Pretentii contencios administrativ si fiscal. Decizia 439/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Decizia civilă nr.439/CA
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Monica Costea
JUDECĂTOR 2: Adriana Gherasim
JUDECĂTOR 3: Kamelia Vlad
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul formulat în contencios administrativ și fiscal de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 1820/16.XII.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliată în C,-, județ C, și intimatul - pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul reclamant, personal, lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform disp. art.85 și urm. din Codul d e procedură civilă.
Recursul este motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru.
S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Intimatul reclamant arată că nu are alte cereri de formulat.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul intimatului reclamant.
Având cuvântul, intimatul-reclamant solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței civile nr. 1820/16.12.2008 pronunțată de Tribunalul Constanța ca fiind temeinică și legală.
Instanța rămâne în pronunțare.
CURT E
Asupra recursului contencios administrativ de față:
Prin sentința civilă nr. 1820/16.12.2008 a Tribunalului Constanțaa fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, fapt pentru care a fost respinsă cererea reclamantului îndreptată împotriva acestui pârât pentru lipsa calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și Finanțelor, iar acțiunea a fost admisă în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice C, dispunându-se anularea adresei nr. 41536/26.05.2008 emisă de pârâtă și obligarea acesteia la restituirea sumei de 1 704 lei cu titlul de taxă înmatriculare auto, achitată cu chitanța seria - nr. -/25.04.2008 în contul trezoreriei Municipiului
Pentru a pronunța această soluție a reținut instanța că a fost investită cu cererea prin care reclamantul, la data de 16.06.2008, a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Finanțelor Publice și Administrația Finanțelor Publice C, restituirea sumei reprezentând contravaloarea taxei de primă înmatriculare, în cuantum de 17604 lei.
A motivat că în luna aprilie 2008 achiziționat un autoturism marca Skoda 2 fabricat în anul 2007, fiind obligat să plătească taxa de înmatriculare în temeiul disp. art.2141și art.2143Cod fiscal, plătită prin chitanța nr.-/25.04.2008.
Reclamantul a învederat că taxa de înmatriculare este nelegală și contravine art.90 din Tratatul Comunității Europene care interzice statelor membre să instituie taxe contrare principiilor tratatului, iar prin încasarea taxei nu a fost respectat principiul nediscriminării produselor importate cu produsele interne.
De asemenea, reclamantul a arătat că, potrivit art.148 din Constituția României, "prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare au caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne.
La termenul de judecată din 23.09.2008 reclamantul a precizat că obiectul cererii privește anularea adresei (decizie) nr.41536/26.05.2008 și restituirea sumei de 1704 lei achitată cu titlu de taxă de înmatriculare.
Pârâta Administrația Finanțelor Publice C, prin întâmpinarea depusă, a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, având în vedere modificările legislative, potrivit cărora restituirea sumelor achitate cu titlu de taxă de înmatriculare se soluționează în termen de 45 de zile.
Pârâtul Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice a invocat pe calea întâmpinării excepția lipsei calității procesuale pasive și, pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii ca prematur formulată, având în vedere nr.OUG50/2008.
În cauză, reclamantul a depus concluzii scrise.
Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerul Economiei și Finanțelor instanța, în conformitate cu disp. art.137 Cod proc. civilă, a admis-o reținând că, în cauză, subiect al raportului fiscal, conform art.17 raportat la art.33 din nr.OG92/2003, este Administrația Finanțelor Publice
Pe cale de consecință, a fost respinsă acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu Ministerul Economiei și Finanțelor prin Direcția Generală a Finanțelor Publice ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără legitimare procesuală.
Examinând pe fond cauza, instanța a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Din înscrisurile depuse la dosar, rezultat că reclamantul a achitat în contul Trezoreriei Municipiului C suma de 1.704 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare auto, prin chitanța seria - nr.-/25.04.2008 (fila 12).
Prin cererea înregistrată la Administrația Finanțelor Publice C sub nr.41536/05.05.2008, reclamantul a solicitat restituirea taxei în discuție, ca fiind contrară reglementărilor comunitare (fila 24), iar prin adresa din data de 26.05.2008 pârâta a respins cererea de restituire a taxei, cu motivarea
că aceasta a fost încasată în temeiul disp. art.2141-2143din Legea nr.571/2003 (fila 22).
Potrivit art.2141-2143din Codul fiscal și pct.311-312din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, taxa specială pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi, cât și pentru cele rulate, aduse din import, din statele comunitare ori din alte state.
Art.90 paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene prevede că nici un stat membru, nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
Potrivit reglementării menționate, se interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele similare autohtone, or în România nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse în țară și înmatriculate aici.
În speță, autoritățile publice pârâte au invocat legalitatea taxei încasate, ca urmare a aplicării dreptului intern, respectiv a Codului fiscal.
Instanța a apreciat că în cauză sunt aplicabile în mod direct dispozițiile din dreptul comunitar, care au prioritate față de dreptul național, pentru următoarele argumente:
Conform art.148 din Constituția României, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin.2), iar Parlamentul, și autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prevederile alin.2(alin.4).
În sensul normei aplicabile speței, jurisprudența Curții de Justiție Europene, prin Decizia - / din 1964, definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre, arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior, or, în speță, taxa specială auto a fost introdusă în legislația internă prin Legea nr.343/2006 de modificare și completare a Codului fiscal.
Deoarece în România, stat comunitar, nu se percepe nici un fel de taxă pentru autoturismele produse și înmatriculate în țară, dar se percepe o astfel de taxă specială pentru autoturismele înmatriculate deja în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, instanța apreciază o discriminare a regimului juridic fiscal ce contravine dispozițiilor menționate din Tratatul CEE.
Este real că prin nr.OUG50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, cu aplicare de la data de 01.07.2008, s-a prevăzut restituirea diferenței din taxa achitată și cuantumul rezultat din aplicarea prezentelor dispoziții (art.11) și au fost abrogate prevederile art.2141-2143din Legea nr.571/2003.
Însă, faptul că Guvernul, urmare negocierii cu Comisia Europeană, a adoptat taxa pe poluare, nu reprezintă o împrejurare care să schimbe situația juridică din speță, ci dovedește că reglementarea în vigoare la data încasării taxei în litigiu era contrară dreptului comunitar, astfel că taxele încasate cu încălcarea dreptului comunitar trebuie restituite.
Prin urmare, instanța reține incompatibilitatea taxei speciale de primă înmatriculare a autoturismelor prevăzută de art.2141din Codul fiscal cu disp. art.90 din Tratatul CE.
Pe cale de consecință, instanța a constatat că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, astfel că trebuia restituită, urmând ca pârâta Administrația Finanțelor Publice C să fie obligată să restituie suma de 1.704 lei încasată cu titlu de taxă de înmatriculare.
Având în vedere aceste considerente instanța, în temeiul disp. art.8 alin.1 raportat la art.18 alin.1 din Legea nr.554/2004, a admis acțiunea formulată de reclamant, pârâta fiind obligată la plata sumei de 8 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Administrația Finanțelor Publice C, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței civile recurate și respingerea acțiunii.
În criticile sale a arătat recurenta, în esență, că sentința recurată a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 3041proc. civ. și art. 7, alin.1 din Legea nr. 554/2004.
Astfel, în opinia recurentei, intimatul reclamant a solicitat instanței de contencios administrativ să dispună anularea unui act administrativ fiscal, fapt pentru care se impunea să fie îndeplinită procedura prealabilă. Ori, după susținerile recurentei, reclamantul nu a respectat dispozițiile art. 205 - 207 proc. fiscală.
Legal citat, intimatul reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat să fie respins recursul ca nefondat, arătând că în mod corect a apreciat instanța de fond că nu trebuia parcursă procedura prealabilă, față de obiectul principal al acțiunii, respectiv constatarea incompatibilității taxei de primă înmatriculare raportat la dispozițiile art.90, paragraful 1 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene.
A mai arătat intimatul că sentința recurată este legală și temeinică, fiind justă aplicarea cu prioritate a dreptului comunitar față de dreptul național
Examinând recursul prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor art.3041proc. civ. Curtea reține următoarele:
Reclamantul a importat un autoturism marca Skoda 2, fabricat în anul 2007,dintr-un stat membru al Comunității Europene, iar după introducea bunului în țară a achitat taxa de primă înmatriculare în sumă de 1704 lei, prin chitanța nr. -/25.04.2008.
Ulterior achitării acestei taxe intimatul reclamant a formulat cerere de restituire, conform înscrisului de la fila 11 din dosarul de fond, motivând că aceasta este încasată nelegal, cu nesocotirea prevederilor art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
Prin adresa nr. 41536/26.05.2008, Car ăspuns petentului în sensul că taxa de primă înmatriculare este percepută legal.
În raport de aceste coordonate ale prezentei cauze Curtea reține că, la momentul formulării cererii de restituire, această procedură era reglementată de prevederile art. 117, alin. 1, lit.d din Codul d e procedură fiscală, iar organul fiscal s-a pronunțat asupra acestei cereri în sensul respingerii acesteia ca neîntemeiată. Prin urmare, intimatul reclamant a parcurs procedura prealabilă, prin depunerea cererii de restituire la C, iar organul fiscal a refuzat să restituie suma solicitată, pe motiv că taxa a fost legal încasată.
În prezenta cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art. 205 din OG nr. 92/2003 ( Codul d e procedură fiscală), deoarece acest text de lege se referă la posibilitatea de contestare a titlului de creanță sau a altor acte administrative fiscale, iar reclamantul a solicitat să fie cenzurat refuzul organului fiscal de a-i restitui sumele plătite fără un titlu valabil.
Prin urmare, în cazul refuzului de a emite un act, nu se mai impune a fi formulată o nouă cerere, pentru că autoritatea administrativă nu a emis un nou act pe care să-l poată eventual revoca.
Legiuitorul a asimilat, conform prevederilor art. 2, alin.2 din Legea contenciosului administrativ, actelor administrative unilaterale și refuzul de a rezolva o cerere, referitoare la un drept sau un interes legitim.
Sub un alt aspect, Curtea reține că adresa nr. 41536/26.05.2008 materializează în cuprinsul ei manifestarea de voință a autorității fiscale de a respinge (refuza) cererea de restituire a taxei speciale plătită de reclamantă invocând ca justificare dispozițiile legale ale dreptului material fiscal aplicabile acestui raport juridic care sunt în vigoare și produc efecte juridice.
Or, un astfel de act întrunește toate condițiile specifice ale actului administrativ în înțelesul dat de dispozițiile art. 2 alin. 1 lit. c) precum și ale alin. 2 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, textul din urmă asimilând actelor administrative unilaterale, între altele, refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau un interes legitim.
Pe de altă parte, actul întrunește și trăsăturile actului administrativ fiscal în înțelesul dat acestei noțiuni de prevederile art. 41.pr.fisc. Actul a fost emis de către organul fiscal competent în aplicarea legislației privind restituirea unei taxe speciale instituite de legea fiscală.
A argumenta pe ideea că reclamantul trebuia să utilizeze calea unei alte acțiuni în contencios administrativ preventive în vederea înlăturării refuzului de înmatriculare dat prin ipoteză de autoritatea care ar fi trebuit să facă operațiunea de înmatriculare fără plata taxei înseamnă a expune pe reclamant, pe o durată de timp, riscului lipsei folosinței bunului său, de vreme ce fără înmatriculare un autovehicul nu poate fi folosit legal conform destinației sale.
Or, în cauză, reclamantul a ales în mod legal să se supună legislației interne în materie și mai apoi să apeleze la organul fiscal pentru a recupera taxa considerând că a fost plătită fără temei legal, procedeul fiind perfect legal, deoarece orice plată făcută din eroare sau fără a exista debit este considerată nedatorată și astfel este supusă restituirii (repetițiunii).
De altfel, plata taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule în contul entității ce aparține de pârâtă (trezorerie) este o condiție prealabilă și obligatorie pentru înmatricularea autoturismului și pentru utilizarea acestuia în mod legal în România.
Împrejurarea că reclamantul a ales să facă plata voluntară a obligației impuse de lege, fără o decizie de impunere din partea vreunui organ fiscal, nu îi înlătură acestuia posibilitatea de a contesta baza legală în temeiul căreia a făcut plata iar în caz de succes să ceară apoi organului fiscal care a încasat respectiva taxă ori jurisdicției competente să i se restituie.
Din această perspectivă, excepția prematurității acțiunii, pentru lipsa procedurii prealabile, impusă prin dispozițiile art. 7, alin.1 din Legea nr. 554/2004, nu are un caracter întemeiat, fapt pentru care acest motiv de recurs va fi considerat nefondat.
Pentru aceste considerente, în conformitate cu prevederile art. 312 c proc. civ. Curtea va menține ca legală și temeinică sentința civilă nr. 1820/16.12.2008 a Tribunalului Constanța, prin respingerea recursului formulat de C ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat în contencios administrativ și fiscal de pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, cu sediul în C,-, împotriva sentinței civile nr. 1820/16.XII.2008, pronunțată de Tribunalul Constanța - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul - reclamant, domiciliată în C,-, județ C, și intimatul - pârât MINISTERUL FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect pretenții.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 octombrie 2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
30 octombrie 2009
jud.fond.
red.dec.jud.
2ex/01.12.2009
Președinte:Monica CosteaJudecători:Monica Costea, Adriana Gherasim, Kamelia Vlad
