Litigiu privind funcționarii publici statutari. Decizia 446/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA COMERCIALĂ, CONTENCIOS
ADMINISTRATIV SI FISCAL
DOSAR NR- Decizia nr. 446/2008
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE -IE 2008
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Vasilică Pintea președinte secție
JUDECĂTOR 2: Violeta Chiriac
JUDECĂTOR 3: Loredana Albescu
GREFIER: - -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
La ordine a venit spre soluționare recursul promovat de reclamantul G împotriva sentinței civile nr. 462 din 2 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-,având ca obiect litigiu privind funcționarii publici statutari.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat av. pentru recurentul G, consilier juridic pentru intimata Universitatea B, intimații - intervenienți și asistați de av., fiind lipsă recurentul și intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că la data de 6 iunie 2008 s-au depus la dosar din partea intimatei Universitatea B înscrisuri indicate cu opis la fila 28 dosar, la data de 9 iunie 2008 s-a depus la dosar din partea intimatului un memoriu, după care:
Instanța constată că intimata Universitatea Bad epus la dosar acte din care un ex. s-a înmânat av. pentru recurent și av. pentru intimații - intervenienți.
Consilier juridic M depune la dosar precizări în dovedirea faptului că documentația solicitată de recurent a fost depusă și la prima instanță, din care un ex. s-a înmânat apărătorilor părților prezenți în instanță.
Apărătorii părților arată că nu mai au de formulat cereri.
Nemaifiind chestiuni prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Av. având cuvântul pentru recurent solicită admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea acestei pentru rejudecare pentru analizarea tuturor aspectelor de fond. Cu cheltuieli de judecată.
În susținerea motivelor de recurs arată că este nelegală admiterea excepției invocate de instanța de fond și respingerea acțiunii pentru lipsa de interes. Se invocă că reclamantul nu ar fi făcut dovada unui interes legitim și personal dar legea nu vorbește de un interes personal. Art. 1 din Legea nr. 554 prevede că se poate adresa instanței orice persoană vătămată într-un interes legitim, public sau privat și nu vorbește de " personal".
Examenul a fost ilegal și motivele au fost arătate în recurs, reclamantul avea calitatea de președinte al comisiei de examinare și în această calitate era un garant al respectării legii în ceea ce privește buna desfășurare a concursului.
Când reclamantul s-a ridicat în ședința Senatului și a arătat că examenul s-a desfășurat în condiții de ilegalitate, Senatul în trei ședințe consecutive i-a dat dreptate și nu a validat rezultatele acestui concurs dar comisia a făcut presiuni asupra sa.
Procesul verbal din data de 22.04.2007 la concluzii face referire la încălcarea de către recurentul - reclamant a normelor de universitară prin faptul că ar fi determinat Senatul Universității să hotărască invalidarea rezultatelor concursului fără motive întemeiate, de aceea Comisia de a hotărât sancționarea sa și de aici rezultă și interesul personal al recurentului - reclamant.
În raportul din data de 3 aprilie 2007 se văd și consecințele acțiunilor recurentului care este suspendat pe o perioadă de 3 ani din dreptul de a mai participa la concursuri pentru ocuparea unei funcții de conducere.
Interesul personal este perfect justificat și demonstrat, recurentul a suferit consecințe personale. Solicită admiterea recursului conform motivelor.
Consilier juridic având cuvântul pentru intimata Universitatea B, solicită respingerea recursului și menținerea sentinței recurate care este legală și temeinică.
În combaterea motivelor de recurs arată că deși actele emise de Comisia de nu fac obiectul acestui dosar trebuie spus, pentru a nu lăsa chestiuni nelămurite, că recurentul a mai făcut obiectul cercetării Comisiei de, s-a făcut dovada cu acte că recomandarea Comisiei către senat este temeinică.
Pe fond, prima instanță constatat lipsa vătămării unui drept al reclamantului sau a unui interes legitim personal în mod corect.
Restul actelor de care s-a făcut vorbire și sunt considerate adiacente, nu sunt relevante, instanța a făcut aplicarea prevederilor Legii nr. 554, reclamantul nu a făcut dovada legăturii între interesul legitim public invocat și un interes al său.
Av. având cuvântul pentru intimații - intervenienți solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței recurate ca fiind legală și temeinică.
În combaterea motivelor de recurs arată că s-a invocat și s-a solicitat anularea unui concurs a cărui bună desfășurare este validată de însăși recurentul - reclamant dar după trei zile acesta se răzgândește și solicită anularea. Recurentul nu anulează nici procesul verbal din data de 3 aprilie și nici pe cel din data de 28 aprilie, aceste procese verbale nu au fost contestate de recurent.
S-au invocat efectele negative pe care le-a avut asupra recurentului măsurile luate de Comisia de dar în luna martie 2008 recurentul a candidat pentru funcția de decan. Deci nu a avut nici o.
În replică av. pentru recurent arată că procese verbale invocate nu i-au fost comunicate niciodată recurentului, nu a avut cunoștință de ele.
Consilier juridic arată că recurentul era membru al senatului și i-au fost prezentate toate documentele.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată sub nr. 3837/31 mai 2007 pe rolul Tribunalului Bacău, reclamanții și au solicitat în contradictoriu cu pârâta Universitatea B anularea Hotărârii Senatului Universității cuprinsă în procesul - verbal nr. 3550 din 03 mai 2007, anularea deciziei rectorului de numire pe post a numiților și și obligarea pârâtei să elibereze o copie a hotărârii senatului și a deciziei de numire pe post a celor două candidate.
S-a solicitat, totodată, suspendarea executării celor două acte.
În cursul judecății, reclamantul a renunțat la acțiunea promovată.
În cauză, au formulat cerere de intervenție în interes alăturat numitele și, solicitând respingerea acțiunii.
Prin sentința civilă nr. 462/02 noiembrie 2007 a fost admisă excepția lipsei de interes invocată din oficiu de instanță și, în consecință, a fost respinsă acțiunea reclamantului
A fost admisă pe fond cererea de intervenție în interesul pârâtei Universitatea B și a fost obligat pârâtul să plătească intervenienților câte 1500 lei, cheltuieli de judecată.
Prin încheierea din 30 ianuarie 2008 a fost admisă cererea formulată de pârâta Universitatea B și s-a dispus îndreptarea erorii materiale strecurată în dispozitivul sentinței civile nr. 462/02 noiembrie 2007, cu privire la părțile căzute în pretenții referitor la cheltuielile de judecată, în sensul obligării reclamanților G și să achite fiecărei interveniente câte 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța sus - menționata sentință, prima instanță a reținut următoarele:
În luna ianuarie 2007 s-a organizat concurs pentru ocuparea posturilor de asistent și preparator, pozițiile 25 și 21 din Statul de funcțiuni al Catedrei de marketing management din cadrul Facultății de Științe Economice a Universității Prin decizia reclamantului, decan al Facultății de Științe Economice al Universității B, a fost numită comisia de examen compusă din reclamantul G ca președinte și cadrele universitare și K, în calitate de membri.
La concurs s-au înscris și prezentat numai numitele, pentru postul de asistent și, pentru postul de preparator. Cele două candidate au obținut rezultatele necesare pentru ocuparea posturilor, dar la solicitarea reclamanților, în ședința senatului Universității din data de 12 februarie 2007 s-au invalidat rezultatele examenului.
Împotriva acestei decizii au formulat contestație atât cele două candidate cât și membrii comisiei de examen, situație în care actele concursului au fost supuse examinării de către comisia de a Universității. Această comisie a recomandat reluarea procedurii de validare a rezultatelor. În ședința senatului Universității din data de 03 mai 2007 au fost validate în final rezultatele concursului susținut de către interveniente, cu 16 voturi pentru, 3 abțineri și două voturi ale reclamanților - împotrivă și ulterior Rectorul Universității Bae mis deciziile de numire pe post.
Instan a considerat ca n cauz nu sunt ndeplinite prevederile Legii nr.554/2004.
Din textul de lege se observă că legiuitorul a condiționat sesizarea instanței de contencios administrativ de existența unei vătămări și a unui interes legitim. Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral pe care îl urmărește cel ce promovează acțiunea și trebuie să fie legitim, personal, născut și actual. În cauza de față reclamantul nu a făcut dovada interesului personal și legitim, sau a unei vătămări care i-a fost cauzată prin actele a căror anulare a solicitat-o, în sensul celor prevăzute de art.2 lit. o, p, r din Legea nr.554/2004. Mai mult decât atât, reclamantul Gaf ost președintele comisiei de examen și afirmând că nu s-au respectat prevederile legii și rezultatele concursului ar trebui invalidate, invocă de fapt propria culpă.
În termen legal, a promovat recurs reclamantul G, solicitând casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare. Recurentul a formulat următoarele critici de nelegalitate și netemeinicie:
1. Încălcarea dreptului la apărare sub următoarele aspecte:
La termenul din 31 octombrie 2007 instanța a invocat din oficiu excepția lipsei de interes a acțiunii, a acordat cuvântul părților și a rămas în pronunțare. Necunoscând considerentele avute în vedere de instanță, recurentul nu avut posibilitatea de a formula apărări pertinente.
Instanța nu a respectat obligația impusă prin art. 129 al. 4 și 5 Cod procedură civilă și nu a permis recurentului - reclamant să producă probe în dovedirea susținerilor de natură a justifica interesul.
2. Considerentele instanței sunt străine de prevederile legale, de situația de fapt și de probatoriul administrat în cauză.
3.Instanța a interpretat greșit prevederile art. 1 din Legea nr. 554/2004, referitoare la interesul legitim, precum și în ceea ce privește interesul procesual.
În cauză reclamantul a justificat interesul legitim în promovarea acțiunii, prin situația de fapt dedusă judecății; calitatea persoanei, (președinte al unei comisii de exminare - garant al legalității și corectitudinii procedurii de verificare a cunoștințelor candidaților) și de prejudiciul moral suferit, dovedit prin întocmirea ulterioară a unei serii de documente, care au la bază susțineri eronate, și care au fost date publicității.
Prin întâmpinare, intimata Universitatea B solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat.
Prin precizările ulterioare la motivele de recurs, recurentul a arătat că textul art. 1 din Legea nr. 554/2004, nu face referite la " interes personal", ci la noțiunea de " interes legitim", care poate fi atât public cât și privat.
A arătat în continuare că, în considerarea interesului public, orice persoană fizică sau juridică poate introduce acțiune în contencios administrativ, atunci când un act administrativ este ilegal în mod obiectiv, deoarece interesul public este ca autoritățile publice să respecte legea în activitatea lor.
A mai menționat că Hot. Senatului Universității de validare a rezultatelor concursului este nelegală, și prin faptul că în primele trei ședințe consecutive ale Senatului nu au fost validate rezultatele, împrejurări ce demonstrează că s-a dorit promovarea ilegală pe posturi.
În dezvoltarea susținerilor a mai arătat recurentul că, în calitatea sa de președinte al Comisiei de examinare, reprezintă un garant al legalității și corectitudinii procedurii de verificare a rezultatelor concursului, iar, pe parcursul desfășurării examenului nu se cunoșteau aceste nelegalități, ci doar în etapa contestațiilor, urmare a reverificării dosarelor a putut să constate respectivele vicii.
Prin contestatoarea hotărârii a suferit și prejudicii personale, dovadă în acest sens fiind procesul verbal nr. 22/03.04.2007 a Comisiei de prin care s-a recomandat suspendarea sa din dreptul de înscriere la concursul pentru ocuparea unei funcții de conducere pentru o perioadă de 3 ani.
În recurs a fost administrată proba cu înscrisuri, la propunerea recurentului.
Recursul de față apare ca nefondat.
Examinând sentința recurată pentru motivele invocate și din oficiu, curtea reține următoarele:
În procesul civil, părțile au posibilitatea legală de a participa în mod a activ la desfășurarea judecății, atât prin susținerea și dovedirea pretențiilor proprii cât și prin combaterea susținerilor potrivnice și de a-și exprima poziția față de măsurile pe care instanța le poate dispune.
Aceste drepturi legale sunt asigurate prin respectarea principiului contradictorialității. Pentru asigurarea contradictorialității în procesul civil, instanța are obligația de a pune în discuția părților toate aspectele de fapt și de drept în baza cărora se va soluționa litigiul. Respectarea acestui principiu care asigură implicit și respectarea dreptului la apărare, reprezintă componente ale dreptului la un proces echitabil.
În speță, se observă că prima instanță a oferit garanțiile necesare respectării celor două principii. Astfel, invocând din oficiu excepția lipsei de interes a reclamantului, a pus în discuția părților respectiva excepție și chiar a dispus amânarea pronunțării la cererea avocatului reclamantului, pentru a da posibilitatea să formuleze concluzii scrise.
Nu se poate reține nici încălcarea dispozițiilor art. 129 al. 4 și 5 Cod procedură civilă, întrucât recurentul - reclamant nu a solicitat probe în condițiile art. 137 al. 2 Cod procedură civilă, ci mai degrabă nerespectarea de către reclamant a dispozițiilor art. 129 al. 1 Cod procedură civilă, întrucât nu s-a conformat obligației de a depune concluzii scrise.
Cu privire la celelalte motive de recurs reține următoarele:
Într-adevăr, conform dispozițiilor art. 52 al. 1 din Constituție, persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, iar, potrivit al. 2, condițiile și limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
De asemenea, este adevărat, că potrivit art. 21 din Constituție, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și intereselor sale legitime, ceea ce nu este însă, similar cu exercitarea acestui drept obligatoriu pe calea contenciosului administrativ.
Obiectul acțiunii în contencios administrativ este circumscris de ipotezele în care poate fi sesizată instanța de contencios, atât timp cât conținutul normativ al art. 1 al. 1 din Legea 554/2004 face aplicarea art. 52 din Constituție.
Legea nr. 554/2004, în art. 1, condiționează admisibilitatea acțiunii în contencios administrativ în primul rând de vătămarea unui drept subiectiv sau a unui interes legitim al reclamantului, și nu a unor simple interese sau vocații.
Interesul legitim este definit ca fiind un interes personal, direct, născut și actual în acord cu interesul general și cu normele de conviețuire socială, dar fără a avea încă protecție juridică în sensul plenitudinii dreptului recunoscut de lege.
Pe de altă parte, acțiunea în justiție, întemeiată pe vătămarea unui interes legitim, trebuie să prezinte și un interes procesual pentru reclamant, astfel că acesta nu este scutit de justificarea unui interes personal, direct și actual pentru promovarea acțiunii, atunci când invocă lezarea unui interes public.
În atare situații, Curtea reține că în mod legal și temeinic, prin raportare la obiectul cererii dedus judecății, instanța de fond a concluzionat în sensul că reclamantul nu justifică interes în promovarea acțiunii.
În consecință, urmare cele expuse mai sus, văzând și dispozițiile art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Făcând aplicarea dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, va obliga recurentul să plătească intimatelor - interveniente cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul contencios administrativ promovat de recurentul - reclamant G, împotriva sentinței civile nr. 462 din 2 noiembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- în contradictoriu cu intimatul-reclamant, intimatul-pârât Universitatea B și intimații - intervenienți și.
Obligă recurentul să plătească intimatelor și suma de 2000 lei; câte 1000 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli de judecată. Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 13 iunie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător
- CO
Președinte instanță
Grefier
Red.,
Red. /3.07.2008
Tehnoredact..
2ex. 3.07./9.07.2008.
Președinte:Vasilică PinteaJudecători:Vasilică Pintea, Violeta Chiriac, Loredana Albescu
