Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 431/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA COMERCIALĂ ȘI DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DOSAR NR- DECIZIE NR. 431/R-CONT

Ședința publică din 17 Aprilie 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gina Achim judecător

- - - JUDECĂTOR 2: Andreea Tabacu

- - - JUDECĂTOR 3: Constantina Duțescu

- - - grefier

S-a luat în examinare, pentru soluționare, cererea de revizuire formulată de GRUPA SINDICALĂ A PENITENCIARULUI COLIBAȘI PRIN LIDER, cu sediul în,-, județul A în numele și pentru revizuenții, BUREA, R, PRIN MOȘTENITOR, A, PRIN MOȘTENITOR REPREZ. DE A, împotriva deciziei nr. 1050/R-C/10.11.2008, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr-, intimați fiind MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector5, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, cu sediul ăn B,-, sector2, PENITENCIARUL D E MAXIMĂ SIGURANȚĂ COLIBAȘI cu sediul în,-, județul A și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN, cu sediul în Pitești,-, județul

La apelul nominal, făcut în ședința publică, a răspuns avocat G pentru revizuenți, lipsă fiind intimații.

Procedura, legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la dosar s-au depus prin serviciul registratură întâmpinări din partea intimaților Penitenciarul Colibași și Administrația Națională Penitenciarelor B și o cerere de chemare în garanție din partea intimatei Administrația Națională a Penitenciarelor

Apărătorul revizuenților solicită respingerea cererii de chemare în garanție formulată de intimata Adminitrația Națională a Penitenciarelor și arată că nu mai are de formulat alte cereri.

Curtea față de actele și lucrările de la dosar constată cererea de revizuire în stare de judecată și acordă cuvântul asupra acesteia.

Apărătorul revizuenților avocat G susține oral cererea de revizuire așa cum a fost motivată în scris, solicitând admiterea cererii, schimbarea în parte a deciziei atacate în sensul admiterii recursului și modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii, fără cheltuieli de judecată.

CURTEA

Asupra cererii de revizuire de față, constată:

La data de 25.02.2009, revizuienta Grupa sindicală a Penitenciarului Colibași, în contradictoriu cu intimații Penitenciarul Colibași, Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Finanțelor Publice a solicitat instanței să dispună revizuirea Deciziei nr.1050/R/C/10.11.2008, pronunțată de Curtea de Apel Pitești.

În motivarea acestei cereri, revizuienta susține că instanțele au respins acțiunea privind obligarea intimaților la plata sporului în cuantum de 50%, prevăzut de Ordinul MJ nr.945/C/2003, pentru perioada 2004 - 2007, actualizat în funcție de rata inflației, precum și cererea de chemare în garanție privind obligarea Ministerului Economiei și Finanțelor, de asigura fondurile necesare plății, însă după pronunțarea Deciziei nr.1050/R/c/10.11.2008, a primit adresa nr.69596//16.02.2009 de la conducerea Penitenciarului Colibași, conform căreia, sporul nu a fost acordat în perioada 01.05.2006 - 31.12.2006, deși prin adresa nr.-/11.04.2006, emisă de, s-a dispus, încetarea sistării temporare a plății sporului.

Apreciază că se află în prezența unui înscris nou, determinant pentru soluționarea cauzei în posesia căruia a intrat, numai la cerere, după pronunțarea deciziei supusă revizuirii, înscrisul a fost reținut departea potrivnică, Penitenciarul Colibași.

Prin întâmpinare, intimatul Penitenciarul Colibașia solicitat respingerea cererii de revizuire, motivând că revizuienta, a intrat în posesia deciziei nr.387/2006 încă de la formularea cererii de chemare în judecată, fapt ce poate fi dovedit cu înscrisuri în dosare similare.

A invocat prevederile art.10 din regulamentul de acordare a sporului prevăzut la art.8 lit.a, Anexa nr.1 la ordinul MS nr.945/C/02.04.2003, conform cărora, sporul în discuție, se acordă numai personalului care lucrează permanent în secțiile sau compartimentele prevăzute în anexe, iar revizuienții, nu au făcut dovada, că au desfășurat activități, integral sau fracționat. A mai subliniat, că la stabilirea și acordarea sporului, legiuitorul a avut în vedere cazurile concrete, în care personalul lucrează în locuri de muncă la care există pericolul îmbolnăvirilor prin contagiune.

A fost administrată proba cu acte.

Din probatoriul administrat, instanța reține că prin acțiunea înregistrată la data de 15.06.2007, la Tribunalul Argeș sub, nr-, reclamanții G, și alții, reprezentați de Grupa Sindicală din Penitenciarul Colibași au chemat în judecată pârâții Ministerul Justiției, Administrația Națională a Penitenciarelor și Ministerul Economiei și Finanțelor, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună obligarea acestora la plata sporului de 50% pentru condiții periculoase de muncă, (sporul TBC), pe perioada septembrie 2004 - 1 ianuarie 2007 și la plata primei de vacanță pe perioada 2004-2006, ambele actualizate cu coeficientul de inflație de la data plății, arătând următoarele:

1. Penitenciarul Colibași funcționează în același perimetru și are același sediu cu Penitenciarul Spital Colibași, în cadrul căruia există o secție de pneumoftiziologie.

Conform art.8 lit.a din nr.HG281/1993, modificată, personalul care își desfășoară activitatea în condiții periculoase, printre care și C, beneficiază de un spor de 50-100% din salariul de bază.

Ministerul Justiției, în baza acestor dispoziții, a emis Ordinul nr.945/C/2003, prin care s-a aprobat regulamentul de acordare a sporului personalului care lucrează în condiții periculoase.

Potrivit anexei nr.1.1. lit.C, pct.2 din regulament, beneficiază de sporul de 50% din solda lunară sau salariul de bază și restul personalului care își desfășoară activitatea în spitalele penitenciar cu secții de pneumoftiziologie, precum și personalul din unitățile aflate în același perimetru cu acestea.

Cum în Penitenciarul Spital Colibași există o secție de pneumoftiziologie, iar Penitenciarul Colibași, se află în același perimetru cu acesta, începând cu 1.01.2004, au beneficiat de acest spor.

Prin adresa nr.-/30.08.2004, Direcția Generală a Penitenciarelor a comunicat că, începând cu 1.09.2004, se sistează plata acestui spor din lipsă de fonduri.

Măsura este nelegală, deoarece contravine oricărui principiu de drept, încălcând toate drepturile prevăzute de Constituție și de alte acte normative, referitoare la muncă și protecția socială a muncii.

Prin adresa nr.-/11.04.2006, actuala Administrație Națională a Penitenciarelor, a comunicat reluarea plății sporului TBC, începând cu data de 1.05.2006.

Prin anexa nr.5.1.A la Ordinul nr.399/C/2007, nu s-a mai prevăzut că beneficiază de acest spor și personalul din unitățile aflate în același perimetru cu acestea.

A rezultat deci, că personalul Penitenciarului Colibași, a beneficiat de sporul TBC de 50% din salariul de bază în perioada 1.01.2004 - 1.01.2007.

2. Potrivit art.34 lit.f din Legea nr.293/2004, funcționarul public cu statut special din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, la plecarea în concediu, are dreptul la o primă egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, pe lângă indemnizația de concediu.

Aceste drepturi, nu le-au primit în perioada 2004 - 2006.

Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor, prin întâmpinare(51-53), a solicitat respingerea acțiunii și a cererii de chemare în garanție, invocând, cu titlu de excepție, lipsa calității procesuale pasive și inadmisibilitatea cererii de chemare în garanție, deoarece din fondurile sale, nu poate fi obligat să suporte cheltuielile altui ordonator de credite și că obligația de alocare a acestora, revine Guvernului.

Pârâtul Ministerul Justiției, prin întâmpinare(80-83), a invocat, cu titlu de excepție, lipsa calității procesuale pasive, motivând că obligația de plată revine, instituție publică de interes național, persoană juridică, în al cărei buget este cuprins și bugetul Penitenciarului Colibași. Pe fond, a invocat faptul, că plata sporului TBC, a fost suspendată din lipsă de fonduri, iar plata primei de vacanță, a fost suspendată prin mai multe acte normative anuale, arătându-se care sunt acestea.

Aceleași susțineri, a formulat și pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor, prin întâmpinare(96-98).

Pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor, a formulat cerere de chemare în garanție împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor și împotriva Ministrului Justiției pentru ca, în cazul admiterii acțiunii reclamanților, să fie obligați să asigure fondurile necesare plății acestor drepturi(99-100).

Reclamanții, la termenul din 1.10.2007, au precizat că înțeleg să se judece și cu Penitenciarul Colibași, în calitate de angajator, care a fost introdus în cauză(110-111).

Penitenciarul Colibași, prin întâmpinare(117-124), a solicitat respingerea acțiunii reclamanților, arătând următoarele:

a) cu privire la reclamanți:, a dobândit calitatea de funcționar public cu statut special la data de 1.01.2006, astfel că cererea de acordare a sporului TBC pe perioada 1.09.2004-31.12.2005, este inadmisibilă;, a decedat la data de 19.09.2007, urmând ca reprezentantul reclamanților, să solicite introducerea în cauză a moștenitorilor;, s-a aflat în concediu îngrijire copil în perioada 17.03.2006-1.01.2007, astfel că este inadmisibilă acordarea sporului TBC pe această perioadă;, s-a aflat în concediu îngrijire copil în perioada 21.10.2003 - 4.07.2005, astfel că cererea de acordare a sporului TBC pe perioada 1.09.2004-4.07.2005 este inadmisibilă;, este angajatul său de la data de 15.10.2006, când s-a transferat de la Penitenciarul Jilava, astfel că cererea de acordare a sporului TBC pentru perioada 1.09.2004-15.15.2006, este inadmisibilă; este angajatul său de la data de 1.06.2006, când s-a transferat de la Penitenciarul Timișoara, astfel că cererea de acordare a sporului TBC, este inadmisibilă pe perioada 1.09.2004-1.06.2006; R este angajatul său de la data de 15.11.2006, când s-a transferat de la Centrul de Reeducare, astfel că cererea de acordare a sporului TBC, este inadmisibilă pe perioada 1.09.2004-15.11.2006; este angajatul său de la data de 15.01.2007, când s-a transferat de la Centrul de reeducare, astfel că cererea de acordare a sporului TBC pe perioada 1.09.2004-1.01.2007, este inadmisibilă; este angajata sa de la data de 1.04.2007, când s-a transferat de la Centrul de reeducare, astfel că cererea de acordare a sporului TBC pe perioada 1.09.2004-1.01.2007, este inadmisibilă; este angajatul său de la data de 15.02.2007, când s-a transferat de la Centrul de Reeducare, astfel că cererea de acordare a sporului TBC pe perioada 1.09.2004-1.01.2007, este inadmisibilă; este angajatul său de la data de 15.02.2007, când s-a transferat de la Centru de Reeducare, astfel că cererea de acordare a sporului TBC pe perioada 1.09.2007-1.01.2007, este inadmisibilă; este angajatul său de la data de 15.02.2007, când s-a transferat de la Centrul de reeducare, astfel că cererea de acordare a sporului TBC pe perioada 1.09.2004-1.01.2007 este inadmisibilă.

Pentru aceleași perioade, cererea acestor reclamanți este inadmisibilă și cu privire la prima de vacanță.

2. Pe fond, cu privire la sporul TBC, acest spor se acordă numai personalului care lucrează permanent în secțiile sau compartimentele prevăzute în anexa la regulament (TBC, boli infecțioase, psihiatrie, etc.), iar reclamanții, nu au făcut dovada că au lucrat în aceste condiții, integral sau fracționat.

Prin Ordinul nr.945/c/2003, s-au stabilit categoriile de personal care poate beneficia de sporul TBC, pentru riscul de contagiune, cel existent pe secțiile în care se află camerele în care sunt cazați deținuții bolnavi de tuberculoză și, dacă își desfășoară activitatea integral sau fracționat pe secția respectivă și numai cu condiția existenței riscului de îmbolnăvire, prin prezența pacienților, cel care asigură paza, escortarea și supravegherea deținuților bolnavi de TBC și, pe timpul transportării acestora, de la penitenciare la instanțe, spitale, etc. cu respectarea prevederilor art.13 și 14, anexa 1, acordarea acestuia, urmând a se face în raport de timpul efectiv lucrat, precum și în raport de celelalte condiții impuse de ordin.

Acordarea și plata sporului, a fost condiționată de existența fondurilor bugetare, nealocarea acestora de către ordonatorii de credite ierarhici superiori, atrăgând suspendarea plății acestuia.

Reclamanții, nu au făcut dovada lucrului în aceste condiții, astfel, că nu pot beneficia de sporul respectiv.

Stabilirea locurilor de muncă și a personalului care ar putea beneficia de sporuri, prin decizia directorului unității, nu conferă dreptul la acordarea efectivă a acestui spor.

3. Referitor la prima de vacanță, a precizat, că reclamanta a obținut hotărâre de obligare la plată, pronunțată în dosarul nr-, care constituie autoritate de lucru judecat, iar ceilalți reclamanți, nu au lucrat integral în cadrul penitenciarului pe toată perioada pretinsă.

A mai arătat, că recunoaște dreptul reclamanților la plata primei de vacanță, dar că acest drept, a fost suspendat la plată prin mai multe acte normative, situație ce nu îi este imputabilă.

Reclamanții, prin cererea depusă la data de 7.12.2007(155), prin apărător, și-au precizat acțiunea, arătând că înțeleg să solicite acordarea drepturilor numai pentru perioada în care au fost angajații penitenciarului.

Instanța, în baza actelor depuse de Penitenciarul Colibași (162-166), prin Încheierea de ședință din 25.01.2008(167-168), a dispus introducerea în cauză a moștenitorilor defunctului.

Prin Sentința nr.153/CA/20.03.2008, Tribunalul Argeș, a respins acțiunea și cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva Ministerului Justiției și Ministerului Economiei și Finanțelor.

Pentru a hotărî în această modalitate, în considerente, a reținut următoarele:

1. Privitor la sporul TBC.

Potrivit art.8 alin.1 lit.a din nr.HG281/1993, modificată, în raport de condițiile în care se desfășoară activitatea se poate acorda angajaților, sporul pentru condiții periculoase sau vătămătoare, un spor de până la 15% din salariul de bază, corespunzător timpului lucrat la locurile de muncă respective. Pentru condiții deosebit de periculoase: leprozerii, anatomie patologică și medicină legală, TBC, psihiatrie, epidemii deosebit de grave și altele asemenea, stabilite de Ministerul Sănătății, sporul este de 50 - 100% din salariul de bază. Pentru condiții deosebit de periculoase, vătămătoare, nedorite sau dificile, mărimea sporului este cea prevăzută în anexele la prezenta hotărâre.

S-a mai prevăzut că locurile de muncă, categoriile de personal, mărimea concretă a sporului și condițiile de acordare, se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul Sănătății și de Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, la propunerea ministerelor, celorlalte instituții centrale și locale ale administrației publice interesate, după consultarea sindicatelor.

Ministrul Justiției, în aplicarea acestor dispoziții, a emis Ordinul nr.945/c/2003(138-extras), cu mai multe anexe, printre care și anexa 1.1.

Sporul de 50% din solda lunară sau salariul de bază, a fost prevăzut la lit.

La lit.C, au fost enumerate categoriile de personal, locurile de muncă pentru care se acordă sporul respectiv și condițiile pe care trebuie să le îndeplinească personalul care beneficiază de sporul respectiv, de a intra în contact cu deținuții bolnavi de, sau altă boală transmisibilă.

La lit.C pct.2 s-a prevăzut că sporul de 50% se acordă restului de personal care își desfășoară activitatea în spitalele penitenciar cu secții de pneumoftiziologie, precum și personalului din unitățile aflate în același perimetru cu acestea.

Aceste dispoziții, se completează cu celelalte dispoziții ale ordinului, care reglementează, ca normă generală, că acordarea sporului este condiționată de timpul efectiv lucrat în aceste condiții, integral sau parțial, iar în cazul timpului parțial, fiind arătate numărul minim de ore pentru care se acordă sporul.

Regula impusă, a fost de acordare a sporului, proporțional cu timpul efectiv lucrat.

Reglementarea respectivă, naște vocația la acordarea sporului, fără a conferi, de drept, obligația de plată a sporului pretins.

porurile, ca regulă generală, reprezintă un adaos salarial care se acordă numai pe perioada în care se lucrează, în condițiile care generează plata, dispariția acestora, atrăgând încetarea plății sporului.

Sporurile pentru condiții de muncă deosebite, vătămătoare, au caracter temporar, unitățile având obligația de a lua măsuri de eliminare a cauzelor care le generează.

În cauză, în aplicarea acestor dispoziții, au fost întocmite anual buletine de determinare prin expertizare a locurilor de muncă, care au stabilit categoriile de personal, locurile de muncă și condițiile care pot genera boala(11, 25, 26-27, 28, 42-43, 44-45, 47-47).

În baza ordinul și a buletinelor de determinare, anual, prin procese verbale, încheiate de comisia special constituită, au fost stabilite locurile de muncă și sporurile care se acordă pentru fiecare loc de muncă în parte, fiind nominalizat personalul care beneficiază de acestea(.15-27, 29-38).

În ambele procese verbale, la pct.II (fila 17, respectiv 31) s-a prevăzut expres, că acordarea sporurilor, se va face în funcție de timpul efectiv lucrat în astfel de condiții, evidențiat în foi de prezență colectivă de către șefii de compartimente.

Reclamanții, prin nici un mijloc de probă nu au dovedit că au lucrat în astfel de condiții, integral sau parțial, astfel încât instanța să ajungă la concluzia că acțiunea este întemeiată.

Dimpotrivă, o parte din reclamanți, deși au cunoscut, că nu s-au aflat în raporturi de serviciu cu Penitenciarul Colibași pentru toată perioada pretinsă, cu rea credință au solicitat acordarea sporurilor.

apătul de cerere de acordare a sporului TBC, de 50%, a fost considerat neîntemeiat, fiind respins.

Privitor la prima de vacanță a reținut, că dreptul la acordarea primei de vacanță a fost reglementat prin art.34 lit.f din Legea nr.293/2004, potrivit căruia, funcționarul public cu statut special din sistemul administrației penitenciare are dreptul la o primă de concediu, egală cu salariul de bază din luna anterioară plecării în concediu, pe lângă drepturile salariale aferente lunii în care se efectuează concediul.

Acordarea primei de vacanță, a fost și este condiționată de efectuarea concediului de odihnă.

Plata acestei prime, a fost suspendată anual, prin mai multe acte normative.

Începând cu anul 2007, s-a reluat plata acesteia.

Prin nr.OUG146/2007, s-a reglementat plata primei de vacanță de către unitățile angajatoare, precum și obligația ordonatorilor principali de credite de a asigura fondurile necesare plății acesteia, în speță, Ministerul Justiției.

Ca atare, pârâtul Penitenciarul Colibași, are obligația de plată voluntară a primei de vacanță, stabilită în raport de timpul efectiv lucrat de fiecare reclamant la acesta, dreptul la concediul de odihnă avut și efectuat.

Nu trebuie omis, faptul, că reclamanții nu au lucrat toată perioada pretinsă la pârât, ei având dreptul de a solicita acordarea acesteia, în aceleași condiții, de la fostele unități la care au lucrat.

Acest capăt de cerere este neîntemeiat, neexistând dovezi că se refuză plata primei de vacanță.

3. În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâta Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva Ministerului Justiției și împotriva Ministerului Economiei și Finanțelor, aceasta a fost respinsă, raporturile dintre părți fiind de natură bugetară, nu contractuală.

S-a mai reținut că, obligația de a se asigura fondurile necesare fiecărei instituții publice, precum și procedura de urmat, derivă din Legea finanțelor publice nr.500/2002, precum și din legea bugetară anuală.

Împotriva acestei sentințe, a fost formulat recurs în termen legal de către reclamanți, fiind invocate critici de nelegalitate încadrabile în dispozițiile art.304, pct.8 și 9 Cod pr.civilă, sub următoarele aspecte:

- instanța de fond a interpretat în mod greșit dispozițiile Ordinului Ministrului Justiției nr.945/C/2003, considerând că drepturile se acordă numai pentru desfășurarea anumitor activități și în anumite locuri de muncă, când de fapt, se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, în sensul prezenței la serviciu. Pentru cei care își desfășoară activitatea în camerele, sporul este de 75% sau 100%, în funcție de timpul efectiv lucrat în aceste condiții.

- instanța de fond, a reținut în mod greșit reaua - credință a unor reclamanți, care au pretins sporul TBC, deși nu s-au aflat în raporturi de serviciu cu Penitenciarul Colibași, însă, au pretins sporul pentru perioada lucrată efectiv și au dobândit calitate de reclamanți, pentru prima de vacanță.

Prin Decizia nr.1050/R/C/10.11.2008, pronunțată de Curtea de Apel Piteștia fost admis recursul formulat de reclamanta Grupa Sindicală a Penitenciarului Colibași, modificând în parte sentința, în sensul obligării pârâtului Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibași, să plătească salariaților reclamanți, prima de vacanță, pentru perioada 2004 - 2006 (lucrată), la valoarea reactualizată și pe pârâții Ministerul Justiției și Ministerul Economiei și Finanțelor, să asigure fondurile necesare plății. A fost respins capătul de cerere privind plata sporului și a menținut primul capăt de cerere din sentință.

În considerente, instanța a reținut, ca fiind nefondată critica privitoare la acordarea sporului, în cuantum de 50% tuturor salariaților, ce se află la Penitenciarul Colibași, indiferent de timpul efectiv lucrat și fără a se dovedi riscul pe bază de buletine de analize medicale.

A reținut, că dispozițiile art.7 (1), (2) și (8) lit.B de Regulamentul de acordare a sporului prevăzut de art.8 lit.a din HG nr.281/1993, modificat de art.1 pct.1 din HG nr.562/2004, impun a fi întocmite buletine de expertizare în funcție de noxe, factor dăunător, precum și punctaje, din care să rezulte perioada efectivă, în care fiecare își desfășoară activitatea în condiții deosebit de vătămătoare sau periculoase, iar în cauză, nu au făcut aceste probe.

A mai reținut de asemenea, că Ordinul nr.945/C/2003 a fost "sistat", începând cu data de 01.09.2004, că adresa nr.-/11.04.2006, a înlăturat sistarea acordării sporului, numai pentru personalul Spitalului Colibași și că nu există reglementare legală, pentru ca acest spor să fie acordat.

Cu privire la prima de vacanță, s-a reținut, că acest drept, nu a fost înlăturat, ci doar suspendat, drepturile fiind reeșalonate prin OUG nr.146/2007.

Împotriva acestei soluții, a fost formulată prezenta cerere de revizuire, întemeiată pe dispozițiile art.322 pct.5 Cod pr. civilă, în sensul că, după darea hotărârii, s-au descoperit înscrisuri doveditoare, reținute de partea potrivnică.

Revizuienta se referă la adresa nr.68311//04.02.2009, prin care intimatul Penitenciarul Colibași, i-a transmis adresa nr.- din data de 11.04.2006 și decizia nr.387/11.04.2006.

Adresa nr.-/11.04.2006, îi era cunoscută revizuientei la data soluționării acțiunii, instanța de recurs, făcând chiar precizarea, că prin conținutul acesteia se înlătură sistarea sporului, numai pentru personalul Spitalului Colibași. Prin urmare, înscrisul, nu a fost reținut de partea potrivnică, așa cum susține recurenta.

Prin adresa nr.68311//04.02.2009, intimatul Penitenciarul Colibași, a recomunicat adresa menționată, la solicitarea revizuientei, formulată în data de 08.01.2009, după pronunțarea Deciziei nr.1050/R/C/10.11.2008.

Dispozițiile art.322 pct.5, teza a doua, condiționează admisibilitatea cererii de revizuire și de condiția ca înscrisurile, să nu fi putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților".

Or, revizuienta, putea să solicite aceste informații anterior sau concomitent soluționării cauzei, în cazul în care nu le-ar fi cunoscut.

Mai mult decât atât, instanța de recurs, nu putea să pronunțe o altă soluție, nici dacă la dosarul cauzei, s-ar fi aflat înscrisul nou, de care se prevalează revizuienta, acesta neavând suficientă forță probantă.

Constatându-se că nu sunt îndeplinite condițiile impuse prin art.322 pct.5 Cod pr.civilă, se va respinge cererea de revizuire.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge cererea de revizuire formulată de GRUPA SINDICALĂ A PENITENCIARULUI COLIBAȘI PRIN LIDER, cu sediul în,-, județul A în numele și pentru revizuenții, BUREA, R, PRIN MOȘTENITOR, A, PRIN MOȘTENITOR REPREZ. DE A, împotriva deciziei nr. 1050/R-C/10.11.2008, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr-, intimați fiind MINISTERUL JUSTIȚIEI, cu sediul în B,-, sector5, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ A PENITENCIARELOR, cu sediul ăn B,-, sector2, PENITENCIARUL D E MAXIMĂ SIGURANȚĂ COLIBAȘI cu sediul în,-, județul A și MINISTERUL ECONOMIEI ȘI FINANȚELOR PRIN, cu sediul în Pitești,-, județul

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăui 17 aprilie 2009, la Curtea de Apel Pitești - secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

Grefier,

Red.

TC/2 ex.

6.05.2009

Președinte:Gina Achim
Judecători:Gina Achim, Andreea Tabacu, Constantina Duțescu

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Litigiu privind funcționarii publici (legea nr.188/1999) . Decizia 431/2009. Curtea de Apel Pitesti