hotărârii, sume actualizate cu indicele de inflație la data executării.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții, G, A, reprezentați de SINDICATUL LIBER "PENSII ȘI ALTE DREPTURI DE ASIGURĂRI C și pârâta CASA JUDEȚEANĂ DE PENSII
În motivarea cererii de recurs, reclamanții au arătat că drepturile salariale solicitate sunt prevăzute de art.29 alin.1 lit. c și d din Legea 188/1999.
A precizat recurenta reclamantă că aceste drepturi au fost suspendate în anii 2005 și 2006, dar că ulterior, pentru anii 2007 și 2008, nu s-a mai dispus suspendarea textelor legale privind acordarea suplimentelor solicitate prin acțiune.
A solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței, în sensul admiterii și a capătului de cerere privind acordarea drepturilor solicitate și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu,actualizate cu indicele de inflație la data plății.
În motivele de recurs, recurenta pârâtă a arătat că suplimentul postului și suplimentul gradului nu sunt datorate de către angajator, deoarece prevederile art.29 alin.1 lit. c și d din Legea 188/1999 au fost suspendate în mod expres prin art.44 din OUG 92/2004 și art.48 din OG 2/2006.
S-a mai arătat de asemenea că sumele respective nu au fost prevăzute în bugetul instituției, context în care nu sunt datorate de către angajator.
Prin decizia nr.1927 din 22 aprilie 2009 pronunțată în dosarul nr-,Curtea de Apel Craiova a respins recursul pârâtei, a admis recursul reclamanților, a modificat sentința, în sensul că a obligat pârâta să le plătească cele două suplimente și în continuare până la intervenirea unei cauze de modificare sau de stingere a obligației.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut următoarele:
Reclamanții au solicitat obligarea pârâtei la plata suplimentului postului și a suplimentului treptei de salarizare, cu motivarea că aceste drepturi sunt prevăzute de art.29 alin.1 lit. c și d din legea 188/1999.
Au precizat reclamanții că aceste drepturi au fost suspendate în anii 2005 și 2006, dar că ulterior, pentru anii 2007 și 2008, nu s-a mai dispus suspendarea textelor legale privind acordarea suplimentelor solicitate prin acțiune.
Curtea va examina în continuare legalitatea cererii reclamanților privind acordarea suplimentului postului și al treptei de salarizare.
În conformitate cu prevederile art. 31 alin. 1 din Legea 188/1999 (forma actuală), pentru activitatea desfășurată funcționarii publici au dreptul la un salariu compus din salariul de bază, sporul pentru vechimea în muncă, suplimentul postului, suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Prevederea legală privind compunerea salariilor funcționarilor publici a fost suspendată prin art.44 din OUG 92/2004, text care a dispus expres că la data intrării în vigoare a acestui act normativ se suspendă aplicarea dispozițiilor art.29 din Legea 188/1999 (actual art.31), cu modificările ulterioare.
Ulterior, prin OG 2/2006, au fost suspendate prevederile art.29 alin.1 lit. c și d din Legea 188/1999 (actual art.31), până la 31 decembrie 2006.
Prin Ordonanța Guvernului nr.6/24 ianuarie 2007, au fost reglementate drepturile salariale și alte drepturi ale funcționarilor publici, până la intrarea în vigoare a legii privind sistemul unitar al legii de salarizare și altor drepturi ale funcționarilor publici, precum și drepturile salariale care se acordă funcționarilor publici în anul 2007.
Potrivit art.1 alin.2 din OG 6/2007, sistemul de salarizare cuprinde salariile de bază, sporurile, premiile, stimulentele și alte drepturi.
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare se circumscriu noțiunii de sporuri, care fac parte din structura salariului funcționarilor publici, așa cum rezultă din prevederile art.31 alin.1 din Legea 188/1999
OG 6/2007 nu a abrogat prevederile textului enunțat, prin care s-a stabilit structura salariului, ci dimpotrivă în art.48 al acestui act normativ se arată că dispozițiile ordonanței se completează cu dispozițiile Legii 188/1999
Astfel fiind, Curtea reține că în componența salariilor funcționarilor publici trebuie să se regăsească suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Așadar, acordarea acestor suplimente se circumscrie prevederilor legale, analizate mai sus, suspendarea dispusă prin actele normative menționate încetându-și aplicabilitatea, context în care dreptul revine în patrimoniul reclamantului, devenind actual.
În ceea ce privește motivul de recurs conform căruia în bugetul instituției nu au fost alocate sumele necesare plății suplimentelor, Curtea arată că:
Suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei sunt elemente componente ale salariului de bază al funcționarului public, așa încât devin aplicabile prevederile art.37 din OG 6/2007, text în temeiul căruia salariile funcționarilor publici se plătesc înaintea oricăror alte obligații de plată ale autorității sau instituției publice și ele nu pot face obiectul vreunei limitări sau renunțări.
În art. 37 alin. 3 teza ultimă din OG 6/2007, se prevede expres că orice limitare sau renunțare efectuată cu încălcarea acestui principiu este lovită de nulitate absolută.
Alături de argumentele deduse din legislația națională, Curtea arată că în speța de față sunt incidente și prevederile art.1 din Protocolul 1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, act normativ care de altfel face parte din dreptul intern, ca urmare a ratificării Convenției de către România, prin Legea 30/18 mai 1994.
Textul menționat prevede că orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale și că nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a creat în jurisprudența sa o noțiune autonomă specifică sistemului Convenției, pe care a dezvoltat-o din noțiunea inițială a textului:" orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale".
În hotărârea Gasus - împotriva Olandei din 23 februarie 1995, Curtea a explicat că noțiunea de bun reglementată de art.1 al Protocolului, are o semnificație autonomă și în mod evident nu se limitează numai la proprietatea unor bunuri corporale, anumite alte drepturi și interese care constituie active pot fi considerate drepturi de proprietate și deci bunuri în sensul acestei dispoziții.
CEDO a arătat că noțiunea de bun se referă la orice valoare patrimonială, ca ansamblu de interese care decurg din raporturile cu conținut economic, pe care o persoană ar fi putut în mod efectiv și licit să le dobândească.
În cuprinsul acestei decizii a fost prezentată legislația națională care reglementează compunerea salariului funcționarilor publici, și s-a arătat că în mod neîndoielnic salariul funcționarilor publici cuprinde, alături de alte elemente suplimentul postului și suplimentul corespunzător treptei de salarizare.
Aceste două elemente au conținut economic și, dacă legiuitorul român nu ar fi suspendat dreptul periodic, reclamantul ar fi putut să aibă în patrimoniul său în mod efectiv și licit sumele aferente suplimentelor.
Prin suspendarea periodică, reclamanții au fost privați de un drept constituit prin lege și ca urmare de un drept legitim, licit, pe care ar fi trebuit să-l dobândească în mod efectiv.
Curtea constată că a avut loc o încălcare și a art.1 din Primul protocol adițional, motiv pentru care, în baza art.11 și art.20 din Constituția României, se va da prioritate reglementării internaționale, la care România a devenit parte prin ratificarea Convenției.
În ceea ce privește recursul reclamanților, Curtea a reținut că potrivit considerentelor mai sus arătate, reclamanții sunt îndreptățiți la acordarea în continuare a suplimentului postului și suplimentului corespunzător treptei de salarizare, neexistând actualmente, nici o împrejurare de natură să limiteze în timp, pentru viitor, îndreptățirea la drepturile ce fac obiectul prezentului litigiu în afara încetării raporturilor de serviciu.
Împotriva deciziei mai sus arătate, pârâta Casa Județeană de Pensii Daf ormulat cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.2 Cod procedură civilă.
A susținut că reclamanții au cerut prin acțiunea promovată acordarea celor două suplimente de la data numirii în funcția publică și în continuare până la încetarea raporturilor de serviciu, însă instanța de recurs a dispus plata lor până la intervenirea unei cauze de modificare sau de stingere a obligației de plată, depășind astfel solicitările reclamanților.
Cu privire la cererea de revizuire formulată în cauză se reține că potrivit art. 322. pct. 2 cod procedură civilă, revizuirea unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronunțat asupra unui lucru cerut, ori s-a dat mai mult decât s-a cerut.
Textul de lege mai sus citat este o aplicare a principiului disponibilității și vizează inadvertențele dintre ceea ce s-a cerut și ceea ce instanța a pronunțat.
Prin urmare, dispozițiile legale mai sus precizate sunt incidente când instanța s-a pronunțat asupra unei cereri, principală, accesorie sau incidentală, ce nu s-a formulat iar nu în atunci când este analizată o cerere de probatorii, o excepție sau un motiv de recurs.
Altfel spus revizuienta trebuie să aibă în vedere obiectul cererii, nu temeiurile acesteia sau mijloacele de apărare.
Ceea ce caracterizează aceste cereri și le delimitează de toate celelalte, este faptul că prin pronunțarea asupra lor, instanța poate pune capăt litigiului, statuând prin admitere sau respingere, în acea parte a hotărârii care poate fi pusă în executare - dispozitivul.
În speță, instanța de recurs evocând fondul, a avut în vedere exact obiectul acțiunii reclamanților, în sensul acordării drepturilor cerute până la încetarea raporturilor de serviciu ale acestora, care reprezintă de fapt o cauză legală de modificare sau stingere a obligației de plată.
În consecință, cererea de revizuire formulată în cauză va fi reținută ca nefondată prin prisma dispozițiilor art. 322 cod procedură civilă și va fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge cererea de revizuire formulată de Casa de Pensii D împotriva deciziei nr.1927/22.04.2009 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr-, intimați fiind, G, A, și.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 08 Octombrie 2009
PREȘEDINTE: Teodora Bănescu - - | JUDECĂTOR 2: Magdalena Fănuță - - | JUDECĂTOR 3: Doina Ungureanu - - |
Grefier, |
13 Octombrie 2009
RED. -
Președinte:Teodora BănescuJudecători:Teodora Bănescu, Magdalena Fănuță, Doina Ungureanu
